SPORTUL ROMANESC-RAPORT STATISTIC 2024

SPORTUL ROMANESC-RAPORT STATISTIC 2024

Tags : FINANTARE INDUSTRIE SPORT ORGANIZARE RAPORT 2024 SPONSORIZARE SPORTUL ROMANESC STATISTICA

Conform Anuarului Sportului 2024 (sursa site ANS) avem în România:

• 71 de federaţii naţionale pe ramura de sport (inclusiv Comitetul Naţional Paralimpic);
• Sportivi legitimaţi: 387.233 din care participanti la competiţiile naţionale un numar de 313.212 sportivi;
• Sportivi cu dizabilităţi legitimati: 654 din care participanti la competiţiile naţionale un numar de 403 sportivi;
• Antrenori: 10.058;
• Instructori sportivi: 4.548;
• Arbitri: 9.616;
• Structuri sportive afiliate: 8.894 din care participante la competiţiile naţionale doar 7.332 structuri;
• Structuri sportive cu sportivi cu dizabilităţi: 157 din care cu participare la competiţiile naţionale doar 91;

În topul federaţiilor sportive cu cei mai mulţi sportivi legitimati avem următoarea configuraţie pentru primele 5 locuri:

Bugetul ANS-Agentia Nationala Pentru Sport in anul 2024 a fost in valoare de 539.969 mil. Ron care a fost suplimentat cu 86.500 mil. Ron.

Cea mai mare finanţare a fost alocată către Federaţia Română de Canotaj (11.000.000 Ron/ 657 sportivi legitimati) iar cea mai mica finanţare în valoare de 100.000 Ron (fiecare) pentru urmatoarele 13 federatii: FR Airsoft, FR Bridge, FR Chanbara, FR Cricket, FR Darts, FR Go, FR Karate Kyokushin IKO2, FR Orientare, FR Padbol, FR Powerlifting, FR Radioamatorism, FR Scrabble, FR Squash. Sumele alocate pot fi consultate aici: https://sport.gov.ro/noutati/finantarea-federatiilor-sportive-nationale-pentru-anul-2024/

Pe locul 2 în topul finanţărilor apare Federația Română de Baschet, cu 5,3 milioane de lei, în scădere față de 2023 – 6,8 milioane, respectiv 2022 – 7 milioane. Urmează Federația Română de Rugby, 5 milioane, mai puțin comparabil cu 6,2 și 5,8 în precedenții doi ani.

Luptele (FR Lupte), care în 2023 erau pe locul 3 în ierarhia federațiilor sporturilor olimpice în discipline individuale, au alocată suma de 4,6 milioane de lei, scădere față de 6,2, respectiv 6,77 în 2023 și 2022.

Mai jos, lista primelor 17 de federații în ordinea bugetului alocat pentru 2024 (exprimat in Ron) și comparativ cu anii trecuți:

COSR-Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a avut în anul 2024 un buget din fonduri publice în valoare de 41,155,340 Ron.

Conform Registrului National al Structurilor Sportive cu personalitate juridică avem un numar de 91.295 de CIS – Certificate de Identitate Sportivă. Bineînţeles foarte multe dintre aceste structuri sportive nu mai sunt funcţionale.

 În 2024, cu sediul declarant în municipiul București existau statistic 1.638 de structuri sportive, dintre care 313 erau active (19,1%). Acestea includ asociații cluburi sportive (259), cluburi sportive (39), aerocluburi(1), federații (9) şi o ligă profesionistă.

Sportul ca domeniu contribuie in UE cu un procent de aproximativ 12% la PIB ul anual. Daca in unele state sportul este dezvoltat ca o industrie cu subdomenii functionale (ticketing, asigurari, echipament sportiv, servicii de cazare, masa si transport, etc) in Romania nu putem discuta despre o astfel de statistica.

Voi încerca mai jos să va prezint o scurtă analiză a situaţiei economice în anul 2024, topul companiilor cu profit declarat şi topul companiilor cu pierderi precum si valorile bugetelor pentru sponsorizare conform Raportului ANAF 2024.

Unele dintre cele mai mari companii din România au trecut de pe profit pe pierdere în 2024 conform bilanțului contabil depus în 2025.

Metro, eMAG (Dante International), Orange, Beko sau Mercedes-Benz sunt unele dintre marile companii din România care au trecut de pe profit net în 2023 pe o pierdere netă în 2024.

Retailul, producția, industria auto, energia, industria farma și agricultura sunt câteva dintre sectoarele care au generat astfel de evoluții. În unele cazuri, pierderile pot fi puse în seama unor mutări strategice sau investiții, în unele cazuri.

