Category Archives: Sportul de performanta

  • 0

Legea Sponsorizarii trebuie sa devina o parghie lucrativa! Variante si Propuneri viabile!

Tags : 

Avand in vedere contextul legislativ dar mai ales discutiile interminabile privind finantarea sportului doar din fonduri publice, pe fondul numarului mic de sportivi legitimati si implicit a lipsei rezultatelor sportive, pe fondul unei infrastructuri sportive insuficiente si imbatranite, se impune modificarea legislatiei astfel incat sponsorizarea sa devina o parghie lucrativa pentru managerul sportiv iar efortul financiar al administratiilor publice centrale si locale sa fie transferate in timp pe umerii actantilor privati din sportul romanesc.

Dezvoltarea sistemului national pentru sport, trebuie sa aiba ca scop final imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii. Deasemenea rolul educatiei fizice si a sportului in educatia generala a individului, trebuie sa ocupe un loc primordial pentru a avea o natiune sanatoasa, educata si performanta pentru a avea o economie performanta.

Read More

  • 0

Finantarea sportului dupa modificarea Legii 69/2000

Tags : 

Având în vedere, modificările legislative apărute ca urmare a prevederilor OUG 38/2017 implementate prin Legea 90/2018 la Legea 69/2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului, vă informăm că structurile sportive, inspectoratele scolare, unităţile si institutiile de învăţământ pot accesa fonduri financiare de la autorităţile locale (Consilii Locale şi Judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti) pentru programe sportive desfăşurate prin Asociaţiile Sportive Şcolare, iar Inspectoratele Şcolare Judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru programe sportive desfăşurate pe raza administrativ teritorială a autorităţii deliberative.

 

De fapt, finanţarea din fonduri publice în sport se poate efectua astfel:

  1. Din fonduri nerambursabile stabilite în condiţiile legii, doar pentru cluburile sportive de drept privat si asociatiile pe ramură de sport de către autoritatile locale si directiile pentru sport si tineret, în baza legii 350/2005 coroborat cu OM 130/2006 al ANS;

sau mai nou

 

  1. Din fonduri bugetare ale autorităţilor deliberative, pentru structurile sportive de drept public, structurile sportive de drept privat, unitatile de invatamant si institutiile de invatamant superior pentru activitatea asociatiilor sportive scolare respectiv a asociatiilor sportive universitare, în baza Legii 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii 215 /2001;

Modificările legislative apărute, rezolvă două mari probleme ale sportului românesc:

  • Finanţarea sportului (infrastructură şi activitate/programe sportive) din fonduri publice puse la dispozitie de autorităţile deliberative, acordate în baza Legii 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare precum şi a Legii 215 /2001, pentru toate tipurile de structuri sportive care au obţinut un Certificat Sportiv în condiţiile legii iar ,,condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale’’ fiind necesară adoptarea unui Regulament de finanţare care sa respecte principiile transparenţei şi egalităţii de şanse pentru a nu fi încadrat ca ajutor de stat;
  • Condiţiile de încheiere a Contractelor Individuale de Muncă (CIM) şi a Contractelor de Activitate Sportivă (CAS) cu derogările de la legislaţia în vigoare, în baza prevederilor legii 69/2000, a OM comun 631/19.06.2017 al MTS si 890/20.06.2017 al MMJS, a OUG 25/2018 de modificare a Codului Fiscal;

La Art. 18^1 din Legea69/2000 este stabilită finanţarea activităţii sportive a structurilor de drept public aflate în subordinea autorităţii deliberative dar şi a programelor sportive/ infrastructurii şi activităţii sportive a celorlalte structuri sportive cu sediul pe raza administrativ teritorială, astfel:

(1) Prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale se pot aloca sume din bugetul local pentru finanţarea activităţii sportive a structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea acestora.

 (2) Prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale se pot aloca sume din bugetul local pentru:

a)finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale (Cazul CSS urilor şi LPS urilor);

b)finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deţinătoare ale certificatului de identitate sportivă;

c)finanţarea programelor sportive organizate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către asociaţiile judeţene/municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, afiliate la federaţiile sportive corespondente;

d)finanţarea programelor sportive desfăşurate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către federaţiile sportive naţionale, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

e)finanţarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pentru înalta performanţă sportivă;

f)premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.

g)finanţarea programelor sportive ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, înfiinţate pe raza autorităţii administrativ-teritoriale, derulate prin asociaţiile sportive şcolare şi universitare;

h)finanţarea programelor sportive derulate de Federaţia Sportului Şcolar şi Federaţia Sportului Universitar pe raza unităţii administrativ-teritoriale.

 (3) Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca sume pentru finanţarea infrastructurii şi activităţii sportive, potrivit alin. (1) şi (2), din bugetul aprobat.

 (4)În bugetul autorităţilor sau instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale se pot cuprinde sume pentru finanţarea activităţii structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea sa, în condiţiile legii.

FINANŢAREA ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCADRARE A CIM- ULUI (Contractul Individual de Munca) ŞI CAS-ULui (Contractul De Activitate Sportivă) CA ŞI CHELTUIALĂ ELIGIBILĂ!

În conformitate cu prevederile Legii 69/2000, Titlul XI, Finanţarea activităţii sportive, avem următoarele prevederi:

Articolul 67

(1)Veniturile, indiferent de sursa, şi cheltuielile de orice natura ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.

(2)Administrarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli se face astfel:

a)potrivit competenţelor stabilite în statutele şi regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;

b)potrivit condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între părţi, pentru sumele acordate de autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ;

……………….

(3)Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz:

a)venituri proprii;

b)sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale pentru finanţarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ;

c)alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administraţiei publice centrale şi locale;

d)alte surse.

———–

 (4)Bugetul anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează:

a)de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat;

b)de organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cărora se află, pentru structurile sportive de drept public.

———–

 (5)Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite şi taxe locale.

(6)Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor.

Articolul 67^1

(1)Participanţii la activitatea sportivă pot fi:

a)sportivi;

b)antrenori;

c)medici, asistenţi medicali, maseuri, kinetoterapeuţi, cercetători;

d)arbitri, observatori, operatori video, personal auxiliar.

e)alte persoane care contribuie la realizarea activităţii sportive, conform regulamentelor şi statutelor federaţiilor sportive naţionale.

 (1^1)Participanţii la activitatea sportivă enumeraţi la alin. (1) lit. a)-c) pot încheia cu structurile sportive, după caz, un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă, în condiţiile legii.

 (1^2)Prin derogare de la prevederile art. 82 alin. (3)-(5) şi ale art. 84 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, participanţii la activitatea sportivă prevăzuţi la alin. (1) pot încheia contracte individuale de muncă.

 (1^3)Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, angajarea se poate face şi în mod direct, prin acordul părţilor.

 (1^4)Prin derogare de la prevederile alin. (1^1), participanţii la activitatea sportivă enumeraţi la alin. (1) lit. a) şi b), încadraţi ca personal militar, poliţişti, personal civil contractual, funcţionari publici cu statut special din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, indiferent de funcţia pe care sunt încadraţi, cumulează solda de funcţie/salariul de funcţie, gradaţiile şi solda/salariul de comandă cu indemnizaţia stabilită prin contractul de activitate sportivă.

 (2)Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale, inclusiv instituţiile din subordinea acestora, care gestionează fonduri publice pentru activitatea sportivă, precum şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, structurile sportive de drept privat care beneficiază de sume de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor/proiectelor sportive efectuează, pentru participanţii prevăzuţi la alin. (1), cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, cheltuieli pentru:

a)transport, cazare, masă;

b)alimentaţie de efort;

c)indemnizaţii sportive, premii, prime, burse;

d)asigurarea de accidente;

e)asigurarea şi achiziţionarea de materiale şi echipament sportiv, cheltuieli medicale şi pentru controlul doping;

f)plata participanţilor la activitatea sportivă, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii sportive.

 (3)Condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.

 

Ca să întelegem încadrarea fiscală a veniturilor obţinute din CAS (Contractul de Activitate Sportivă) este prevazut la Articolul 14^2 că:

(1) Prin derogare de la prevederile art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea desfăşurată în baza contractului de activitate sportivă este activitate independentă, indiferent de modul de organizare şi desfăşurare a acesteia, fără obligativitatea îndeplinirii criteriilor prevăzute la art. 7 pct. 3.1-3.7 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, iar veniturile realizate în baza contractului de activitate sportivă sunt venituri din activităţi independente.

(2) Aceste activităţi nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente potrivit prevederilor art. 7 pct. 1 raportat la art. 11 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Cererile de finanţare ale programelor sportive sunt încadrabile la finanţarea din fonduri publice locale în baza prevederilor art. 18^1, alin.(2) şi (3), art. 67^1, alin. 2 şi alin 3 din Legea Educaţiei Fizice şi Sportului 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

Consiliile Locale şi Judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în calitate de autorităţi deliberative, pot acorda finanţare în baza prevederilor expuse mai sus coroborate cu prevederile art. 36 alin. (4), lit. ,,a’’ pct. 6 şi art. 115, alin. (1) lit. ,,b’’ din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Deasemenea vă sugerăm, ca în baza prevederilor 67^1, alin.  3 din Legea Educaţiei Fizice şi Sportului 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare, să propuneţi aprobarea unui Regulament de Finanţare.

Proiectele piramidale (copii si juniori precum si echipe de tineret sau seniori angrenate in competitii sportive) ar trebui sa aiba prioritate la finantare, autoritatile deliberative avand posibilitatea de a le declara de utilitate publica si de a le finanta. Deasemenea, prin eliminarea pragului maximal de 5% din bugetul anual, pot fi finantate programe sportive care presupun activitate sportiva dar si infrastructura (construire, modernizare si intretinere).

Caliman Constantin

Read More

  • 0

Finantarea in sport pe cale sa fie reglementa!

Tags : 

La inițiativa Ministerului Tineretului și Sportului, Guvernul a adoptat modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, prin Ordonanță de Urgență, cu scopul de a reglementa, în  clar, finanțarea activităților sportive de către administrația publică locală.

Sportivii își vor putea desfășura activitatea în baza unui contract de activitate sportivă, în care va fi stipulată valoarea drepturilor bănești aferente activității sportive prestate de către sportivul de performanță sau de către alte persoane juridice sau fizice implicate în activitatea sportivă, respectiv modalitățile și termenele de plată.

Modelul-cadru al contractului de activitate sportivă va fi stabilit prin Ordin comun al ministrului Tineretului și Sportului și ministrului Muncii și Justiției Sociale, cu posibilitatea completării cu clauze specifice negociate de către structura sportivă cu sportivul, conform normelor stabilite prin autoritățile publice locale. Veniturile realizate din Contractul de activitate sportivă se încadrează în categoria veniturilor din activități independente prevăzute de Codul Fiscal.

Potrivit prevederilor actuale ale legii educației fizice și sportului, structurile sportive de drept public, organizate ca servicii în cadrul administrației publice locale, nu pot încheia raporturi juridice specifice activității sportive cu sportivii de performanță și există riscul blocării activității sportive de performanță, prin înghețarea anului competițional 2017-2018, din imposibilitatea de finanțare a activității sportive de către administrația publică locală.

Astfel, modificarea Legii educației fizice și sportului vizează asigurarea unui cadru legal coerent și a condițiilor necesare demarării anului competițional 2017-2018 la nivel național și internațional. Noile reglementări vin în sprijinul activităților și structurilor sportive pe plan national, asigurând condițiile legale pentru finanțarea activității sportive organizate la nivelul administrației publice locale, în contextul în care anul bugetar nu coincide cu anul sportiv competițional.

