Proiect legislativ – pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal al României/Legea Sponsorizarii

Modificarea legislativă vizează crearea unui cadru legislativ mai atractiv pentru agenții economici având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mișcarea sportivă din România. Deși de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, motivul fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depășește de cele mai multe ori pragul secundar de 5/1000 din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă deloc problema inițială.

Deasemenea, prin OUG 25/2018 s-au adus modificari Codului Fiscal in ceea ce priveste sponsorizarea de catre microintreprinderi. In conformitate cu prevederile art. 56 alin (1¹ ) din Codul Fiscal ,, Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994, cu modificările și completările ulterioare, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.’’

Sponsorizarea permisa doar pentru entitatile de pe lista Ministerului Muncii si Justitiei Sociale care sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale, pune structurile sportive intr-un mare con de umbra. Micointreprinderile reprezinta aproximativ 60% din societatile comerciale active din Romania. Pe ansamblu, cifra de afaceri este una foarte mare. Excluderea structurilor sportive de la dreptul de a beneficia de sponsorizare de la microintreprinderi nu numai ca incalca principiul egalitatii de sanse, dar aduce un mare prejudiciu sportului romanesc, creand si un precedent periculos.

Deasemenea prevederile legislative conform art. 25 alin. 4 prin care sunt ca nedeductibile cheltuielile prevazute la lit.i) din Codul Fiscal, astfel: ,,cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;

contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:

1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi.

Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.’’

Avand in vedere contextul legislativ dar mai ales discutiile interminabile privind finantarea sportului doar din fonduri publice, pe fondul numarului mic de sportivi legitimati si implicit a lipsei rezultatelor sportive, pe fondul unei infrastructuri sportive insuficiente si imbatranite, se impune modificarea legislatiei astfel incat sponsorizarea sa devina o parghie lucrativa pentru managerul sportiv iar efortul financiar al administratiilor publice centrale si locale sa fie transferate in timp pe umerii actantilor privati din sportul romanesc.

Dezvoltarea sistemului national pentru sport, trebuie sa aiba ca scop final imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii. Deasemenea rolul educatiei fizice si a sportului in educatia generala a individului, trebuie sa ocupe un loc primordial pentru a avea o natiune sanatoasa, educata si performanta pentru a avea o economie performanta.

Pentru a se încuraja activitatea de sponsorizare, trebuie sa tinem cont de urmatoarele aspecte:

1. PIB ul national creste de la an la an. Cifra de afaceri ale tuturor actantilor din economia romaneasca, creste implicit.
2. Desi impozitul pe profit si baza impozabila pe cifra de afaceri (cele 2 importante repere in ceea ce priveste sponsorizarea in contextul actual legislativ) au crescut de la an, legea sponsorizarii este tot nefunctionala.
3. Fondurile publice, constituie in continuare un procent periculos de majoritar, in finantarea sportului romanesc. Administratiile publice cheltuiesc sume importante cu resursa umana de pe organigrama administrativa (de multe ori o resursa umana fara o specializare in domeniul sportului) si pentru functionare, dar rezultatele in plan sportiv sunt nesatisfacatoare. Sistemul privat nu reprezinta o alternativa viabila, neexistand parghii pentru dezvoltare. Aceasta stare de fapt are la baza lipsa banilor dar si o lipsa a resursei umane calificata si de buna calitate, dar mai ales lipsa parghiilor manageriale pentru a dezvolta domeniul sport.
4. Arenele sportive sunt intr-o proportie covarsitoare goale. Lipsa spectatorilor denota doua aspecte foarte importante si periculoase:

• pe de o parte avem o calitate slaba a spectacolului sportiv;
• pe de alta parte constatam o lipsa a infrastructurii moderne care sa atraga publicul spectator la competitii sportive de calitate.

Cel mai bun exemplu este orasul Cluj, cu noua sala polivalenta si stadionul Cluj Arena. Infrastructura sportiva moderna aduce mai multi spectatori la evenimentele sportive dar in acelasi timp pune din punct de vedere turistic intr-o lumina noua orasul, prin organizarea de evenimente internationale sportive si culturale.

