Legea Sponsorizarii trebuie sa devina o parghie lucrativa! Variante si Propuneri viabile!

Legea Sponsorizarii trebuie sa devina o parghie lucrativa! Variante si Propuneri viabile!

Tags : Finantare in Sport Fiscalitate in Sport legea sponsorizarii strategie educatie fizica si sport

Avand in vedere contextul legislativ dar mai ales discutiile interminabile privind finantarea sportului doar din fonduri publice, pe fondul numarului mic de sportivi legitimati si implicit a lipsei rezultatelor sportive, pe fondul unei infrastructuri sportive insuficiente si imbatranite, se impune modificarea legislatiei astfel incat sponsorizarea sa devina o parghie lucrativa pentru managerul sportiv iar efortul financiar al administratiilor publice centrale si locale sa fie transferate in timp pe umerii actantilor privati din sportul romanesc.

Dezvoltarea sistemului national pentru sport, trebuie sa aiba ca scop final imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii. Deasemenea rolul educatiei fizice si a sportului in educatia generala a individului, trebuie sa ocupe un loc primordial pentru a avea o natiune sanatoasa, educata si performanta pentru a avea o economie performanta.

Pentru a se încuraja activitatea de sponsorizare, trebuie sa tinem cont de urmatoarele aspecte:

1. PIB ul national creste de la an la an. Cifra de afaceri ale tuturor actantilor din economia romaneasca, creste implicit.
2. Desi impozitul pe profit si baza impozabila pe cifra de afaceri (cele 2 importante repere in ceea ce priveste sponsorizarea in contextul actual legislativ) au crescut de la an, legea sponsorizarii este tot nefunctionala.
3. Fondurile publice, constituie in continuare un procent periculos de majoritar, in finantarea sportului romanesc. Administratiile publice cheltuiesc sume importante cu resursa umana de pe organigrama administrativa (de multe ori o resursa umana fara o specializare in domeniul sportului) si pentru functionare, dar rezultatele in plan sportiv sunt nesatisfacatoare. Sistemul privat nu reprezinta o alternativa viabila, neexistand parghii pentru dezvoltare. Aceasta stare de fapt are la baza lipsa banilor dar si o lipsa a resursei umane calificata si de buna calitate, dar mai ales lipsa parghiilor manageriale pentru a dezvolta domeniul sport.
4. Arenele sportive sunt intr-o proportie covarsitoare goale. Lipsa spectatorilor denota doua aspecte foarte importante si periculoase:

• pe de o parte avem o calitate slaba a spectacolului sportiv;
• pe de alta parte constatam o lipsa a infrastructurii moderne care sa atraga publicul spectator la competitii sportive de calitate.

Cel mai bun exemplu este orasul Cluj, cu noua sala polivalenta si stadionul Cluj Arena. Infrastructura sportiva moderna aduce mai multi spectatori la evenimentele sportive dar in acelasi timp pune din punct de vedere turistic intr-o lumina noua orasul, prin organizarea de evenimente internationale sportive si culturale.

5. Industria sportului in tara noastra este nefunctionala. Numarul mic de practicanti a activitatilor sportive, limiteaza posibilitatea descoperii de talente. Acest fenomen conduce la imposibilitatea aplicarii criteriilor specifice de selectie pe ramura de sport la varste optime. Calitatea slaba a spectacolului sportiv si lipsa infrastructurii moderne, constituie cele mai mari impedimente in dezvoltarea marketingului sportiv si obtinerea de sume financiare consistente din drepturile de televiziune. Deasemenea, cercul vicios in care se complace sportul romanesc, este completat de lipsa a doua importante componente dintr-un sistem functional performant:

• interesul agentilor economici de a investi sume consistente in campaniile de publicitate din sport;
• prezenta pe piata a unui numar cat mai mare de companii producatoare de echipament sportiv, materiale didactice si materiale promotionale specifice sportului.