Actul normativ creează cadrul legal necesar administrației publice locale pentru acordarea sumelor de la bugetul local pentru:

  • finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înființate pe raza unității administrativ-teritoriale;
  • finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza unității administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă;
  • finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la federațiile sportive naționale corespondente;
  • finanțarea programelor sportive desfășurate în raza unității administrativ-teritoriale de către federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
  • finanțarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înaltă performanță sportivă;
  • premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.

O altă noutate constă în stabilirea unui plafon maximal de 5% din bugetul aprobat pentru autoritatea publică locală care poate fi alocat cheltuielilor structurii sportive cu activitatea sportivă, ca ordonator de credite aflat în subordinea unității administrativ-teritoriale.  Totodată, potrivit noilor reglementări, autoritățile publice centrale au posibilitatea să includă sume pentru finanțarea activității structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflat în subordinea sa.

Având în vedere condițiile specifice de desfășurare a activităților sportive, o altă prevedere stabilește că încheierea contractelor individuale se face în mod direct, prin acordul părților.

Actul normativ aprobat instituie cadrul legal pentru stabilirea condițiilor, criteriilor, procedurii și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale.

”Reglementarea modului în care sunt finanțate activitățile sportive de către administrația publică locală era strict necesară, în contextul în care multe cluburi sportive, publice sau private, sunt în pragul falimentului. Suntem responsabili de viitorul sportului și trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a veni în sprijinul fiecărei activități sportive. Sportul și performanță sportivă sunt responsabilitatea noastră, a tuturor factorilor implicați, a întregii societăți. Aceste modificări ale legii 69/2000 sunt doar începutului reformei pe care îmi doresc să o implementez în sport, urmează legea sponsorizării activităților sportive și chiar o nouă lege a sportului, care să fie adaptată nevoilor actuale. Voi colabora cu toți factorii implicați pentru a implementa măsuri viabile, menite să aducă plusvaloare și performanță” susține Marius Dunca, ministrul tineretului și sportului.

A.P.N.S.R. felicita acest demers al ministrului Marius Dunca si a echipei sale mangeriale precum si conducerea Ministerului Consultarii Publice si Dialogului Social – secretar de stat Marius Sepi care s-au implicat in materializarea acestei initiative, asteptand cu nerabdare urmatorii pasi pentru optimizarea sistemului:

  • Legea Sponsorizarii;
  • Reorganizarea Sportului Scolar si Universitar ca baza a piramidei sportului romanesc.

  • 0

Legea Sponsorizarii neatractiva si ineficienta in Romania. De ce avem nevoie de facilitati fiscale in sportul romanesc?

Tags : 

Dupa proiectul de implementare a Contractului de Munca in sportul romanesc, vin cu o noua propunere: O noua lege a Sponsorizarii cu  facilitati fiscale pentru antreprenori.

La o analiza mai atenta a factorilor care au condus la regresul sportului romanesc in ultimii ani, vom regasi printre alte motive si lipsa parghiilor pentru ca managerul sportiv sa isi dezvolte coerent politicile de marketing.

Putem afirma ca, alaturi de nerespectarea principiului autonomiei in sport, lipsa unei legi a sponsorizarii atractive atat pentru sponsor cat si pentru sponsorizat, sunt cele doua mari cauze ale prabusirii unui sistem altadata cu rezultate notabile.

Ca sa intelegem ce se intampla de fapt in sportul romanesc trebuie sa facem o analiza si sa gasim raspuns la intrebarea: de ce nu sunt suficienti banii in sportul romanesc.

De unde veneau banii, inainte de 1989, in sportul romanesc?

De la bugetul de stat o mare parte, dar interesant de stiut ca pe plan local, aproape toate intreprinderile si sindicatele din cadrul acestora, finantau activitatea sportiva si alocau sume pentru intretinerea si modernizarea bazelor sportive. Acestea erau practic obligate de catre conducerea PCR sa finanteze sportul, care era declarat politica de stat.

Ce am pus in locul finantarii de la intreprinderile de stat si sindicate? Nimic!

Dupa 1989, mare parte din rezultatele sportive au venit ca urmare a unui sistem care era cat de cat organizat, in care se aplicau criterii de selectie pentru ramurile de sport, in special la ramurile importante pentru imaginea noastra ca natiune cu pretentii in intrecerile internationale.

Cu riscul de a ma repeta, va informez in ceea ce priveste bugetul alocat de catre MTS federatiilor in ultimii ani, ceea ce inseamna un procent de 0,095% din PIB/an.

tabel-bug-anuale-fsn-uri

Incepand cu anul 1995, regasim in statisticile anuale o scadere din ce in ce mai mare a numarului de practicanti pe ramura de sport, care culmineaza la aceasta data cu un procent de 0.36% dintre elevii si studentii nostri (12.203 elevi si 1.092 studenti), legitimati ca sportivi de performanta. Din 3.3 milioane de elevi si 540.000 de studenti, sistemul nu este capabil sa acceseze mai mult.

tabel-nr-elevi-sportivi-mencs

Din cei 243.375 de sportivi de performanta legitimati in 2014, 117.328 sunt in fotbal, restul impartindu-se la celelalte 73 de federatii sportive nationale.

tabel_nr-sportivi-2012_2014

Numarul mic de practicanti ai sportului pe fiecare ramura de sport va conduce iremedial la sanse mici de a gasi performeri care sa ne reprezinte cu cinste in intrecerile internationale si sa obtina rezultate. Mai jos avem numarul de sportivi legitimati la cele mai importante federatii sportive nationale in anii 2012 si 2014.

tabel_nr-total-sportivi-2012-2014

Reducerea bugetelor anuale alocate sportului de performanta, alaturi de disparitia intreprinderilor de stat si implicit a sindicatelor care finantau mare parte din sportul romanesc, au condus usor-usor la un declin iremediabil.

Gravitatea acestei situatii si o proiectie a dezastrului in timp, nu a fost niciodata explicata cu multa convingere si argumente politicului de catre autoritatea guvernanta (MTS sub toate formele existentei sale ca autoritate, agentie si minister). Motivele sunt multiple: dezinteres, superficialitate, conditii economice nu prea prielnice si oportune (mai ales in perioada 1992-1999), o ,,dependenta’’ a sportului de factorul politic care a ,,hotarat’’ finantarea dar nu a anticipat acest dezastru, disparitia resursei umane de calitate, neliberalizarea pietei sportului si crearea de parghii lucrative, etc.

Daca ar fi sa-i numim pe toti cei vinovati de prabusirea sistemului national sportiv, probabil ne-ar lua mult timp. Ceea ce vreau eu sa scot in evidenta acum in 2016, este faptul ca cel mai mare vinovat se face ,,Omul de Sport’’!

Atentie! O anumita categorie dintre oamenii de sport, pentru ca au mai existat si sunt inca (putini cei drept), oameni de sport care pun suflet si pasiune in toata activitatea lor si au intradevar expertiza si competente pentru acest domeniu!

Da, ,,omul de sport’’ care ingenuncheat sistemul national sportiv, il mai regasim si acum dupa 26 de ani in fruntea unor structuri sportive si care traieste dupa principiul ,,daca mi se da, eu fac! Daca nu, asta e!’’. Acest tip de ,,om de sport’’, este adevaratul vinovat pentru prabusirea sistemului. El, numit de cele mai multe ori politic, s-a ghidat dupa acest principiu si impreuna cu cei care l-au numit, au asistat pasivi la ceea ce s-a intamplat in jurul lor.

Am dezbatut intr-un alt material, acum cateva luni, ,,vina’’ politicului pentru regresul sportului romanesc. Trebuie inteles ca, ar fi neoportun, sa aruncam vina doar in aceasta zona. Este o culpa comuna! Ceea ce trebuie sa inteleaga politicul in dorinta lui de a castiga simpatia electoratului, este ca nu intotdeauna alegerea unui sportiv cu notorietate este cea mai buna solutie de a-l promova in functii de conducere, managementul sportiv fiind o zona cu multiple implicatii, presupunand o buna cunoastere a sistemului si legislatiei romanesti dar si internationale, posibilitatea de a propune idei materializabile si capacitatea de a explica si sustine un plan de masuri pe termen scurt/mediu/lung, a unei strategii.

Daca in state ex-comuniste ca Ungaria, Cehia, Slovacia dar mai ales Polonia, sistemul s-a zbatut, a cautat si gasit solutii de redresare, a implementat sisteme functionale din alte state, au dezvoltat continuu resursa umana acordand in paralel mare atentie dezvoltarii infrastructurii, noi romanii am trait un ,,dolce far niente’’, bucurandu-ne in momentele rare cand am mai avut rezultate si plangand acum cand nu mai sunt.

Marea noastra greseala ca natiune, este ca nu am cautat si implementat in mod continuu solutii, nu am stabilit o strategie nationala a domeniului si un for care sa analizeze si sa vina cu propuneri de optimizare in fiecare an (exemplu: Rusia). Managementul si administrarea structurilor sportive ca specializare in institutele de invatamant superior a aparut in Romania abia in anul 2005. Noii manageri sportivi ai Romaniei din pacate, nu sunt intotdeauna cele mai bune alegeri, imixtiunea politicului in acest domeniu conducand la o blazare si dezinteres a celor care ar trebui conduca destinele sportului. Numirea pe criterii politice in functii si nu pe mandate de minim 4 ani cu un ,,contract de management’’ cu obiective clare, a facut imposibila dezvoltarea in conditii propice a unui sistem performant. Deasemenea, resursa umana, specialistii pe care i-am avut sau varfurile pe care le-am ajutat sa finalizeze studii de specialitate in cei 26 de ani, au preferat sa migreze in alte state care le-au pus la dispozitie conditii optime pentru performanta si au stiut sa-i plateasca mai bine, vitregind sistemul romanesc si asa muribund de tehnicieni de calitate. Salariile mici pentru tehnicienii care se ocupa de initiere si selectie in sportul romanesc, constituie una din cauzele regresului, multi dintre fostii mari sportivi de performanta refuzand sa se dedice acestei meserii fara cautare.

Deasemenea, statele care au aderat la UE, au cautat si beneficiat de solutii in ceea ce priveste dezvoltarea sportului, au stiut sa negocieze introducerea de axe de finantare pentru activitate sportiva si infrastructura. Cel mai bun exemplu din acest punct de vedere este Polonia care are si o rata de absorbtie de invidiat. Dar acest subiect il vom analiza intr-un material viitor. In Romania, sportul nefiind politica de stat, neacordandu-i statutul si importanta cuvenita, nu a facut niciodata obiectul introducerii ca domeniu sectorial cu axe de finantare din fonduri europene. Vom avea ocazia, probabil, sa facem aceasta negociere in urmatorii ani pentru perioada 2020-2024, daca acest demers va fi luat ca oportun in considerare.