5. Industria sportului in tara noastra este nefunctionala. Numarul mic de practicanti a activitatilor sportive, limiteaza posibilitatea descoperii de talente. Acest fenomen conduce la imposibilitatea aplicarii criteriilor specifice de selectie pe ramura de sport la varste optime. Calitatea slaba a spectacolului sportiv si lipsa infrastructurii moderne, constituie cele mai mari impedimente in dezvoltarea marketingului sportiv si obtinerea de sume financiare consistente din drepturile de televiziune. Deasemenea, cercul vicios in care se complace sportul romanesc, este completat de lipsa a doua importante componente dintr-un sistem functional performant:

• interesul agentilor economici de a investi sume consistente in campaniile de publicitate din sport;
• prezenta pe piata a unui numar cat mai mare de companii producatoare de echipament sportiv, materiale didactice si materiale promotionale specifice sportului.

Drepturile TV pentru cea mai importanta competitie sportiva din Romania, Liga 1 de fotbal, sunt preluate de televiziuni de la Intel Sky Broadcast Malta care a platit 27.5 milioane euro/an (perioada 2014-2019). Premier League (Anglia) are o valoare de 5.27 miliarde euro pentru o perioada de 2 ani (sezoaanle 2019-2020 si 2020-2021) suma oferita de Sky Sports (4.17 miliarde euro) si BTS Sports (1.10 miliarde euro).

Concluzia principala desprinsa din cele enumerate mai sus, este ca, in contextul actual economic in care companiile multinationale si societatile comerciale (indiferent de forma de organizare), tind sa declare un profit cat mai mic sau chiar spre zero, sistemul legislativ nu a creat nici o parghie de stimulare a actului de sponsorizare,  sponsorizarea intr-un procent din impozitul pe profit coroborat cu o limita procentuala din cifra de afaceri, este total nefunctionala si neatractiva.

Deasemenea, solutia ca microintreprinderile sa sponsorizeze doar entitatile acreditate de pe lista MMJS care furnizeaza servicii sociale, este una gresita.

Modificarea legislativă se impune, deoarece actuala dispoziție legală este total neatractivă, agenţii economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul ţării noastre preferând pur si simplu sa nu se implice in actul de sponsorizare a activităților sportive.

Cifre statistice INS, 2017:

• societati comerciale active 789.000;
• Cifra afaceri 285 miliarde euro;
• Profit net declarat si inregistrat 11.4 miliarde euro (4%);
• Cifra posibila pentru a fi utilizata ca sponsorizare 2.28 miliarde euro!
• Buget publicitate 450 milioane euro;

Important: Bugetul total din sportul romanesc in 2017 a fost de aproximativ 400 milioane euro, din care peste 80% sunt bani publici :

• MTS 81 mil euro;
• MEN 21 mil euro;
• MAI 11 mil euro;
• MAPN 20 mil euro;
• Ministerul Transporturilor 3.3 mil euro;
• COSR 23.5 mil euro;
• autoritati publice locale aproximativ 170 mil euro;
• aprox. 75 mil. euro pana la valoarea de 400 mil euro reprezinta sume financiare ale investitorilor privati si un procent foarte mic sume obtinute din sponsorizare/publicitate pentru structuri sportive, inclusive drepturi tv fotbal (27.5 mil euro si 400.000 euro handbal).

Avem nevoie de o lege a sponsorizarii functionala, pentru ca dacă discutăm despre sport, cele mai profitabile companii se vor bate să sponsorizeze ,,vârfurile” valorice din toate ramurile de sport, piața va deveni una concurențială iar managerii sportivi nu vor mai fi vesnic ,,cerșetori”. De asemenea, structurile sportive, vor fi mai atente la politicile de marketing astfel încât să fie capabile să le propună sponsorilor pachete cât mai atractive și mulțumitoare. Proiectele sanatoase care vor avea la baza dezvoltarea sportului la nivel de copii si juniori si construirea unor piramide functionale cu echipe sportive valoroase la nivel de seniori care sa activeze la nivel de inalta performanta cu arenele pline de suporteri, vor fi cele mai cautate proiecte de catre sponsori si vor rezolva marea problema a sportului romanesc.