O astfel de situație putem observa la Orange România, care a trecut pe pierderi pentru prima dată în ultimele două decenii după ce a absorbit Orange România Communications în 2024, adică fosta Telekom România Communications.

În alte cazuri evoluția ține de contextul pieței sau de evoluția specifică a companiei în contextul pieței. În top 20 companii după cifra de afaceri care au trecut de pe profit pe pierdere în 2024 regăsim și companii din automotive care au anunțat concedieri în 2024-2025, cum ar fi Continental sau Schaeffler.

Cum arată top 20?

Companiile care sunt pe pierderi în anul fiscal 2024 si le vedem ,,sponsori’’ sau ,,parteneri” in diverse proiecte (sport, educatie, cultura, sanatate, etc) au fundatii proprii care beneficiaza de contracte de publicitate si fonduri CSR alocate direct. Desi aceste ,,inginerii financiare’’ sunt interzise conform legislatiei in vigoare, neexistand un regulament de punere in aplicare a Legii Sponsorizarii cat si alte acte normative care sa ,,penalizeze’’ astfel de practici cu banii din publicitate, se aplica regula ,,nu vedem, nu auzim, nu vorbim’’.

OMV a raportat pentru anul 2024 un rezultat din exploatare de EUR 4.254 milioane, în scădere față de 2023, și un rezultat financiar net de EUR -19 milioane. Pe lângă acestea, în 2024, OMV Petrom a virat aproximativ 16 miliarde de lei la bugetul statului din taxe și dividende, iar profitul net al OMV Petrom a fost de 4.190 milioane lei.

Rezultatele financiare ale OMV Group 2024:

• Rezultat din exploatare: EUR 4.254 milioane (în scădere față de EUR 5.226 milioane în 2023);
• Rezultat financiar net: EUR -19 milioane (îmbunătățire față de EUR -70 milioane în 2023).

Rezultatele financiare ale OMV Petrom 2024:

• Profit net: 4.190 milioane lei.
• Contribuții la bugetul statului: Aproximativ 16 miliarde de lei (din taxe și dividende).

Indicatori financiari cheie:

• Rezultat din exploatare înainte de depreciere: 9.026 milioane lei.
• Rezultat din exploatare: 4.855 milioane lei.

Dacă ne uitam peste companiile de stat, cifrele ne lasă fără prea multe cuvinte.

În 2024, cele 1.329 companii de stat au avut o cifră de afaceri totală de 94,5 miliarde de lei, cu profituri de 15,8 miliarde de lei și pierderi de două miliarde. Însă trebuie să precizăm că aceste profituri de 15,8 miliarde de lei au fost realizate de doar un sfert dintre companiile de stat. Restul nu au avut performanțe la fel de bune.

Sursa: AMEPIP.

Hidroelectrica este cea mai profitabilă companie de stat, urmată de Romgaz, Nuclearelectrica și CEC Bank. In topul celor cu pierderi conduce detasat CFR SA cu 417.3 mil. Ron.

PIB ul României în anul fiscal 2024 a fost în valoare de 1.760.118,4 milioane Ron cu o creştere de 0,9% faţă de anul 2023 (sursa Coface si Ziarul Financiar conform Raportului ANAF).

Având în vedere nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2024 – 2027, dar și cel al prognozelor curente a indicatorilor macroeconomici,  ponderea datoriei guvernamentale brute s-a situat la sfârşitul lunii decembrie 2024 la nivelul de 48,7% din PIB fiind în graficul plafonului impus de UE de 60% prin Tratatul de la Maastricht.

Raportul de Buget 2024 poate fi consultat aici.Raport buget 2024

Cifra de afaceri netă a tuturor companiilor cu bilanțul publicat în 2024 a fost de aproximativ 191,36 miliarde de lei, în creștere cu circa 12,9% față de 2023.

Cele mai mari 25 de companii din România au generat o cifră de afaceri de 341,4 miliarde de lei, reprezentând 19,3% din PIB. Aceste companii, majoritar din retail, energie și auto, au contribuit cu aproape 20% din PIB-ul României.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,49 miliarde Ron, consemnând o creştere de 10,6% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (12,8%) şi de la băncile comerciale (12,05%), atenuat însă de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei de 0,6 miliarde Ron pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private conform Legii 332/2021.

Mai exact, din volumul total la dispozitie pentru efectuare de sponsorizări (5,49 miliarde Ron=1 miliard Euro), au fost folositi doar 600 mil Ron însemnând 120 mil Euro. Diferenţa de 880 mil Euro NU au fost redirecţionate.