Mai jos va supun atentiei, structura sumelor alocate Romaniei in cadrul financiar 2014-2020, in care nu regasiti sume alocate programelor pentru activitate sau infrastructura sportiva.

structura-sumelor-alocate-romaniei-din-fonduri-ue

Deasemenea, valoare fondurilor alocate Romaniei este una generoasa. Numai ca, gradul de absorbtie al tarii noastre este unul care nu mai are nevoie de nici o comparatie.

sume-fonduri-europene-alocate-in-perioada-2014_2020-romaniei

 

Romania traieste de multi ani intr-un cerc vicios:

cerc-vicios_sport-romanesc

PIB ul Romaniei a crescut de la an la an. Daca alte state investesc masiv in infrastructura si in sport, la noi investitiile au fost intotdeauna la limita subzistentei. Criza prin care trec unele ramuri sportive este atat de grava, incat chiar daca am vrea sa alocam bugete substantiale, nu mai avem resursa umana pentru selectie si initiere, nemaiavand antrenori (scrima, gimnastica, polo, etc.).

table1

La un calcul sumar, nu avem in sportul romanesc mai mult de 300 mil euro pe an fiscal insemnand un procent de 0,17% din PIB. In acest buget anual avem: bugetul anual MTS insemnand 0,054% din PIB (venituri proprii si sume de la bugetul de stat, alocatii bugetare FSN uri, rente viagere, Complexe Nationale, directii de sport si tineret, etc), bugetul COSR, bugetul anual MENCS ( alocatii pentru sportul preuniversitar si universitar), bugete MAP si MAI, buget Ministerul Transporturilor, bugetele Federatiilor Sportive Nationale cu tot cu venituri proprii si alocatii MTS, bugetele structurilor sportive – cluburi si asociatii care participa la calendarele nationale si internationale alocate de catre ordonatorii de credite principali –autoritati centrale si locale, etc.

Ca sa intelegem oportunitatea unei noi legi a sponsorizarii si a unui pachet de facilitati fiscale pentru sport, trebuie sa intelegem cum este construit bugetul Romaniei, care este ponderea veniturilor si cheltuielilor anuale.

Din discutiile cu oameni care ne conduc destinele, am desprins doua lucruri importante:

  1. ,,Nu se poate!’’. Orice incercam sa cerem sau sa facem pentru sport, ne izbim de acelasi raspuns: ,,Nu se poate!’’. Nu se poate pentru ca…nu se poate, iar cei care doresc sa articuleze mai mult decat aceste trei (3) cuvinte, motiveaza dezechilibrul bugetar pe care l-ar produce luarea unor astfel de masuri. In acest sens voi incerca sa demontez aceasta temere, care dupa parerea mea este nejustificata;
  2. Incapatanarea de a nu face nimic in acest domeniu al sportului dar mai ales superficialitatea cu care noi oamenii de sport ne cerem ,,drepturile’’ si propunem ideile mai mult sau mai putin materializabile.

Redau mai jos structura veniturilor bugetare ( PIB) pentru anii 2012 si 2013.

structura-veniturilor-bugetatre-2012-si-2013-in-romania

Valoarea veniturilor bugetare pentru anii 2014 si 2015 si-a pastrat proportiile procentuale dar PIB ul national a crescut de la an la an. Daca ne uitam cu atentie, impozitul pe profit dar si impozitul pe venit, nu au impreuna cat valoarea cotei de TVA, sau contributiile provenite din asigurari.

Ceea ce vreau sa arat este ca procentul de 20% din impozitul pe profit nu ar dezechilibra foarte tare bugetul anual.

Redau mai jos structura cheltuielilor bugetare ale Romaniei pentru anii 2012 si 2013.

structra-cheltuielilor-bugetare-2012-si-2013-in-romania

Daca analizam cu atentie toate domeniile in care se aloca bani de la bugetul de stat, nu putem sa ignoram bugetul imens alocat asistentei sociale, dupa care urmeaza la mare distanta cheltuielile de personal.

Intelegem, ca suntem o natiune care are grija de semenii nostri aflati temporar in incapacitatea de a se intretine, munci, ingriji si cu acces egal la sistemul de sanatate, avem pensionari de care trebuie sa avem grija si in acest sens, trebuie sa alocam si fonduri financiare.

Totusi intrebarea care persista este: nu am devenit o natiune de asistati social? In loc sa ne gandim cum putem avea noi locuri de munca, platim sume uriase pentru asistenta sociala?

Aratam intr-un material anterior, ca daca am investi 1% din PIB/an in proiectul de reorganizare a sportului romanesc cu baza piramidei in scoala, am crea aproximativ 300.000 de noi locuri de munca si implicit o dezvoltare economica prin subdomeniile economiei care graviteaza in jurul sportului (turism, transport, servicii de alimentatie publica, constructii si alte servicii auxiliare, marketing si media, productie si comert cu echipament sportiv, etc.). Aceasta crestere economica ar conduce in timp la dezvoltarea industriei sportului romanesc, dar mai ales la consolidarea unui sistem national sportiv stabil si capabil sa intoarca in fiecare an PIB ului un procent de 3-5 %. Astfel s-ar efectua transferul sarcinii financiare de pe umerii statului pe cei ai privatului si am inceta sa discutam despre eterna poveste: cea a banului public in sport.

Pentru asta in schimb, avem nevoie de viziune si curaj!

Ponderea cheltuielilor bugetare aferente anilor 2014 si 2015 arata un procent de 30.7% respectiv 31% din PIB alocatii pentru Asistenta Sociala. Chiar nu gasim de unde sa alocam un procent de 1% din PIB sportului romanesc?

pondere-cheltuieli-bugetare-2014-din-pib

pondere-cheltuieli-bugetare-2015-din-pib

Avem conform datelor statistice la 31 decembrie 2015, un numar de peste 600.000 societati comerciale inregistrate ca active in Romania.
Mare parte dintre acestea, nu inregistreaza profit, iar cele care fac profit nu sponsorizeaza!

Daca ne uitam in Top 100 firme 2015 in Romania, avem sume frumoase insemnand profit dar si cifra de afaceri.

top100

2top100

Legea sponsorizarii trebuie sustinuta de masuri si facilitati fiscale in domeniul sportului.

In acest sens am formulat impreuna cu deputatul Sorin Iacoban – presedintele Federatiei Romane de Sah, o propunere de modificare legislativă care vizează creearea unui cadru mai atractiv pentru marii agenți economici având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mișcarea sportivă din România.

În acest moment, deși de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, de vina fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depășește de cele mai multe ori pragul secundar de 0,5% din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă foarte mult problema inițială.

Actualele prevederi legislative consacrate la art. 25 alin. 4 lit.i) din Codul Fiscal al României nu transformă acest gen de cheltuieli în categoria cheltuielilor deductibile sau deductibile parțial, ele rămânând în categoria cheltuielilor nedeductibile însă naște posibilitatea obținerii unui credit fiscal, atât timp cât operatorii economici care efectuează sponsorizări pot scade din suma datorată ca impozit pe profit valoarea sponsorizată, dacă nu depășește procentul de 20% din totalul obligației de plată, adică a impozitului pe profit.

Pentru a se încuraja efectiv activitatea de sposorizare, s-a ajuns la concluzia că nu mărirea pragului de referință la cifra de afaceri ci eliminarea acestui prag poate transforma dispoziția legală în una atractivă pentru marii operatori economici.

Mai mult considerăm ca oportună modificarea Codului Fiscal al României în sensul trasformării procentului fix de 20 % (cât prevede actuala legislație) într-un procent variabil cuprins între 15% și 30% pe 4 praguri, anume 15%, 20%, 25%, 30%.

Corespunzător fiecărui din acest prag urmează a se mai reduce încă un procent de 2% pentru pragul de 15%, 3 % pentru pragul de 20%, 4 % pentru pragul de 25% și 5 % pentru pragul de 30% din impozitul pe profit rămas a mai fi de plătit autorităților competente.

Modificarea legislativă se impune, deoarece actuala dispoziție legală este total neatractivă, marii operatori economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul național preferând să sponsorizeze activități sportive din alte țări, sau sa ,,transfere’’ aceste sume catre ONG uri proprii.

Prin aceste măsuri, mișcarea sportivă din România își va majora consistent bugetul dedicat programului competițional astfel încât nu vom mai putea vorbi în sistem de subfinanțare.

Pragul de 0.5% din cifra de afaceri este o măsură care reduce mult posibilitatea de implicare a companiilor care activeză pe teritoriul țării noastre, fie ele autohtone, cu capital mixt sau străin. Daca ne gandim ca aceasta masura va conduce la un dezechilibru bugetar, sa ne gandim ca de fapt este o investitie in timp pentru sanatatea natiunii si dezvoltarea educatiei prin sport ca parte integranta a eduactiei generale a individului.

Proiectul-de-modificare-a-codului-fiscal-privind-sponsorizare, poate fi consultat aici.

Expunerea-de-motive poate fi consultata aici.

Romania are nevoie de o restructurare din temelii a sistemului national de educatiei fizica si sport si de un pachet legislativ care sa scoata acest sistem din criza profunda in care zace.
V-am mai prezentat anterior multe propuneri care ar putea fi implementate cu o singura conditie: sa existe vointa politica si cineva sa isi asume un proiect national de reorganizare a sistemului.

Solutii sunt, iar daca ne referim la banii investiti in sportul romanesc, acestia sunt atat de putini incat este de mirare ca mai existam. Statul trebuie sa investeasca masiv in sportul scolar si universitar, sa creeze parghii printr-un pachet legislativ, astfel incat in 4-5 ani sa transfere sarcina financiara de pe umerii sai pe umerii privatului.

O lege a sponsorizarii trebuie sa fie atat de atractiva pentru sponsori si sponsorizati incat primii trebuie sa-i caute si sa-i aleaga pe ceilalti. Altfel ,,managerii sportivi” vor ramane vesnici cersetori iar raspunsul privind sponsorizarea, il stiti deja: ,,Ne pare rau…”

,,Sa avem seninatatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de aschimba ceea ce poate fi schimbat si mai ales intelepciunea de a face diferenta intre cele doua posibilitati!” spunea Marcus Aurelius!

Autor: Constantin CALIMAN

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


  • 0

Contractul de Munca in Sportul Romanesc

Tags : 

Contractul de Munca in sportul romanesc, reprezinta o prioritate ,,0’’.

In sedinta grupului interministerial de lucru infiintat pentru dezbaterea ,,Strategiei Nationale in Sport’’ si ,,Proiectului de Modificare a Legii 69/2000’’, convocat de Vicepremierul Vasile Dancu in data de 21 octombrie la sediul Guvernului, s-a discutat foarte mult pe aceasta tema.

I-am înmanat atunci vicepremierului, proiectul de implementare a acestui contract de munca in sport, gandit  inca din luna februarie, imediat dupa modificarea Codului Fiscal si aplicarea acestor modificari incepand cu data de 01.01.2016.

Totodata, am propus si insistat ca un intreg pachet de masuri de modificari legislative sa fie implementat, unele fiind gandite pe termen scurt, altele pe termen mediu si lung intr-un. Acest document poate fi consultat in plan-desfasurat-de-actiuni-pentru-reorganizarea-sportului-scolar-si-universitar-romania.

Lipsa rezultatelor in planul performantei sportive este dupa parerea mea o rezultanta a unei proaste organizari a sistemului, a slabei finantari, lipsa parghiilor necesare pentru dezvoltare, neimplicarea politicului pentru solutionarea acestor probleme dar mai ales incapacitatea oamenilor de sport de a se face auziti si intelesi, de a propune idei materializabile, logice si coerente.

Fara sa fiu malitios, dar constient de critic, acuz oamenii de sport care s-au perindat pe la conducerea organismelor care se ocupa de administrarea acestui bun national, de sanatatea si viitorul acestei natiuni, de orgolii meschine, lipsa de viziune, superficialitate si pe undeva si un oarecare dram lene intelectuala.

Din punctul meu de vedere, legislatia in domeniul sportului in Romania, are nevoie de o revizuire si o asezare liniara si logica. Avem nevoie de un cadru legislativ care sa permita dezvoltarea dar mai ales eliminarea ambiguitatilor care sa nasca confuzii si sa dea posibilitatea unor interpretari subiective.

Contractul de Munca in Sport, are in tarile europene mai multe forme.

Facand o analiza comparativa intre Portugalia, Olanda si Ungaria, mi-am dat seama ca modelul unguresc este cel mai apropiat de necesitatile noastre.