Drepturile TV pentru cea mai importanta competitie sportiva din Romania, Liga 1 de fotbal, sunt preluate de televiziuni de la Intel Sky Broadcast Malta care a platit 27.5 milioane euro/an (perioada 2014-2019). Premier League (Anglia) are o valoare de 5.27 miliarde euro pentru o perioada de 2 ani (sezoaanle 2019-2020 si 2020-2021) suma oferita de Sky Sports (4.17 miliarde euro) si BTS Sports (1.10 miliarde euro).

Concluzia principala desprinsa din cele enumerate mai sus, este ca, in contextul actual economic in care companiile multinationale si societatile comerciale (indiferent de forma de organizare), tind sa declare un profit cat mai mic sau chiar spre zero. Sistemul legislativ nu a creat nici o parghie de stimulare a sponsorizarii,  sponsorizarea intr-un procent din impozitul pe profit coroborat cu o limita procentuala din cifra de afaceri, este total nefunctionala si neatractiva. Deasemenea, solutia ca microintreprinderile sa sponsorizeze doar entitatile acreditate de pe lista MMJS care furnizeaza servicii sociale, este una gresita.

Modificarea legislativă se impune, deoarece actuala dispoziție legală este total neatractivă, agenţii economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul ţării noastre preferând pur si simplu sa nu se implice in actul de sponsorizare a activităților sportive.

Cifre statistice INS, 2017:

• societati comerciale active 789.000;
• Cifra afaceri 285 miliarde euro;
• Profit net declarat si inregistrat 11.4 miliarde euro;
• Impozit pe profit datorat la bugetul de stat: 1.83 miliarde euro;
• Cifra posibila pentru a fi utilizata ca sponsorizare 366 milioane euro;
• Buget publicitate 450 milioane euro;

Important: Conform statiscilor, bugetul total din sportul romanesc in 2017 a fost de aprox. 400 milioane euro, din care peste 80% sunt bani publici : MTS 81 mil euro, MEN 21 mil euro, MAI 11 mil euro, MAPN 20 mil euro, COSR 23.5 mil euro, autoritati publice locale aproximativ 170 mil euro. Diferenta de aprox. 75 mil. euro pana la valoarea de 400 mil euro reprezinta sume financiare ale investitorilor privati si un procent foarte mic sume obtinute din sponsorizare/publicitate pentru structuri sportive, inclusive drepturi tv fotbal (27.5 mil euro si 400.000 euro handbal).

Statisca europeana arata urmatoarele cifre:

Ceea ce este interesant pentru Romania o reprezinta faptul ca avem o diferenta de 390 milioane euro, care credem noi, provine din activitatile sportive organizate de mediul privat (fitness, societati comerciale care activeaza in sport in baza unui cod CAEN dar care nu au obtinut CIS, productie si comercializare de echipament sportive, altele).

Avem nevoie de o lege a sponsorizarii functionala, pentru ca dacă discutăm despre sport, cele mai profitabile companii se vor bate să sponsorizeze ,,vârfurile” valorice din toate ramurile de sport, piața va deveni una concurențială iar managerii sportivi nu vor mai fi vesnic ,,cerșetori”. De asemenea, structurile sportive, vor fi mai atente la politicile de marketing astfel încât să fie capabile să le propună sponsorilor pachete cât mai atractive și mulțumitoare. Proiectele sanatoase care vor avea la baza dezvoltarea sportului la nivel de copii si juniori si construirea unor piramide functionale cu echipe sportive valoroase la nivel de seniori care sa activeze la nivel de inalta performanta cu arenele pline de suporteri, vor fi cele mai cautate proiecte de catre sponsori si vor rezolva marea problema a sportului romanesc.

Impactul bugetar negativ, reprezinta o problema falsa. Fondurile financiare allocate sponsorizarii si care se presupune ca nu ar mai ajunge la bugetul de stat, ar ajunge intr-un domeniu muribund care s-ar dezvolta in timp, in care se pot crea aproximativ 100.000 de locuri de munca, s-ar intoarce la bugetul de stat sub forma de taxe si contributii percepute la valorile financiare ale CAS –urilor si CIM-urilor, sub forma de TVA colectat din plata serviciilor de cazare, masa, transport, achizitii de echipament sportiv, asigurari, servicii medicale si alte servicii. Surpriza placuta, va fi atunci cand vom avea o industrie a sportului dezvoltata, care va contribui cu un procent insemnat la dezvoltarea PIB ului.