Având în vedere cifrele de mai sus, tragem concluzia ca pârghia sponsorizării este nefuncţională iar întrebarea care se pune, este DE CE? Şi CE TREBUIE FACUT?

Trebuie menţionat faptul că exista o teorie falsă precum sponsorizarile reduc contributiile la bugetul de stat. Este o teorie complet falsă. Sponsorizările catre beneficiarii structuri sportive conduc la dezvoltare dar mai ales la autonomie. Prin plata unui contract de munca sau a unui contract de activitate sportiva, structurile sportive contribuie la bugetul de stat lunar cu impozite, CAS, CASS. Deasemenea, prin achizitia de servicii (masa, cazare, transport, etc), a echipamentului sportiv si alte servicii, se achita facturi cu TVA. Deci banii din sponsorizari produc dezvoltare si o consolidare a industriei sportului, nu sunt îngropati in gradina! Daca nu gresesc, toti banii din sportul românesc sunt între 800 mil si 1 miliard euro (95% bani publici). Sa nu fie accesati 880 mil euro in 2024 din sumele pentru sponsorizare, dar în acelasi timp să ne plângem că sportul românesc trăieşte doar din bani publici, este imposibil de înţeles şi acceptat.

Evoluţia indicatorilor macroeconomici pe termen mediu arată ca România va avea un PIB în creştere şi în următorii ani.

Sportul românesc continuă să se zbată ca domeniu, pentru a-şi regăsi importanţa în societate dar mai ales să îşi regăsească rolul ca parte integrantă în educaţia generală a individului.

Dacă unora, nu ne place că sportul românesc este finanţat cu preponderenţă din bani publici, trebuie să identificăm pârghii pentru a face legea sponsorizării funcţională, pentru a dezvolta industria sportului şi atrage companiile private să învestească în infrastructură sportiva dar şi în activitatea sportiva.

In statele în care sportul functioneaza, infrastructura sportiva este dezvoltata si intretinuta in mare proportie din fonduri publice, de catre administratiile publice centrale si locale.

Investitiile in infrastructura sportiva dar si in activitatea la nivel de copii si juniori sunt ca niste poduri in timp.

Acestea contribuie la imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii, fac ca tinerii sa traiasca intr-un mediu sanatos, nivelul de educatie este unul mai bun.

De aici vin si rezultatele: performanta economica, liniste sociala, prosperitate, incredere, un mediu sanatos pentru intemeierea unei familii care se poate gandi si la copii.

Incertitudinea, nesiguranta, inidicii crescuti la consumul de droguri si alcool, obezitatea, violenta domestica, grevele frecvente, manifestatiile violente in strada sunt specifice unor state care investesc mai putin in educatie.

Un proverb japonez spune ca ,,Neatentia este sursa tuturor nenorocirilor’’!

Pentru că foarte mulţi ne dăm cu parerea despre sportul românesc aş vrea să vă împărtăşsesc câteva opinii.

În schiţa ,,Piramida Sportului Românesc’’ am încercat să redau cateva statistici îngrijorătoare luând ca reper construcţia legislativă prin care avem sport şcolar, sport universitar, sportul pentru toţi, sportul de performanţă şi activitătile recreative şi cu caracter profilactic:

1. Deşi baza piramidei ar trebui să fie în şcoală, ne lipseşte exact ,,vehiculul spre normalitate’’: Asociaţia Sportivă Şcolară!

ASS ul este structura sportivă obligatorie pe lângă fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică care trebuie sa ofere cadrul organizatoric ca elevul să practice gratuit o ramură de sport în şcoală şi să o reprezinte în competiţiile şcolare.

Câştigătorii competiţiilor naţionale, ar trebui să ne reprezinte în Campionatele Europene şi Mondiale Şcolare şi la cele două Gimnaziade ISF (U18 şi U15).

Fig. Piramida Sportului Românesc.

Obiectivele sportului şcolar sunt: imbunatatirea starii generale de sanatate, dezvoltarea armonioasa, cunoasterea pe sine si in relatia cu ceilalti participanti la activitatea sportiva, promovarea spiritului de fair play, altele.

Rezultatele sportive (performantele) sunt o rezultanta a educatiei in timp. Ele nu trebuie sa fie neaparat un obiectiv!

Elevii din preuniversitar reprezintă masa critică pe care trebuie să se aplice criteriile specifice de selecţie pe ramura de sport.