Motivatia ar fi urmatoarea:

  1. Are stipulari clare si simple in Codul Muncii;
  2. Are o taxare unica de 28.5% prevazuta prin Codul Fiscal, ceea ce reprezinta un mare ,,balon de oxigen’’ pentru angajator.

 Citind cu atentie Codul Muncii din Romania, am ramas neplacut surprins neregasind termenul de ,,sport’’, ,,contract de munca in sport’’, nicaieri.

Mai mult decat atat, in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) in baza caruia se opereaza in REVISAL, este o intreaga nebunie cu ocupatiile din domeniul sportului, o ramura de sport fiind mai importanta decat alta, probabil urmare a modificarilor legislative survenite ca urmare a unor ,,prietenii politice’’ si nu a unui demers coerent din partea autoritatii guvernante.

Asa cum este organizat sportul romanesc, cred ca pentru a face lumina in acest domeniu, trebuie sa alegem una din urmatoarele variante:

  1. Introducerea Contractului de Munca in Sport in Codul Muncii cu o taxare preferentiala (daca se poate). Stabilirea cadrului legislativ in care se pot incheia Contractele de Prestari Servicii in Sport cu o taxare ,,relaxata’’ de 26% ;
  2. Introducerea Contractului de Prestari Servicii Sportive asimilat ca un contract de munca, cu o taxare relaxata de 26% , valabil pentru sportivii de performanta si tehnicienii sportivi;

De ce avem nevoie de Contractul de Munca in Sport?

Sportul romanesc de performanta, este in mare proportie practicat in cadrul structurilor sportive institutii publice subordonate autoritatilor centrale (CSM urile din subordinea MTS, CSU urile si CSS urile in subordine MENCS, CSA Steaua in subordinea MAPN, CS Dinamo in subordinea MAI, CS Rapid in subordinea Ministerului Transporturilor, CSM urile subordonate Consiliilor Locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti).

Incheierea de Contracte de Munca in cadrul acestor cluburi institutii publice, este permisa de legislatie doar pentru posturile stabilite pentru Organigrama Administrativa cu respectarea grilelor de salarizare pentru administratia centrala sau locala, dupa specificul subordonarii.

In acest caz, singura solutie, este cea de a incheia conventii civile denumite Contracte de Prestari Servicii, cu sportivii si tehnicienii sportivi care sa fie valabile atat pentru structurile sportive institutii publice cat si pentru structurile sportive private cu sau fara personalitate juridica.

Pe de alta parte in conformitate cu Legea Finantelor Publice, finantarea multianuala este interzisa.

In acest sens ,,s-a inventat’’ Contractul de Pregatire Sportiva  ,,acceptat’’ de catre unele federatii sportive nationale pentru o perioada de unul sau mai multe sezoane, care rezolva ,,dreptul de proprietate’’ al clubului in ceea ce priveste sportivul si stabileste clauzele contractuale legate de valoare financiara, termeni de plata, conditii de reziliere, etc..

Trebuie inteles, ca sportul este o activitate atipica si are specifitatile lui,  ca sezonul sportiv nu coincide intotdeauna cu anul fiscal, motiv pentru care ,,executia financiara’’ a Contractului de Pregatire Sportiva este efectuata prin Conventii Civile valabile secvential in anul fiscal, cel mult pana la data de 31 decembrie din anul in curs.

Prin regulamentele federatiilor internationale obligatorii si pentru federatiile nationale, este stipulata obligativitatea ca incepand cu varsta de 16 ani, sportivul sa incheie in forma scrisa cu structura sportiva/clubul, un contract. Acest contract fara valoare financiara este nul de drept. Totodata, la varsta de 16 ani, sportivul nu are nici o profesie, fiind inca inscris la una din formele de invatamant din sistemul national de educatie.

Conform art. 14 din Legea 69/2000 avem sportivii de performanta clasificati in doua categorii: amatori si profesionisti. Deasemenea, conditiile pentru a deveni un sportiv profesionist sunt stabilite in acest articol. Partea interesanta este ca in conformitate cu pct (2), doar  sportivul profesionist poate incheia cu o structura sportiva, in forma scrisa, un contract individual de munca(exclus in cazul cluburilor institutii publice) sau o conventie civila in conditiile legii. Deasemenea sportivul profesionist are nevoie de o licenta eliberata conform legislatiei si regulamentelor in vigoare.

In acelasi art. avem:

(3) Sportivului profesionist, care a încheiat cu o structură sportivă o convenţie civilă, i se asigură, la cerere, participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii, public şi/sau privat, în condiţiile legii.

    (4) Licenţa de sportiv profesionist se obţine în conformitate cu procedurile prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale.

    (5) Sportivii străini pot desfăşura activitate ca sportivi profesionişti la o structură sportivă din România, în baza permisului de muncă eliberat în condiţiile legii.

    (6) Federaţiile sportive naţionale asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti din ramura de sport respectivă.

    (7) Drepturile şi obligaţiile sportivului profesionist sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale, precum şi în contractele sau convenţiile, după caz, încheiate între părţi.

    (8) Calitatea de sportiv profesionist încetează în conformitate cu prevederile statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

    (9) Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Agenţia Naţională pentru Sport, la propunerea federaţiilor sportive naţionale.

    (10) Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaţiilor sportive naţionale, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Sport.

Sporturile profesioniste stabilite prin Hotarare de Guvern, sunt:

  1. Fotbal: HG 537/1991;
  2. Handbal: HG 666/2003;
  3. Box: HG 1423/2003;
  4. Rugby: HG 634/2007;
  5. Volei: HG 635/2007;
  6. Baschet: HG 883/2011.

Modificarea care se impune, este cea de a inlocui termenul de sportiv profesionist cu sportiv de performanta, pentru a da posibilitatea ca toti sportivii de performanta indiferent de ramura sportiva, amator sau profesionist, sa poata incheia un contract de munca sau o conventie civila in conditiile legii.

Desemenea continutul art. 14 din Legea 69/2000 trebuie modificat si corelat.

Mergand mai departe pe sirul logic de aliniere a prevederilor legislative, in HG 884/001 care este Regulamentul de Aplicare a Legii 69/2000, avem stipulate conditiile de practicare a sportului profesionist.

Art. 55. – (1) Propunerea federatiei sportive nationale privind conditiile de practicare a profesionismului în ramura de sport respectivă se face în conformitate cu statutul si regulamentele federatiei internationale la care aceasta este afiliată si vizează, după caz:

  1. a) cerintele obtinerii licentei de sportiv profesionist;
  2. b) cerintele obtinerii licentei de club profesionist;
  3. c) modul de organizare a competitiei profesioniste.

(2) Sportul profesionist poate fi practicat în cluburi sportive, indiferent de forma lor de organizare, cu respectarea prevederilor statutare ale federatiilor sportive nationale în acest domeniu.

Art. 56. – Cluburile sportive existente se pot transforma în societăti comerciale sportive pe actiuni în baza hotărârii adunării generale, cu avizul federatiei sportive nationale si cu respectarea dispozitiilor legale în materie.

Art. 57. – (1) Ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ, autonome.

(2) Statutele si regulamentele ligilor profesioniste se aprobă de adunările generale si se avizează în mod obligatoriu de federatiile sportive nationale si de Ministerul Tineretului si Sportului.

In fotbalul romanesc,  se elibereaza licenta de fotbalist profesionist sportivilor din ligile 1, 2 si 3, la cerere si in conditiile stabilite de catre FRF. Liga Profesionista de Fotbal se ocupa de organizarea Ligii1, celelalte ligi inferioare fiind organizate de catre FRF si Asociatiile Judetene/Municipiului Bucuresti de Fotbal. Mare parte dintre cluburile din Liga 1 sunt societati sportive pe actiuni dar si asociatii cluburi sportive infiintate in baza Legii 69/2000 si OG 26/2000. In Liga a 3 a insa, intr-o proportie covarsitoare, regasim cluburi sportive institutii publice infiintate prin hotarare si subordonate consiliilor locale. Desi se elibereaza licenta de fotbalist profesionist, cluburile (multe dintre ele) nu sunt cluburi profesioniste iar competitia nu poate fi catalogata ca profesionista. Intelegem astfel, ca eliberarea de licente de fotbalist profesionist rezolva doar o singura problema: cea a incheierii unui CM sau Conventii Civile in conditiile legii.

Eliminarea acestei inadvertente care poate fi interpretata subiectiv de catre un auditor, se impune cu celeritate.

Mai mult,  in capitolul IV din Legea 69/2000 sunt explicate clar conditiile de practicare a sportului de performanta fie ei amatori sau profesionisti:

    (1) Prin sportul de performanta se urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea victoriei.

    (2) Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic şi organizat sportul şi participa în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra partenerului, pentru autodepăşire sau record.

    (3) Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale sau naţionale un sportiv de performanta trebuie să fie legitimat la un club sportiv.

    (4) Evidenta legitimării şi transferarea sportivilor sunt în competenta federaţiilor sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

    (5) Sistemul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat şi organizat de federaţiile sportive naţionale, potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.

In handbalul romanesc, nu se elibereaza licenta de handbalist profesionist.  Liga Profesionista de Handbal a fost infiintata in 2012 dar a organizat Liga Nationala doar un singur sezon (2012/2013.

Deasemenea, multe ramuri sportive (atletism, scrima, judo, polo, etc) nu sunt sporturi profesioniste, ceea ce inseamna ca in conformitate cu prevederile legislative actuale nu pot incheia un contract de munca sau o conventie civila in conditiile legii?

In aceste conditii, intrebarea care se pune este:

  • Daca sportivul de performanta profesionist (doar cele 6 ramuri sportive stabilite prin HG) are dreptul sa incheie un Contract de Munca sau o conventie civila in conditiile legii, sportivul de performanta amator de ce nu ar avea acest drept?

O alta mare problema este cea legata de utilizarea fondurilor publice pentru activitatea sportiva si plata indemnizatiilor sportive si a salariilor pentru sportivi si tehnicieni sportivi deopotriva.

Va amintiti de disparitia echipei de handbal HCM Constanta, a echipelor de rugby si volei masculin din Constanta?

Daca structurile sportive infiintate in baza Legii 69/2000 si OG 26/2000 pot accesa fonduri publice pe baza de proiecte aprobate de catre autoritatile locale in baza Legii 350/2005 modificata in martie 2015, iar cheltuielile salariale sunt acum eligibile, aceleasi cheltuieli din aceeasi bani publici insemnand bugete aprobate de catre autoritatile locale si centrale pentru cluburile sportive institutii publice stau sub semnul intrebarii iar incadrarea acestora este subiectiva si de cele mai multe ori cu repercusiuni pentru conducatorii acestora.

Intalnim, asa cum am mentionat si mai sus: contracte de pregatire sportiva valabile pentru mai multe sezoane, contracte de prestari servicii sportive cu persoane fizice si/sau personae fizice autorizate, contracte sportive fara valoare financiara dar cu drepturile conferite prin HG 1447/2007, etc.

Daca in cazul sportivilor de nationalitate romana, contractele cu persoane fizice autorizate erau incadrabile in prevederile legislative si recomandate (sportivii de alta nationalitate nu au dreptul de a infiinta PFA –uri), marea problema care a aparut incepand cu data de 01.01.2016 urmare a modificarii in septembrie 2015 a Legii nr. 227 / 2015 privind Codul Fiscal, este cea de indeplinire a conditiilor impuse pentru a nu fi interpretate ca si contracte de munca.

Definiţia dată activităţilor independente a fost modificată, astfel încât, în prezent, activitatea independentă este orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin patru dintre următoarele şapte criterii:

  • persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;Nu este cazul pentru sport.
  • persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi; Nu este cazul pentru sport.
  • riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea; Nu este cazul pentru sport.
  • activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară; Nu este cazul pentru sport.
  • activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii; DA
  • persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective; DA si NU
  • persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii. Nu este cazul pentru sport.

