Sportul de performanta, activitate de excelenta si reprezentare internationala
Principalele linii directoare stabilite prin prezenta strategie sunt următoarele:
- asigurarea unei traiectorii de tip “dublă carieră” sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reinserţia lor în societate;
- inventarierea şi clarificarea problemelor de proprietate în legătură cu infrastructura sportivă existentă, intabularea proprietăţilor de tip public naţional şi public local;
- clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă ale cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive;
- organizarea de întreceri sportive, susţinute şi cofinanţate de Guvernul României;
România poate beneficia nu numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci şi pe plan financiar, prin valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv.
Organizarea unor mari evenimente sportive naţionale şi internaţionale are efecte benefice asupra dezvoltării sportului de performanţă şi asupra colectivităţii. Colectivităţile se regăsesc mai puternice prin veniturile economice pozitive (creşterea turismului, reamenajarea bazelor sportive, ameliorarea infrastructurii, creşterea numărului de voluntari locali), iar sportul beneficiază de o vizibilitate sporită, de o certă îmbunătăţire a infrastructurii sportive, de experienţa acumulată de organizatori şi de voluntari.
În vederea întăririi capacităţii de organizare a unor mari compeţitii este necesară elaborarea unei strategii naţionale pentru găzduirea evenimentelor sportive, cu un orizont de 15-20 de ani. Această strategie va avea în vedere construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional şi înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă.
Relaţiile şi schimburile internaţionale ale mişcării sportive.
Direcţii de acţiune:
- Promovarea intereselor sportului românesc pe plan internaţional în cadrul organizaţiilor sportive internaţionale la care România este afiliată:
- Consiliul Internaţional pentru Educaţie Fizică şi Ştiinţa Sportului (CIEPSS);
- Asociatia Internaţională pentru Informaţie Sportivă (IASI);
- Conferinţa Miniştrilor Tineretului şi Sportului din Ţările de Expresie Franceză (CONFEJES);
2. consolidarea relaţiilor sportive dintre Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar şi Federaţia Internaţională a Sportului Şcolar (ISF), respectiv Federaţia Europeana a Sportului Universitar (EUSA), Federaţia Internaţională a Sportului Universitar (FISU);
3. promovarea şi susţinerea unor reprezentanţi români în forurile de conducere şi în comisiile organismelor internaţionale;
4. promovarea şi susţinerea unor arbitri care să oficieze la competiţiile olimpice, mondiale şi europene;
5. punerea în aplicare şi urmărirea respectării corespunzătoare a Convenţiei UNESCO împotriva dopajului în sport;
6. identificarea şi utilizarea programelor europene care pot contribui la mişcarea sportivă:
- Europa pentru cetăţeni – sprijină sportul practicat la nivel începător;
- Tineretul în acţiune – încurajează schimburile de tineri şi oferta de asistenţă pe bază de voluntariat în cursul evenimentelor sportive;
- DAPHNE III şi Prevenirea şi combaterea criminalităţii – sprijină actiunile de prevenţie şi combatere a violenţei şi rasismului în sport;
7. Depăşirea dificultăţilor în luarea şi asumarea unor decizii cu privire la eficienţa economică a activităţilor sportive prin schimburi de experienţă între instituţiile abilitate din ţara noastră şi din celelalte state cu o puternică tradiţie în domeniul managementului sportiv.