Federaţiile naţionale pe ramura de sport trebuie să fie partenerii activi ai F.S.S.U. – Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar şi care împreună trebuie:

• Să îndrume tinerii talentaţi spre structurile sportive care se ocupă cu performanţa: cluburile sportive scolare, cluburile sportive municipale, alte structuri sportive de drept public sau privat;
• Să identifice sportivii cei mai buni şi să-i ducă în Centrele Nationale de Performanţă Sportivă (numarul acestora trebuie multiplicat astfel încât să se rezolve distanţele mari dintre aceste centre şi familie/cămin);
• Să dezvolte un nucleu cât mai mare de sportivi în jurul loturilor naţionale pe categoriile de varsta cadeţi, junior, tineret;
• Să puna accent atat pe educaţie cât şi pe pregătirea sportivă;

*În 8-12 ani de la demararea acestui proiect vom avea tineri mai sănătoşi şi mai educaţi şi cu siguranţă şi rezultate sportive. Avem conform datelor din Registrul Naţional al Performanţei Sportive (FSSU-MEC) pe 2024 un numar de 13.675 de elevii sportivi la nivel de Juniori (15-18 ani) la toate ramurile  şi structurile sportive active în Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Deasemenea regăsim aproximativ 70.000 de elevii sportivi în grupele de iniţiere. Raportându-ne la numarul de sportivi legitimaţi (387.233 din care participanti la competiţiile naţionale un numar de 313.212) se pune următoarea întrebare: ce fac ceilalti tineri români?

2. Sportul Universitar nu poate exista fără sport şcolar! Studenţii sportivi vin din preuniversitar nu de pe Lună! Avem conform datelor din anul universitar 2024-2025 aproximativ 150 de studenţi sportivi din cei 400.000 activi. Deasemenea, deşi este obligatorie prin lege, Asociaţia Sportivă Universitară lipseşte cu desăvârşire. Dacă am avea active 86 de Asociaţii Sportive Universitare (52 universitati de stat si 34 universitati private acreditate) am putea spune că avem şi sport universitar. Avem 31 de Cluburi Sportive Universitare care de fapt se ocupă cu sportul de performanţă şi nu cu sportul universitar. Ce ar trebui să se întâmple dar nu se întâmplă? Simplu! Dacă ar fi funcţionale ASU urile am avea si Campionate Universitare! Studentul ar practica o ramura de sport (pentru care ar putea primi credite), ar reprezenta universitatea în competiţiile naţionale universitare şi ar reprezenta România la Campionatele Europene şi Mondiale Universitare, la Jocurile Europene Universitare şi la Universiadă (de vara si de iarna). Cu siguranţă am avea continuitate, am rezolva problema resursei umane dar şi a abandonului practicării unei ramura sportive mare pe care îl avem acum în plaja de varsta 18-23 de ani.
3. Sportul Pentru Toţi este un domeniu foarte interesant dar care lipseşte aproape cu desăvârşire. Bugetul Federaţiei Române Sportul Pentru Toţi în anul 2024 a fost de 200.000 Ron. Lipsa culturii practicării activităţilor sportive în familie, a dispărut încet-încet în ultimii 35 de ani ca urmare a organizarii precare a domeniului, a slabei finantari dar si urmare a unor factori conjucturali nevaforabili (implicarea politicului in sport, altele).

Lipsa de rezultate sportive notabile la nivel de echipe de seniori dar si la sporturile individuale, nu face victime. Mai exact, nu omoara pe nimeni!

Starea generala de sanatate precara a natiunii, consumul exagerat de alcool si substante interzise, obezitatea crescuta (locul 1 in Europa), da – fac victime!

Sportul este cel mai bun ambasador al Romaniei! Cel putin la nivel declarativ, toti suntem de acord! Nu?

David Popovici si Simona Halep sunt doua ,,accidente frumoase’’, doi tineri romani cu rezultate notabile sportive dar nu sunt produsul unei gandiri strategice! Doar familiile lor şi cei apropiaţi au constituit sprijin si au fost alaturi de ei pana au aparut primele rezultate si au venit si banii!

Aplicarea criteriilor specifice de selectie pe ramura de sport ar trebui sa identifice tineri romani talentati care sa fie indrumati către sportul de performanţă! Centrul Naţional de Excelenţă (MEC) ar trebui sa aibă Centre Naţionale de Performanţă mai multe, care sa reuneasca elevii sportivi talentati şi care impreuna pot beneficia de conditii bune de educatie dar si de pregatire sportiva.

Să luam cazul handbalului.

Avem la aceasta ramură de sport 8.240 de sportivi legitimati conform Anuarului Sportiv 2024. Această cifră include şi străinii legitimaţi în Liga Florilor (Feminin) şi în Liga Naţională Masculin.