O analiza pertinenta a statutului conventiilor civile si incadrarea lor, regasiti materialul modificari-in-cod-fiscal-privind-conventiile-civile.

In acest caz se impune introducerea unei prevederi legislative privind Contractul de Prestari Servici Sportive, care sa reglementeze plata sportivilor si a tehnicienilor sportivi (antrenori, arbitri, maseuri, alte categorii de personal care contribuie la activitatea de pregatire in sportul de performnata si participarea de competitii).

Deasemenea, posibilitatea incheierii acestor contracte pe o perioada determinata (de o zi, sau pentru o perioada mult mai lunga similara cu cea a unui sezon competitional sportiv) ar rezolva si marea problema a arbitrajului in toate ramurile sportive.

In consecinta, urmare a celor enumerate mai sus, dar si in  expunere-de-motive_modificare-legislatie-pentru-contract-munca-in-sport se impune:

  1. Modificarea art. 14 din Legea 69/2000, proiect-modificare-legea-EFS 69_2000;
  2. Modificarea Legii 227/2015 privind Codului Fiscal,  proiect-modificare-Codul Fiscal-ref-contractul-prestari_servicii-sportive;
  3. Modificarea HG 1447/2007, proiect-modificare HG 1447/2007 Norme-financiare-activitatea_sportiva;

O alta analiza care se impune si implicit o modificare legislativa in acest sens ( hotarare-guvern-nr-1352_2010) este cel al nomenclatorului de Clasificare al Ocupatiilor din Romania in baza caruia se opereaza in REVISAL. Avem multe coduri CAEN pe linie de sport care trebuie restructurate simplificate si transpuse intr-o forma care sa acopere necesitatile sistemului national sportiv.

Avem urmatoarele coduri:

3421 Atleti si sportivi

Atletii si sportivii participa la evenimente si competitii sportive. Acestia se antreneaza si concureaza individual sau ca parte a unei echipe in sportul ales de ei.

Nota: daca in art.14 din Legea 69/2000 avem termenul de sportiv de performanta, folosirea sintagmei de ,,atlet si sportiv’’ aici (in afara de faptul ca este un pleonasm grosolan) nu este cea mai fericita alegere. Propunerea este de a folosi termenul de ,,sportiv de performanta’’, termen folosit si in Legea 69/2000.

3421 Sportiv de Performanta

342101 fotbalist profesionist

342102 sportiv profesionist in alte discipline sportive

342103 jucator de rugbi

342104 sportiv de inalta performanta

342105 sportiv de performanta

Nota: subcodurile folosite la codul 3421 nu se justifica si sunt incomplete. Daca folosim un cod CAEN pentru fotbal de ce nu am folosi si pentru handbal, scrima, judo, popice, tenis de masa, schi? Daca s-a urmarit alocarea unui cod CAEN sporturilor profesioniste, de ce nu avem toate cele 6 sporturi profesioniste enumerate si codate?  Termenii de ,,sportiv de performanta’’ si ,,de inalta performanta’’ sunt enumerati si folositi incorect intr-o mare neconcordanta cu termenii explicati in Legea 69/2000 si HG 884/2001. Sugeram alocareaa de subcoduri CAEN pentru fiecare sport profesionist aprobat prin HG, astfel:

342101 jucator/jucatoare de fotbal profesionist

342102 jucator/jucatoare de handbal profesionist

342103 jucator/jucatoare de volei profesionist

342104 jucator/jucatoare de rugby profesionist

342105 jucator/jucatoare de baschet profesionist

342106 boxeur profesionist

Si a unui alt cod CAEN valabil pentru toate ramurile sportive (implicit disciplinele subordonate, ex. baschetul are baschet si baschet 3×3, rugby are rugby si rugby7, volei are volei si beach volei, handbalul are handbal si beach handbal, etc.), care pot fi amatori sau profesionisti:

3421107 sportiv de performanta in alte ramuri sportive

3422 Antrenori, instructori si functionari din domeniul sportului

Antrenorii, instructorii si functionarii din domeniul sportului lucreaza cu sportivi amatori sau profesionisti pentru a creste performanta, incurajeaza o participare cat mai mare in sport si organizeaza si oficiaza evenimente sportive conform normelor stabilite.

Nota: introducerea termenului de ,,tehnician sportiv’’ cu enumerarea celor mai importante categorii in art.14 din Legea 69/2000, implica si modifcarea acestui cod  CAEN in care termenul de ,,antrenori si instructori’’ nu se mai justifica, astfel incat codul sa aiba urmatoarea forma:

3422 Tehnicieni sportivi si functionari din domeniul sportului

3423 Instructori si coordonatori de programe de pregatire fizica si activitati recreative

Instructorii si coordonatorii de programe de pregatire fizica si activitati recreative indruma, ghideaza si instruiesc grupuri si persoane in activitati recreative, de pregatire fizica sau de aventura in aer liber.

In acest sens propunem modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România – nivel grupă de bază, conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor – ISCO 08.

Propunerea poate fi consultata in proiect-modificare-hg-1352_2010_cor_clasificarea-ocupatiilor-sportivi-si_tehnicieni.

 

Autor: Constantin Caliman


  • 0

Reorganizarea Sportului Romanesc o Necesitate Imediata!

Tags : 

Strategia Nationala pentru Sport a starnit interes si a fost dezbatuta pe data de 22 septembrie la sediul COSR, de catre factori implicati in sport.

Recunosc ca nu am fost prezent, acceptand inca din luna august, invitatia de a participa in aceeasi perioada la o dezbatere pe tema drepturilor angajatilor si angajatorilor in sport de catre UNI Europa si EASE (Asociatia Europeana a Angajatilor in Sport) sub egida Comisiei Europene pentru Sport.

Inteleg ca la dezbatere au fost prezenti, presedinti de federatii si cluburi sportive precum si reprezentanti ai societatii civile si presei sportive. Deasemenea a fost prezent domnul vicepremier Vasile Dancu, interesat de aceasta tema alaturi de doamna ministru Elisabeta Lipa si presedintele interimar COSR domnul Nicu Vlad.

Lansarea in dezbatere publica a Strategiei Nationale pentru Sport a starnit si reactii ale oamenilor de sport, a jurnalistilor sportivi, a oamenilor care iubesc sportul si sunt interesati de problematica sistemului. Parerile sunt impartite, unele pertinente iar altele mai putin.

Reamintesc celor interesati ca am participat la prima si singura sedinta in forma completa a Grupului de Lucru creat in sensul definirii acestul material, am insistat asupra unor aspecte care mi se par capitale pentru a da o forma finala care sa fie de comun agreata de toti factorii beneficiari.

Au fost si sunt inca multe comentarii privind continutul. Cei care nu inteleg nimic, trebuie sa citeasca de mai multe ori. Cei care nu au rabdare sa citeasca cele 76 de pagini, ar trebui sa nu mai emita pareri.

Una din problemele acestui material, este faptul ca nu i s-a anexat acest material: ,,Plan desfășurat de acţiuni, pe termen scurt și mediu, pentru reorganizarea sistemului naţional de educaţie fizică și sport în Romania”.

Acest material este un plan de actiuni, propus de catre umila mea persoana, urmare a problematicii cu care ma confrunt in munca mea zilnica si a experientei mele in managementul sportiv, atat in mediul privat cat si in administratia publica. Acest material, bineinteles ca poate fi imbunatatit, dar este (cred eu) obligatoriu ca o Anexa a Strategiei.

Măsura Scop/Ţintă Cine răspunde Căi de materializare Termen limită
Elaborarea Strategiei Naţionale pentru Educaţie Fizică şi Sport – pentru perioada 2016-2032, asumată politic şi aprobată de: Parlamentul României  Guvernul României *Stabilirea cadrului general de dezvoltare a sistemului pentru educaţie fizică şi sport şi căile de materializare a strategiei pe o perioada de minim 16 ani; M.T.S.

M.E.N.C.S.

Comitetul Olimpic Sportiv Roman;

O.N.G. uri;

Parlamentul Romaniei (Comisia de Educatie)

 

1.       Comisie mixtă formată din reprezentanti ai M.T.S., C.O.S.R., F.S.S.U., O.N.G.uri;

2.       Elaborare a Strategiei;

3.       Prezentare a documentului spre dezbatere publică şi Comisiei de Educaţie din Parlamentul României;

4.       Asumarea strategiei de către Parlamentul României şi Guvernul României;

20.08.2016

 

20.08-20.10.2016

21.10.2016

 

 

15.11.2016

Obţinerea procentului de 1% din PIB pentru sport *Finanţarea suficientă, controlată şi transparentă a sistemului naţional pentru educaţie fizică şi sport;

*Reducerea începand cu anul 2024 a cheltuielilor cu sanatatea, cu aproximativ 4 miliarde de euro/an;

*Imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii, controlul indicilor de mortalitate prin promovarea miscarii  si a educatiei prin sport ca parte componenta a educatiei generale.

M.T.S. prin Secretariatul General

M.E.N.C.S. prin Federatia Sportului Scolar  si Universitar,

Parlamentul Romaniei: Comisia de Educatie;

Comitetul Olimpic Sportiv Roman;

O.N.G. uri;

1. Modificare a art. 67 din Legea Educatei Fizice si a Sportului prin care se stabileste ca alocatie bugetara anuala minim 1% din PIB pentru sport;

2. Elaborarea proiectului de buget pentru anul 2017 si solicitarea/stabilirea unui procent de 1% din PIB prin Legea Bugetului de Stat pe 2017 pentru sport;

 

 

 

 

1.12.2016

Clarificarea situatiei Bazelor Sportive *Repunerea in functiune a bazelor sportive scoase din circuit;

*Asigurarea unui climat de siguranta si continuitate pregatirii sportivilor prin accesul facil la bazele sportive;

*Proiect national de acces pe terenurile si salile de sport;

M.T.S. prin : Registrul National al Bazelor Sportive,

Cu sprijinul M.A.I. precum si in colaborare cu Consiliile Locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

1. Aprobarea unui pachet de masuri care sa determine ca Registrul Bazelor Sportive sa devina functional;

2.  Identificarea bazelor sportive si intabularea acestora;

3. Acordarea prin regulament a unei perioade de maxim 6 luni calendaristice tuturor proprietarilor de baze sportive, ca acestea sa fie repuse in circuit si s -a devina functionale;

4. Implementarea unui ,,Regulament de Acces şi Utilizare a Infrastructurii Sportive’’ sub directa supraveghere a instructorilor/monitorilor de activitati sportive;

 

31.12.2016

     
Dezvoltarea Bazei Materiale şi a Infrastructurii *Modernizarea insfrastructurii sportive şi alinierea României la standardele internaţionale;

 

*Asigurarea unui cadru propice pentru selecţie si pregătire a sportivilor;

 

*Asigurarea unui climat de întrecere identic cu cel al sportivilor din alte state cu care România concureaza la nivel internaţional;

M.T.S.

M.E.N.C.S.

M.D.R.A.P.