Luand ca exemplu de buna practica sistemul de sponsorizare din USA, care are nici mai mult-nici mai putin decat 29 de forme ale legii sponsorizarii, iar sponsorizarea catre organizatiile nonprofit este nelimitata ca procent si deductibila tocmai pentru liberalizare si dezvoltare a unor domenii in care statul nu vrea sa cheltuie resurse financiare inutile, se impune gasirea unei solutii.

In acest sens avem trei (3) propuneri, reprezentand tot atatea variante de modificare a legislatiei/codului fiscal:

Varianta 1_Expunere de Motive

Varianta 2_Expunere de Motive

Varianta 3_Expunere de Motive

Ce este important de retinut?

Pentru a reprezenta o parghie lucrativa, sponsorizarea trebuie efectuata ori obligatoriu de catre toate societatile active inregistrate intr-un an fiscal, ori optional dar intr-un cuantum nelimitat din cifra de afaceri, cheltuiala deductibila din impozitul datorat pe profit, respectiv pe cifra de afaceri.

Mai propunem totodata, ca minim 50% din sponsorizarea efectuata sa fie alocata sportului si minim un procent de 50% din sponsorizarea catre domeniul sport sa fie directionata catre sportul scolar.

Sportul scolar trebuie sa redevina baza piramidei sportului romanesc. Pentru cei care se vor intreba de ce nu exista nici o mentiune despre sportul universitar, va comunicam ca in baza autonomiei universitare, universitatile trebuie sa isi stabileasca propriile regulamente de organizare si finantare.

Sumele financiare investite in sportul scolar incepand cu anul 2019, vor aduce rezultate si in sportul universitar in maxim 8-12 ani de la initierea acestui program. Politicile de dezvoltare a sportului scolar si universitar trebuie sa fie consolidate in jurul ideii de imbunatatire a starii generale de sanatate impreuna cu rezultate in plan scolar, promovarea unui sistem de burse si scouting care sa incurajeze practicarea unei ramuri sportive in care elevul poate fi selectionat la varsta propice, aplicandu-se crteriile specifice de selectie. Aplicarea acestui mecanism va conduce in viitor la dezvoltarea de grupe/echipe sportive care vor da spre marea performanta mai multi subiecti. Implicit se va imbunatati calitatea spectacolului sportiv si se vor umple arenele sportive.

Trebuie sa intelegem ca, parghia de accesare a fondurilor publice de la autoritatile locale, este functionala si la indemana tuturor entitatilor stabilite prin art. 18^1 alin.(2) din Legea 69/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv pentru unitatile si institutele superioare de invatamant, pentru activitatea Asociatiilor Sportive Scolare, respectiv activitatea Asociatiilor Sportive Universitare.

Impactul bugetar negativ, credem noi ca nu va exista. Daca luam in calcul procentul de 50% din cei aproximativ 366 mil euro care pot fi acordati ca sponsorizare, determinam o suma posibila de 180 mil euro alocate sportului din care 90 milioane se vor directiona catre sportul scolar. Asta inseamna 27 euro/cap elev/an scolar, respectiv un cuantum de 2.7 euro/luna/cap elev.

Bineinteles ca acesta valoare este una insignifianta in comparatie cu finantarea in alte state europene (tarile nordice acorda aproximativ 65-70 euro/an/cap elev). Ceea ce este interesant este faptul ca sursele de finantare sunt multiple pentru toate structurile sportive. Asta inseamna ca masurile implementate vor determina managerii sportivi sa dezvolte politici de marketing si sa implementeze planuri performante de management sportiv.

Ca sa consolidam ceea ce denumim ,,industria sportului” trebuie sa demaram un plan de reorganizare cu baza piramidei sportului in scoala si sa incurajam initiavele private si dezvoltarea mediului privat in domeniul sport.