Dacă raportăm aceasta cifră la cei 3 mil. de elevi din preuniversitar şi la cei aproximativ 400.000 de studenţi, avem o masă critică de 3.4 milioane de tineri. Doar 0.24% din masa critică practică acest sport etichetat pompos ,, handbalul – sportul naţional’’! Ca să avem repere vreau să vă dau cateva cifre din Franţa: 1.9 mil. de legitimaţi la o masa critică de 5.6 mil. elevii în preuniversitar. Răspunsul este foarte simplu! De asta vedem Franţa calificată la ediţiile Jocurilor Olimpice şi în finalele Campionatelor Mondiale atat cu echipa feminină cât şi cu cea masculină!

Spun cu responsabilitate şi repet că tineri români ca, Cristina Neagu sau Cristian Gatu ,,mor’’ pe capete pentru că sistemul este incapabil de a-i identifica!

Dacă în cele aproximativ 7000 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică am avea câte o echipa de handbal fete şi una de handbal baieti, am avea aproximativ 200.000 de tineri care ar practica handbalul!

Totul pleacă de la educaţie!

Daca avem prevedere legislativă că trebuie alocati 6% din PIB pentru educatie, ei bine in fiecare an bugetul a fost sub acest prag.

Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 a fost de 2.1% din PIB iar in anul 2024 de 3.3% din PIB însemnând 57.38 mld. Ron.

Totusi, au fost alocate educaţiei 73,13 mld. Ron însemnând 4.2% din PIB prin alte contribuţii la bugetul anual 2024 conform datelor de mai jos:

Valoare totală: Aproximativ 73,13 miliarde de lei, reprezentând 4,2% din PIB-ul estimat;

Sursa principală: 57,38 miliarde de lei de la bugetul de stat pentru învățământ;

Alte surse: Venituri proprii (4,19 miliarde lei), fonduri externe (7 milioane lei), alocări de la Ministerul Afacerilor Interne (246 milioane lei), Ministerul Apărării Naționale (2,12 miliarde lei) și sume din TVA defalcate pentru descentralizare (2,331 miliarde lei).

 Ce concluzii putem desprinde?

1. Educatia fizică şi sportul trebuie să facă parte integrantă din educaţia generală a individului. Nu consideram educatia importantă (si de aici rezulta toate nenorocirile);
2. Nu putem gandi astazi macro-strategic pentru ca indicii statistici vor da peste cap orice intentie de a construi! Ne trebuie un plan strategic national pentru sport coroborat: Strategia Nationala a Activitatilor Fizice cu Strategiile Nationale pe Ramura de Sport!
3. Deşi nu ne place ca se cheltuiesc fonduri publice pentru sport, nu cream parghii alternative si nu respectam principiile internationale ale sportului:

• Autonomie, neimplicarea factorului politic in actul de management sportiv – chiar daca exista finantare din fonduri publice;
• Transparenta in alocarea bugetelor anuale pentru sport;
• Egalitate de sanse, toate structurile sportive trebuie sa aiba sanse egale in competitii si bineinteles la alocarea fondurilor publice;
• Fair play, nu doar pe suprafata de intrecere dar mai ales in organizare si in relatia cu structurile sportive participante la competitie!Intrebare: sunt egale structurile sportive din acest punct de vedere (publice vs private)?

4. Obiectivele unui plan strategic de reorganizare a domeniului sport cu baza piramidei in scoala ar trebui sa fie urmatoarele:

• O stare generala de sanatate a natiunii mai buna;
• O natiune mai educata;
• O performanta economica ma buna (este direct proportionala cu nivelul de educatie si starea generala de sanatate a natiunii);
• O reprezentare internationala mai consistenta numeric si valoric (performanta sportiva este rezultatul educatiei in timp);

5. Cateva propuneri pentru caile de materializare:

• Vointa Politica! Un PM sau un om politic care sa devina ,,locomotiva’’ acestui plan!
• O echipa de manageri cu skils si viziune;
• Monitorizarea permanenta a programelor si identificarea masurilor pentru optimizare!
• O reorganizare sistemica (ASS uri, Centre Nationale de Performanta mai multe, cofinantare a activitatilor de catre administratiile publice centrale si locale, parteneriate cu FSN urile si operatorii privati, campionate nationale universitare, ligi profesioniste si o dezvoltare a industriei sportului, alte masuri);
• Strategia Nationala a Activitatilor Fizice pentru perioada 2026-2040;
• Strategiile Nationale pe Ramura de Sport (FSN urile);
• Respectarea principiilor generale in sport pentru o buna guvernanta: autonomie, transparenta si egalitate de sanse in finantare, fair play!

Autor: Constantin Caliman