1.       Stabilirea unui plan national de modernizare a bazelor sportive existente, cu o proiecţie în timp pe o perioada de 4/8/12 ani;

2.       Stabilirea unui plan naţional de construire de noi baze sportive:

a.        Construirea unui numar de 47 de Licee cu Program Sportiv de tip nou;

b.       Construirea a 1.500 de terenuri multifunctionale de sport (fotbal, rugby) dotate cu pista de atletism pentru localitati din mediul rural din Romania;

c.        Construirea a 7 noi baze sportive/Centre Olimpice (cate una pentru fiecare viitoare zona administrativa);

d.       Construirea unei Sali Polivalente cu 25.000 de locuri in mun. Bucuresti si minim alte 7 in tara cu o capacitate intre 5.000-7.000 loc.;

e.       Construirea a 7 patinoare multifunctionale;

f.         Construirea unui stadion Complex National care sa cuprinda pe langa o arena de 75.000 de locuri şi toate dotarile specifice întrecerilor atletice;

g.        Amenajarea a 8 baze sportive pentru sporturi nautice care sa cuprinda si cate o pista olimpica de canotaj;

h.      Amenajarea a 4 Complexe Naţionale pentru Sporturile de Iarna cu facilitati specifice tuturor disciplinelor sportive de iarna;

11.09.2016

 

 

31.12.2016

 

2016-2018

 

2016-2018

 

 

 

2020

 

 

2018

 

 

2020

 

2020

 

 

 

2020

 

 

2020

 

 

Diversificarea finanţării&alte măsuri de optimizare activitate

 

 

*Optimizarea activitatii, consolidarea sistemului ca o industrie a sportului;

*Transferul in timp (4-8 ani) a sarcinii financiare de pe umerii statului pe cei ai sistemului  privat, dupa consolidarea sistemului;

M.T.S.

M.E.N.C.S.

C.O.S.R.

A.N.A.F.

1.        Directionare unui procent de 0,5% din taxele și accizele aplicate la nivel național pentru țigarete, țigări și băuturi alcolice;

2.       Introducerea unui procent de 0,5% pe produsele de tip fast food;

3.       Introducerea unei taxe de 10% din valoarea de constructie a imobilelor de tip mall/hipermarchet, pentru constituirea Fondului National de Construire si Modernizare Baze Sportive;

4.       Introducerea unei taxe procentuale de 3% din cifra de afaceri, care sa fie directionata structurilor sportive cu aprobare ANAF, de catre societatile comerciale de tip hipermarchet, a operatorilor de telefonie mobile si servicii de telecomunicatii si internet;

5.       Introducerea unei taxe anuale pentru sport in valoare de echivalentul a 200 euro, pentru fiecare societate comerciala activa inregistrata;

6.       Modificarea Legii Sponsorizarii 32/1994 si Legii 227/2015 privind Codului Fiscal, astfel încât sponsorizarea să devină atractivă pentru sponsor şi stimulativă pentru sponsorizat. Cotele de sponsorizare propuse de:

–          15% din impozitul pe profit, cu o reducere de 2% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

–          20% din impozitul pe profit,  cu o reducere de 3% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

–          25% din impozitul pe profit,  cu o reducere de 4% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

–          30% din impozitul pe profit,  cu o reducere de 3% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

*Limita maxima propusa este nu mai mult de 5% din cifra de afaceri.

7.        Cresterea  costului standard/elev/student;

 

8.        Modificarea Legii nr.50/1991 actualizată in 2014 in sensul introducerii de conditii de autorizare a constructiilor cu destinatie sportive (aviz de constructive de la utoritatea guvernantă in sport);

9.        modificarea articolului 4 din Regulamentul FSSU aprobat prin HG 1201/2011.  Finantarea activitatii Asociatiilor Sportive Scolare si Asociatiilor Sportive Universitare;

10.   Implementarea ‘’Regulamentului de Organizare si Desfasurare a activitatii in cadrul Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare’’;

 

01.01.2017

 

 

 

01.01.2017

 

 

01.01.2017

 

 

 

 

 

01.01.2017

 

 

 

 

01.01.2017

 

 

 

01.11.2016

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

01.01.2017

 

01.01.2017

 

 

 

01.01.2017

 

 

 

 

 

01.10.2016

 

Formare profesională.

 

Contract Unic de Prestari Servici Sportive asimilat ca un Contract de Muncă în Sport

 

Promovarea Romaniei si a tehnicienilor romani în structurile internaţionale.

 

 

*Programe de Formare si Perfectionare Profesionala pentru tehnicienii sportivi;

 

*Contract de Prestari Servici Sportive asimilat ca un Contract de Munca in Sport, cu o fiscalizare redusa la 26% (dupa modelul Ungariei);

 

*Proiecte de dezvoltare europeana a relatiilor cu statele membre UE pe linie de activitate sportiva. Reprezentarea Romaniei in structurile/forurilor europene

 

M.T.S.

M.E.N.C.S.

C.O.S.R.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice

Ministerul Afecerilor Externe

Ministerul Finantelor Publice

Ministerul Fondurilor Europene

1.       Programe de formare profesionala si reconversie pentru personalul necesar dezvoltarii activitatilor sportive, pentru sportivii de performanta care abandoneaza activitatea sportiva;

 

2.       Implementarea unui Contract Unic de Prestari Servicii Sportive asimilat ca un Contract de Muncă in Sport, valabil pentru sportivi si deopotriva personalul tehnic care activeaza in domeniul sportului cu o fiscalizare de 26%, dupa modelul implementat de Ungaria;

 

3.       Promovarea Romaniei ca tara in care sportul este politica de stat, a imaginii noastre in Europa si in lume, promovarea turismului sportiv, atragerea de evenimente sportive internationale in organizare, in Romania;

4.       Promovarea sportivilor si tehnicienilor romani in board-uri/comisii ale structurilor sportive internationale;

 

Termen imediat

 

 

 

 

 

 

01.11.2016

 

 

 

 

 

 

 

Termen imediat

 

 

 

 

Termen imediat


  • 0

Patru pași simpli

Tags : 

Cheia relansării sportului românesc nu se află în totalitate la Ministerul Sportului (MTS), cum s-ar crede, ci la Ministerul Educației (MENCS). Primul pas care trebuie făcut, fără o încărcătură financiară foarte mare, și realizabil din septembrie, este refacerea piramidelor la CSS-uri și LPS-uri. Doar după ce vor fi refăcute piramidele la CSS-uri și LPS-uri și după ce va fi angrenat un număr cât mai mare de copii în activități sportive organizate în aceste instituții, va fi cu adevărat eficientă și o competiție națională gen Daciada.

Al doilea pas, deasemenea fără o încărcătură financiară prea mare, ar fi ca sportivii care termină junioratul legimitați la un club sportiv și care au calitatea de studenți, să beneficieze, pe perioada studiilor, de o bursă universitară, care să le acopere cheltuielile de școlarizare. Acest lucru, inedit pentru sportul românesc la scară mare, va constitui un imbold pentru tineri să continue sportul de performanță și după terminarea junioratului și să se pregătească pentru viața de dincolo de sport.

Al treilea pas ar fi creșterea indemnizației sportive de efort la o valoare acceptabilă, nu 720 de lei cât este în prezent ci la 1.400 de lei, sumă care să poată oferi o siguranță sportivilor și o motivație să continue activitatea sportivă de performanță.

Din păcate, cu toții suntem animați de cele mai bune gânduri, dar rezultatele sunt dezastroase. Se încearcă tot felul de organizări și de reorganizări dar se ocolește miezul problemei, o finanțare adecvată a cluburilor sportive.

Sunt 190 de echipe, grupate în 118 cluburi, înscrise în campionatele naționale, la jocuri sportive, din care 98 în prima ligă și 92 în liga a doua. Din acestea, un număr semnificativ îl reprezintă cluburile sportive universitare și anume 58 de echipe, 28 de echipe în prima ligă și 30 de echipe în liga a II-a. Sunt 25 de cluburi sportive universitare care participă în campionatele naționale la jocuri, cu un număr de 58 de echipe și alte 9 cluburi sub titulatura Ministerului Educației Naționale. În aceleași competiții paticipă 17 cluburi municipale, CSM, cu 32 de echipe, din care 15 echipe în prima ligă și 17 echipe în liga a II-a. Dinamo, Steaua și Rapid însumează alte 18 echipe din care 15 în Div. A și 3 în B. De asemenea, sunt alte 41 de echipe susținute integral de consiliile locale și consiliile județene, cu titulaturi HC, HCM, VCM, etc. Cluburile private sunt în număr de 20 și pe majoritatea le găsim în Divizia B.

Aici pot fi consultate date statistice despre situatia nationala la Jocuri Sportive, echipele existente si esalonul in care activeaza.Jocuri Sportive

Dintre toate aceste cluburi, primele treizeci sunt cluburi importante, cu caracter polisportiv. Investiți în ele și vom aveam din nou sport.

Un simplu calcul arată că, cu 5 milioane € primul pas, 4 milioane € al doilea pas, 9 milioane € al treilea pas și încă 80 milioane € susținere financiară pentru primele treizeci de cluburi de seniori, deci cu un efort financiar de până la 100 milioane €/an, se poate reporni sportul românesc. Deci iată că 500 milioane de lei/an ar putea costa relansarea sportului românesc. E mult, e puțin? Cine poate să spună?

Revin, și subliniez faptul că nu putem vorbi de sport de masă fără ca să existe și sport de performanță, așa cum nu putem vorbi de sport de înaltă performanță fără ca să existe sport de performanță. La noi, din păcate, ne-am obișnuit doar cu înalta performanță și am uitat complet de sportul de performanță și de sportul de masă și că aceste trei segmente formează un lanț în care dacă lipsește o verigă, totul se destramă. Și se destramă.

România a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 103 participanți. “Tricolorii” au încheiat competiția gazduită de capitala Angliei cu un total de 9 medalii.

În comparație, alte țări cu o populație semnificativ mai mică decât a României, au avut o reprezentare la Jocurile Olimpice mai mare sau cel puțin egală.

Belgia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 115 sportivi. În Belgia sunt aproximativ 17.000 de cluburi sportive care însumează aproximativ 1.350.000 de sportivi legitimați.

Cehia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 133 de sportivi. Cehii au încheiat competiția de la Londra cu un total de 10 medalii.

Danemarca a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 113 sportivi. Pentru danezi bilanțul Jocurilor Olimpice de la Londra este de 9 medalii.

Olanda a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație format din 175 de sportivi. Olandezii au avut un parcurs bun la Londra, încheind competiția cu un total de 20 de medalii. De asemenea, ca o continuare a succesului înregistrat în Marea Britanie, olandezii s-au remarcat și doi ani mai tarziu, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, acolo unde cu o delegație de numai 41 de oameni au reușit să obtință 24 de medalii.

Suedia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 134 de sportivi. Suedezii au reușit să obțină la Londra 8 medalii.

Ungaria a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 157 de sportivi ce au reușit să aducă în palmaresul Ungariei 18 medalii.

Grecia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 104 participanți.

Concluzia este una foarte simplă, dar foarte dureroasă.

Nu putem avea o națiune sănătoasă fară sport și nu putem avea rezultate pe plan sportiv decât cu o implicare serioasă încă de la stadiul de copii și juniori. Pentru a reuși trebuie să avem rabdare, seriozitate și să prețuim fiecare verigă a acestui lanț format din sănătate-mișcare-sport de performanță-rezultate internaționale (lanțul sport de masă-sport de performanță-sport de înaltă performanță, de care vorbeam înainte).

Director C.S. Universitatea Cluj

Ovidiu Vasu

APNSR multumeste pe aceasta cale dlui Director Ovidiu Vasu pentru amabilitate si acceptul de a publica acest material.


  • 0

Quo vadis Romania?

Tags : 

Jocurile Olimpice Rio 2016 s-au incheiat.

Ceremonia de inchidere nu a impresionat cat sa ne dea pe spate, dar a transmis suficiente emotii, astfel incat, sa te gandesti ca o natiune incercata ca cea din Brazilia a facut aceste eforturi, merita aprecierea si respectul intregului mapamond.