Impactul bugetar negativ, reprezinta o problema falsa.

Banii care se presupune ca nu ar mai ajunge la bugetul de stat, ar ajunge intr-un domeniu muribund care s-ar dezvolta in timp, in care se pot crea aproximativ 100.000 de locuri de munca, s-ar intoarce la bugetul de stat sub forma de taxe si contributii percepute la valorile financiare ale CAS –urilor si CIM-urilor, sub forma de TVA colectat din plata serviciilor de cazare, masa, transport, achizitii de echipament sportiv, asigurari, servicii medicale si alte servicii. Surpriza placuta va fi atunci cand vom avea o industrie a sportului dezvoltata, care va contribui cu un procent insemnat la dezvoltarea PIB ului (ex. Germania are 17% din PIB din industria sportului).

Luand ca exemplu de buna practica sistemul de sponsorizare din USA, care are nici mai mult-nici mai putin decat 29 de forme ale legii sponsorizarii, iar sponsorizarea catre organizatiile nonprofit este nelimitata ca procent si deductibila tocmai pentru liberalizare si dezvoltare a unor domenii in care statul nu vrea sa cheltuie resurse financiare inutile, se impune gasirea unei solutii.

In acest sens avem urmatoarele propuneri de modificare a legislatiei:

1. Ministerul Tineretului si Sportului sa defineasca prin HG (conform planului de guvernare), un numar de 15 ramuri sportive de interes national care sa beneficieze de urmatoarea facilitate stabilita prin modificare a Codului Fiscal:

Structurile sportive care au CIS si activeaza in ramurile sportive de interes national stabilite prin HG, care fac dovada afilierii la federatiile sportive nationale cu activitate in ramura de sport respectiva, pot beneficia de o sponsorizare in limita unui procent de 30% din impozitul pe profit,  fara limita din cifra de afaceri

 (cheltuiala deductibila pentru societati comerciale platitoare de impozit pe profit) respectiv a unui procent de 30% din impozitul pe cifra de afaceri (cheltuiala deductibila pentru microintreprinderi.(modificare Cod Fiscal)

Actul de sponsorizare este obligatoriu pentru societatile comerciale.

2. Ministerul Finantelor Publice va lua masurile necesare pentru colectarea unei taxe pentru sport scolar si universitar in valoare de 200 euro/an fiscal, care va fi achitata trimestrial intr-un cuantum de 50 euro/trimestru la cursul valutar din ziua efectuarii platii. Taxa pentru sport scolar si universitar va fi colectata trimestrial.

Prin aceste măsuri, mișcarea sportivă din România își va majora consistent bugetul dedicat programului competițional astfel încât nu vom mai putea vorbi de subfinanțare, tintele fiind:

• Dezvoltarea sportului scolar si universitar ca baza a piramidei sportului romanesc;
• Imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii;
• Crearea unui numar de aproximativ 100.000 locuri de munca in cadrul Asociatiilor Sportive Scolare si Asociatiile Sportive Universitare;
• Marirea numarului de sportivi legitimati de la 200.000 la 4.5 milioane in maxim 4 ani ( tinta/masa critica: 3.3 milioane elevi, 500.000 studenti, aproximativ 1.5 milioane de tineri cu varsta intre 18-35 ani);
• Dezvoltarea industriei sportului (productie si comert cu echipament sportiv, asigurari, servicii hoteliere, transport, service medicale, marketing si publicitate, ticketing, drepturi TV, altele);
• Dezvoltarea mediului privat in sport si transferul in timp (8-12 ani) a sarcinii financiare de pe umerii statului pe umerii structurilor sportive din mediul privat;

Proiect

LEGE

pentru modificarea și completarea legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal al României.

Articolul 25 alin. 4 lit. i) din legea 227/2015 urmează a se modifica și completa în următorul sens:

i),,cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, sunt obligatorii;

contribuabilii efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii reprezentând 30% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi.

Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.’’

Articolul 56 alin (1¹ ) din legea 227/2015 urmează a se modifica și completa în următorul sens:

,,Microîntreprinderile efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private sunt obligatorii si acordate potrivit legii;

contribuabilii efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 30% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.’’