Transmiterea steagului olimpic primarului orasului Tokyo a fost facuta odata cu o declaratie care te pune pe ganduri: ,,Noi suntem pregatiti si maine pentru organizarea JO de la Tokyo!”.

Cum vine asta? Cum pot japonezii sa faca asemenea afirmatii?

Ei bine, ei pot afirma asa ceva, pentru ca sunt o natiune organizata si muncitoare, care iubeste sportul, acordandu-i statutul de politica de stat, investind masiv in infrastructura dar si in sportul de performanta, creand parghii pentru dezvoltare.

Daca ne uitam pe clasamentul pe natiuni, Japonia este pe locul 6 cu 41 medalii din care 12 aur, 8 argint si 21 bronz.

Națiunea gazdă, Brazilia, a luat cele mai multe medalii din istoria participarilor la JO, respectiv 19, dintre care 7 de aur, 6 de argint si 6 de bronz. A fost pentru ei un succes organizatoric al carui cost il vom afla cu siguranta in cel mai scurt timp, departe ca rezultate de ceea ce au obținut în trecut țările care au găzduit jocurile olimpice, dar fara sa faca o tragedie din asta.

Franța, care investeste enorm in sportul scolar prin deja celebra organizatie UNSS, a cucerit un numar de 42 de medalii, realizand astfel un record național al participarilor la Jocurile Olimpice din istoria lor.

Întelegem ca sunt nemulțumiri în China în ceea ce privește medaliile obtinute si pe buna dreptate, la investitiile pe care le fac, este normal sa aiba si asteptari. Locul 3 pe natiuni, nu este ceea ce asteptau astfel incat faptul ca au obținut cele mai puține medalii de la JO de la Atlanta, din 1996, probabil va conduce cu siguranta si la caderea catorva capete (metaforic) dar si la masuri care sa optimizeze sistemul lor deja functional.

Ungaria pe locul 12, este probabil doar pentru noi romanii o mare surpriza, obtinerea celor 15 medalii, dintre care 8 de aur, 3 de argint, 4 de bronz, sunt o incununare a unor politici bine gandite de catre guvernul lor de la care ar trebui sa invatam si noi ceva!?

Jocurile Olimpice s-au incheiat. Ar fi pacat sa se intample ceea ce s-a intamplat in fiecare an, sa ne mai lamentam putin pana in ultima saptamana din septembrie si sa nu schimbam nimic, sa traim pasivi ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Reorganizarea sportului romanesc reprezinta o necesitate imediata.

Iată tabloul final al medaliilor, la JO Rio 2016:

LOC IN CLASAMENT/ȚARĂ/AUR/ARGINT/BRONZ/TOTAL

1. SUA 46 37 38 121

2. Marea Britanie 27 23 17 67

3. China 26 18 26 70

4. Rusia 19 18 19 56

5. Germania 17 10 15 42

6. Japonia 12 8 21 41

7. Franța 10 18 14 42

8. Coreea de Sud 9 3 9 21

9. Italia 8 12 8 28

10. Australia 8 11 10 29

11. Olanda 8 7 4 19

12.Ungaria 8 3 4 15

13. Brazilia 7 6 6 19

14. Spania 7 4 6 17

15. Kenya 6 6 1 13

16. Jamaica 6 3 2 11

17. Croația 5 3 2 10

18. Cuba 5 2 4 11

19. Noua Zeelanda 4 9 5 18

20. Canada 4 3 15 22

21. Uzbekistan 4 2 7 13

22. Kazahstan 3 5 9 17

23. Columbia 3 2 3 8

24. Elveția 3 2 2 7

25. Iran 3 1 4 8

26. Grecia 3 1 2 6

27. Argentina 3 1 0 4

28. Danemarca 2 6 7 15

29. Suedia 2 6 3 11

30. Africa de Sud 2 6 2 10

31. Ucraina 2 5 4 11

32. Serbia 2 4 2 8

33. Polania 2 3 6 11

34. Coreea de Nord 2 3 2 7

35. Thailanda 2 2 2 6

35=. Belgia 2 2 2 6

37. Slovacia 2 2 0 4

38. Georgia 2 1 4 7

39. Azerbaijan 1 7 10 18

40. Belarus 1 4 4 9

41. Turcia 1 3 4 8

42. Armenia 1 3 0 4

43.Cehia 1 2 7 10

44. Etiopia 1 2 5 8

45. Slovenia 1 2 1 4

46. Indonezia 1 2 0 3

47. România 1 1 3 5

48. Bahrain 1 1 0 2

48=. Vietnam 1 1 0 2

50. Taiwan 1 0 2 3

51. Bahamas 1 0 1 2

51. Sportiv independent 1 0 1 2

51. Coasta de Fikdeș 1 0 1 2

54. Tadjikistan 1 0 0 1

54. Iordania 1 0 0 1

54. Fiji 1 0 0 1

54. Singapore 1 0 0 1

54. Puerto Rico 1 0 0 1

54. Kosovo 1 0 0 1

60. Malaezia 0 4 1 5

61. Mexic 0 3 2 5

62. Irlanda 0 2 0 2

62. Algeria 0 2 0 2

64. Lituania 0 1 3 4

65. Venezuela 0 1 2 3

65. Bulgaria 0 1 2 3

67. India 0 1 1 2

67. Mongolia 0 1 1 2

69. Filipine 0 1 0 1

69. Grenada 0 1 0 1

69. Qatar 0 1 0 1

69. Burundi 0 1 0 1

69. Niger 0 1 0 1

74. Norvegia 0 0 4 4

75. Egipt 0 0 3 3

75. Tunisia 0 0 3 3

77. Israel 0 0 2 2

78. Emiratele Arabe Unite 0 0 1 1

78. Estonia 0 0 1 1

78. Moroc 0 0 1 1

78. Austria 0 0 1 1

78. Portugal 0 0 1 1

78. Trinidad and Tobago 0 0 1 1

78. Nigeria 0 0 1 1

78. Finlanda 0 0 1 1

78. Republica Dominicană  0 0 1 1

78. Moldova 0 0 1 1

Total 307 /307 / 360 / 974 

 


  • 10

De ce nu are sportul romanesc sponsori?

Tags : 

Avem conform datelor statistice la 31 decembrie 2015, un numar de peste 600.000 societati comerciale inregistrate ca active in Romania.
Mare parte dintre acestea, nu inregistreaza profit, iar cele care fac profit nu sponsorizeaza!
Acest aspect, reprezinta o alta fata a dramei prin care trece sportul romanesc!

top100
2top100Daca ne uitam in Top 100 firme in Romania, la profiturile declarate pentru anul 2015, ar trebui sa ne gandim ca in marja celor 20% din impozitul pe profit dar nu mai mult de 0.3% din cifra de afaceri (de la 1 ianuarie 2016 este de 0.5% din cifra de afaceri), sportul la pachet bineinteles cu sanatatea, cultura si religia, au beneficiat de sume importante.
Ei bine, lucrurile nu stau asa!
La o scurta analiza, constatam ca avem multe companii nationale privatizate sau cu capital mixt care inregistreaza profituri frumoase dar nu-i regasim ca sponsori nicaieri, nici in cultura nici in sport nici in sanatate, probabil sponsorizeaza religia?
Deasemenea, institutii financiar-bancare, companii de telefonie mobila, companii cu activitate in domeniul comertului cu alimente, medicamente, etc. declara profituri impresionante dar nu pot fi regasiti ca sponsori ai sportului romanesc.

Ca un om de sport activ, am avut si am zilnic discutii cu multi reprezentanti ai acestor companii pentru a sponsoriza sportul romanesc.
Cele mai multe raspunsuri sunt:
1. ne pare rau, dar politica companiei nu permite sponsorizarea sportului. Ne -am orientat catre cazurile sociale…
2. ne pare rau, dar solicitarea dvs nu a fost aprobata…Poate anul viitor?!
3. ne pare rau, dar dam bani la orfelinate…
4. ne pare rau, dar dam bani la camine de batrani…
5. ne pare foarte rau dar noi nu facem sponsorizari deloc pentru ca daca am da o sponsorizare cuiva, ar veni si altii sa ceara…
6. ne pare rau dar politica companiei este de a da sponsorizari doar pentru evenimente de tipul…x…

SI NOUA, OAMENILOR DIN LUMEA SPORTULUI NE PARE RAU, DAR DACA VA PLANGETI CA NU MAI AVEM REZULTATE ESTE PENTRU CA NU AVEM CU CE SI INDIFERENTA VOASTRA UCIDE!

Da! Indiferenta si prostia ucid!
Ucid lent dar sigur un popor cu potential in sport, care avea in trecut rezultate internationale notabile dar din pacate in aceasta perioada nu mai are nimic.
Nu! Sportul nu mai este ambasador al Romaniei pentru ca fara rezultate notabile nu mai poate fi ambasador! Aceasta stare de fapt si frustrarile pe care le traim ca natiune sunt o rezultanta a indiferentei cu care am tratat in ultimii 26 de ani sportul, a orgoliilor meschine, a lipsei de viziune si pragmatism atat a oamenilor de sport dar mai ales a politicului care fara vointa lui nu vom putea discuta niciodata de o reorganizare si resuscitare a acestui sistem muribund!

Banii pentru sportul romanesc scolar si universitar ar trebui sa provina din zone economice ca: tutun si alcool, jocuri de noroc si pariuri sportive, loteria romana, hipermarchet-uri, farmaceutice, telefonie mobila, tranzactii financiar bancare, perol si gaze, energie electrica, media, zone economice care ar trebuie taxate procentual din cifra de afaceri in fiecare an.
La toate aceste taxe, trebuie adaugati banii din finantarea de la administratiile centrale si locale si sponsorizarile.

Daca ar fi instituita o taxa anuala de sport in valoare de 100 euro pentru toate cele peste 600.000 de firme care activeaza in Romania, am avea cel putin 60.000.000 euro/an.

Daca am implementa un sistem progresiv pentru sponsorizare de 15-20-25-30% din impozitul pe profit anual dar fara limita celor 0.5% din cifra de afaceri, cumulat cu o reducere a diferentei de plata a impozitului ramas de achitat cu 2-3-4-5% atunci firmele se vor ,,bate” pentru a sponsoriza sportul romanesc.
Stiu ca in 2016, Dacia Renault Pitesti a surclasat OMV Petrom in topul celor mai profitabile firme din Romania.

Ei bine, daca nu stiati, DACIA este sponsor la echipa de fotbal Udinese din Italia in timp ce FC Arges Pitesti a disparut. Pentru ei, tara noastra este neinteresanta pentru a investi in publicitate sportiva sau sa sponsorizeze sportul romanesc!

Despre bani in sportul romanesc.
Foarte important de retinut faptul ca bugetul alocat de MTS in 2016 federatiilor sportive nationale este de 68,7 milioane de lei (aproximativ 15 milioane de euro).
Bugetul MTS pentru anul fiscal 2016 a fost anuntat in valoare de 445.358.000 Ron din care 329.556.000 lei de la Bugetul de Stat si 115.800.000 lei venituri proprii, insemnanad un total de aproximativ 99 milioane euro.
Deci, din 99 milioane doar 15 ajung la federatii!?

Parghiile de a creste aceste venituri, sunt limitate si tin mai mult de factorul politic si pachetul legislativ din domeniul sportului pe care il asteptam cu totii de mult timp, dar din pacate nu mai vine!

Bugete la ultimele Olimpiade
JO 2000 (Sydney), buget în valoare totală de 31 de milioane lei, din care 19 milioane de la Bugetul de Stat al Ministerului Tineretului şi Sportului, 8 milioane bugetul de stat al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi 4 milioane venituri proprii MTS;
JO 2004 (Atena), buget în valoare totală de 96 de milioane lei, din care 50 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 39 milioane bugetul de Stat COSR şi 1 milion lei venituri proprii MTS şi 6 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2008 (Beijing), buget în valoare totală de 129 de milioane lei, din care 70 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 42 milioane bugetul de Stat COSR şi 6 milioane lei venituri proprii MTS şi 11 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2012 (Londra), buget în valoare totală de 118 de milioane lei, din care 68 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 21 milioane bugetul de Stat COSR, 8 milioane lei venituri proprii MTS şi 21 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2016 (Rio de Janeiro), buget in valoare totala de 164 de milioane lei, din care 108 milioane lei contributie MTS (80 milioane lei de la bugetul de Stat şi alte 28 de milioane de lei din venituri proprii) si 56 milioane lei COSR.

Rezultate la JO
– JO din 1992, cei 172 de sportivi au obţinut 18 medalii;
– JO din 1996, cei 168 de sportivi au obtinut 20 de medalii;
– JO din 2000, cei 156 de sportivi au obtinut 26 de medalii;
– JO din 2004, cei 184 de sportivi au obtinut 19 medalii;
– JO din 2008, cei 104 sportivi au obtinut 8 medalii;
– JO din 2012, cei 105 sportivi au obţinut 2 medalii de aur, 5 de argint şi 2 de bronz;
– JO din 2016, cei 97 sportivi, au obtinut pana la aceasta data 4 medalii, una de aur, una de argint si 2 de bronz. Se pare ca atat vom avea!?

Romania are nevoie de o restructurare din temelii a sistemului national de educatiei fizica si sport si de un pachet legislativ care sa scoata acest sistem din criza profunda in care zace.
V-am mai prezentat anterior multe propuneri care ar putea fi implementate cu o singura conditie: sa existe vointa politica si cineva sa isi asume un proiect national de reorganizare a sistemului.

Solutii sunt, iar daca ne referim la banii investiti in sportul romanesc, acestia sunt atat de putini incat este de mirare ca mai existam. Statul trebuie sa investeasca masiv in sportul scolar si universitar, sa creeze parghii printr-un pachet legislativ, astfel incat in 4-5 ani sa transfere sarcina financiara de pe umerii sai pe umerii privatului.
O lege a sponsorizarii trebuie sa fie atat de atractiva pentru sponsori si sponsorizati incat primii trebuie sa-i caute si sa-i aleaga pe ceilalti. Altfel ,,managerii sportivi” vor ramane vesnici cersetori iar raspunsul privind sponsorizarea, il stiti deja: ,,Ne pare rau…”

,,Sa avem seninatatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de aschimba ceea ce poate fi schimbat si mai ales intelepciunea de a face diferenta intre cele doua posibilitati!” spunea Marcus Aurelius!


  • 0

Dezbatere publica ,,Sportul in Romania”. Abordare participativa in modificarea Legii 69/2000 Legea Educatiei Fizice si Sportului

Tags : 

Joi 28 iulie 2016 a avut loc dezbaterea publica pe tema proiectului de modificare legislativa propus de Ministerul Tineretului si Sportului.

Dupa terminarea dezbaterii imi permit sa va impartasesc cateva impresii.
Marea majoritate a celor prezenti, au subliniat ceea ce si eu impartasesc, ca avem nevoie de o noua lege a educatiei fizice si a sportului, la pachet cu un set de modificari legislative care sa acorde facilitati fiscale si sa contribuie la consolidarea si dezvoltarea sistemului national de educatie fizica si sport.
Inainte de a pune in dezbatere o noua lege a educatiei fizice si sportului, este imperios necesar sa definim o Strategie Nationala pentru Educatiei Fizica si Sport pe termen scurt, mediu si lung (eu am propus o perioada 2016-2032) care sa ne arate liniile directoare pe resurse umane, finantare, infrastructura si activitate pentru aceasta perioada, pentru a cheltui eficient acesti bani din sport, multi putini care sunt.
Discutand cu unii presedinti de federatii, suntem convinsi ca aceasta Strategie trebuie sa se materializeze si printr- un Plan de Dezvoltare a Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032 care sa stabileasca punctual pe fiecare linie (resursa umana, finantare, infrastructura activitate) obiectivele, termenii de realizare si cine raspunde. Acest plan, trebuie neaparat aprobat de catre Parlamentul Romaniei, astfel incat indiferent cine vine la guvernare sa nu se modifice major ci doar efectuate corectii de optimizare.
Punctual pe proiectul de lege s-au facut interventii si discutii:
a. impartirea federatiilor in doua categorii, este o propunere neinspirata si care nu rezolva nimic altceva decat sa cream ,,un razboi” inutil intre federatii si sa invrajbim pe unii impotriva celorlalti. Daca la art. 5 in lege vorbim de egalitatea de sanse, atunci nu are sens sa intervenim in lege si sa impartim in doua categorii federatiile ci asa cum s-a facut si pana acum prin Regulamentul si Criteriile de Finantare al Federatiilor Sportive Nationale stabilite finantarile in functie de strategia care lipseste cu desavarsire;
b. Scoaterea capitolului cheltuiala salariala de pe lista cheltuielilor eligibile din fondurile publice obtinute de catre cluburile private pe baza de proiecte de la autoritatile locale (art. 18.2) este unanim dezagreata. Confuzia creata, a adus la dezbatere si pe fostii mei colegi de la CSM Bucuresti care nu au inteles ca ei nu fac parte din categoria celor afectati de acesta propunere!? Nu vor fi afectate nici cluburile Steaua, Dinamo, CSM Ploiesti, CSM Craiova si toate cluburile institutii publice in subordine autoritatilor locale sau centrale. Problema este ca celelalte cluburi care reprezinta 80% din cluburile active in campionatele nationale de seniori, ar trebui sa isi caute alte surse de finantare (sponsori sau alte venituri proprii) pentru a evita memoriile, insolventa sau chiar falimentul incepand cu luna septembrie! Personal consider, ca daca vom avea o Lege a Sponsorizarii buna (30% din impozitul pe profit fara bariera de 5/1000 valabila pentru toate domeniile, o taxa anuala diferentiata pentru sport pentru companiile multinationale, bancile si alte instutii financiare, hipermarcheturile, companiile de telefonie si telecomunicatii, firmele care nu declara profit), ar putea fi gandit un sistem care sa transfere sarcina financiara de pe umerii statului pe umerii privatului intr-o perioada de 2-3 sezoane competitionale sportive. Deasemenea aici este foarte important sa implementam Contractul de Munca in Sport si Contractul Unic de Prestari Servicii Sportive, pentru a stabili cadrul general agreat care dupa parerea mea ar aduce pe de o parte mai multe incasari la bugetul de stat, ar indeparta orice interpretare si posibila incalcare a legislatiei de catre managerii/ordonatorii de credite sportivi. Aici sunt mai multe propuneri si s-a discutat despre bugetele multianuale in sport avand in vederea atipicitatea domeniului (si bine s-a facut daca aceste idei se vor si materializa).
c. nu am avut timp in alocutiunea mea sa ating toate aspectele, dar ce este de retinut si nu am reusit sa spun este ca drama prin care trece sportul romanesc este si o urmare a unei proaste organizari a sportului scolar. Avem o propunere cu un Regulament de Organizare si Desfasurare a Activitatilor Sportive in cadrul Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare care sper din tot sufletul sa fie materializat. Am solicitat deasemenea ca ministrii prezenti sa le comunice premierului Dacian Ciolos, ca lumea sportului ii solicita sa declare sportul politica de stat si alaturi de cultura Ambasadori ai Romaniei. Pentru asta avem nevoie de o finantare de 1% din PIB si nu de 0.023%!
Acest proiect trebuie implementat nu mai tarziu de 15 septembrie 2016 altfel mai pierdem un an. Chiar daca nu se va gasi o finantare imediata, avem nevoie sa stabilim un cadru organizatoric astfel incat macar 80% din elevii din preuniversitar si studentii sa practice in mod continu si sustinut 1 sau 2 ramuri de sport!

Finantarea inseamna asumarea politica pentru un proiect national astfel incat, declaratiile din ultima vreme sa nu ramana declaratii sterile.
d. se solicita consolidarea sportului de performanta in special a celui profesionist si solutia ar fi Contractul de Munca in Sport/Contractul Unic de Prestari Servicii Sportive, introducerea in nomenclatorul de meserii a tuturor profesiilor din sport si consolidarea Ligilor Profesioniste;
e. multe federatii (olimpice si neolimpice) si-au exprimat nemultumirea pentru impartirea propusa a federatiilor sportive nationale. Subscriu si cred ca pozitia celor de la arte martiale este pertinenta. Sensei Florentin Marinescu a punctat foarte bine ca, ,,unii ar trebui sa se gandeasca ca ar fi bine sa fie parinti ocrotitori ai turor copiilor de pe scara blocului si nu numai a celor din apartamentul celui ajuns sef de scara!”
Eu cred, ca problema sportului romanesc nu este numarul mare de federatii(73) ci numarul mic de sportivi care beneficiaza si de bugete mici, austeritate si saracie. Este adevarat ca la unele federatii, chiar daca am aloca astazi 1 miliard de euro, nu au cum si mai ales pentru ce sa -i cheltuie.

f. inteleg ca Socaciu Adrian (Asociatia Student Sport) a solicitat infiintarea unei Federatii a Sportului Universitar, acuzand FSSU ca fiind ineficienta. Eu imi asum aceste declaratii si-i comunic pe aceasta cale ca este intr-o mare eroare. FSSU se confrunta ca si alte institutii cu multe probleme, face eforturi de a-si optimiza activitatea si de a gasi solutii. Exista un blocaj inter-institutional care nu tine de noi dar si eu as vrea foarte tare sa nu mai existe. Pentru asta avem nevoie de vointa politica, de a lasa orgoliile meschine la o parte si de a cauta solutii materializabile la toate problemele. Reafirm ceea ce am spus si o voi mai spune: vom avea sport universitar peste 8 ani de la initierea unui proiect care sa reorganizeze sportul scolar!

Prezenta ministrului muncii Dragos Pislaru, ministrului secretar de stat in finante Biris Gabriel, ministrului finantelor Anca Dragu, ministrului tineretului si sportului Elisabeta Lipa, ministrului Dialogului CivicVioleta Alexandru, ministrului educatiei Mircea Dumitru, a ministrului Gabriela Szabo, a presedintelui COSR Alin Petrache, a domnilor Ion Tiriac si Ilie Nastase si a multor presedinti de federatii si sportivi emblematici, a dat greutate acestei dezbateri si ar fi pacat ca acest eveniment sa ramana fara masuri materializabile care sa optimizeze activitatea in sportul romanesc.

Cel putin la modul declarativ, Romania ca natiune, tinde spre un progres economic si social. Peste tot in lume, performanta economica este direct proportionala cu nivelul de educatie si starea de sanatate a natiunii.
Viitorul  este in scoala romaneasca, iar viitorul sportului romanesc in Asociatia Sportiva Scolara – unicul vehicul spre normalitate si care poate contribui la dezvoltare.
Infiintarea ASS urilor, finantarea acestora, ar contribui la legitimarea in sport a aproximativ 2.5 milioane de noi sportivi care sa practice in mod continuu si sustinut a activitatilor sportive, crearea a aproximativ 350.000 de noi locuri de munca. Acestea ar conduce implicit la o dezvoltare a subdomeniilor economiei care graviteaza in jurul sportului: turism, transport, farmaceutice, paza si securitate, productie de echipament, media, asigurari, ticketing, etc.
Iesirea din cercul vicios in care ne invartim de 26 de ani se poate face doar printr-un proiect national si asumare politica!

13645270_1221568671207458_4935658347553049089_nAutor: Constantin Caliman