Monthly Archives: iunie 2016

  • 4

S.O.S. Guvernul Romaniei? Va rog nu treceti proiectul de modificare a Legii Educatiei Fizice si Sportului 69/2000!

Tags : 

Legea 69/2000 este actul normativ care reglementeaza activitatea de educatiei fizica si sport sub toate formele ei. Din 2000 de cand a fost aprobata, aceasta lege a suferit mai multe modificari, lucru absolut normal intr-un sistem cu multe hibe, care are nevoie de optimizari dar mai ales, de o reorganizare din temelii.

Saptamana trecuta, mi s-a solicitat un punct de vedere vis a vi de proiectul de modificare al acestei legi.

Proiectul poate fi regasit pe site-ul MTS aici.

Astazi am aflat ca se doreste neaparat trecerea acestei modificari prin ordonanta de urgenta.

Consider ca, cel putin cateva puncte trebuie reanalizate, altfel aruncam in aer tot sportul de performanta.

Mai jos, va prezint punctul meu de vedere si modificarile propuse, sintetizand cateva idei:

  1. Impartirea federatiilor in federatii sportive nationale si federatii sportive, prin criteriile propuse, va conduce la invrajbirea oamenilor de sport si a federatiilor intre ele. Aceasta impartire se poate face printr-un regulament in care se stabilesc criteriile de finantare si importanta fiecarei ramuri sportive in functie de strategia care lipseste din pacate, dar sper din tot sufletul sa o adoptam in cel mai scurt timp;
  2. Scoaterea cheltuielilor salariale de pe lista cheltuielilor eligibile din fondurile publice, arunca sportul de performanta din Romania in aer. Ne amintim cu totii, de disparitia echipelor de rugby, volei si handbal din Constanta si problemele cu care s-au confruntat cluburile sportive in perioada 2014-2015. Modificarea adusa legii 69/2000 privind acest punct, trebuie neaparat sa ramana. Scoaterea ei, ar insemna ca toate cluburile care beneficiaza de bani publici obtinuti de la consiliile locale si judetene prin proiecte de finantare sa nu mai poata plati salariile sportivilor si a tehnicienilor. Daca se doreste ca sportul romanesc sa nu mai fie finantat din bani publici (la nivel de cluburi) trebuie gandit un pachet de legi astfel incat sponsorizarea sa devina o solutie alternativa in 2-3 ani. Aceasta tranzitie, trebuie gandita bine, altfel riscam sa distrugem si ce mai avem. Propunerea mea este de regandi o lege a sponsorizarii cu un procent de 30% din impozitul pe profit, fara nici un prag din cifra de afaceri si sponsorii sa aiba facilitati fiscale astfel incat ei sa caute echipele si nu managerii sportivi sa fie ,,cersetori”;
  3. Reglementarile privind sportul scolar si universitar trebuie pastrate si dezvoltate, pentru ca baza piramidei sportului in Romania trebuie sa fie in scoala si in universitate. Aceste prevederi trebuie optimizate, trebuie construit sistemul in care sportul scolar si universitar trebuie sa se dezvolte, aratate clar sursele de finantare si parghille de lucru si control;
  4. Deasemenea, sportul profesionist trebuie consolidat, aratand modul in care poate fi obtinut statutul de sportiv profesionist si conditiile de exprimare a acestor profesii. Daca tindem spre normalitate si dezvoltare, aceste reglementari trebuie sa ramana in continutul legii si chiar dezvoltate;
  5. Este imperios necesar sa introducem ,,Contractul Unic de Prestari Servici Sportive” cu o taxare de 26%, ceea ce ar conduce la o asezare sanatoasa si fara interpretari a modului in care sunt platiti sportivii si tehnicienii. Vom avea surpriza de a avea incasari mai mari la bugetul de stat, urmare a ,,asezarii banilor pe masa”;

Propuneri:

  1. La pct. 4, propuneri privind modificarea Art. 6 (2) care va avea următorul cuprins:

,,(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate se desfăşoară sub autoritatea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi coordonată de Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar in baza unui regulament  aprobat prin O.M., având următoarele surse de finanţare:

  1. aportul asociaţilor;
  2. repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în care s-a înfiinţat;
  3. repartizarea unor sume de la bugetul de stat pentru activitatea sportivă, prin intermediul Ministerului Tineretului si Sportului respectiv al Directiilor Judetene / a Municipiului Bucuresti pentru Sport si Tineret, prin programe de finantare;
  4. repartizarea unor sume de la bugetul administraţiilor locale pentru activitatea sportivă;
  5. alte surse conform legii (taxe, cotizatii, donatii, sponsorizari, drepturi de televiziune, drepturi de publicitate, etc.)’’

 La pct. 10, propuneri privind modificarea Art. 14, care va avea urmatorul cuprins:

,, (1) În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale, sportivii de performanţă pot fi:

  1. a) amatori;
  2. b) profesionişti.

(2) Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv încheie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract de munca sau un contract unic de prestări servicii sportive în condiţiile legii.

 (3) Sportivului profesionist, care a încheiat cu o structură sportivă un contract de munca sau un contract unic de prestări servicii sportive, i se asigură, la cerere, participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii, public şi/sau privat, în condiţiile legii.

(4) Licenţa de sportiv profesionist se obţine în conformitate cu procedurile prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive.

(5) Sportivii străini pot desfăşura activitate ca sportivi profesionişti la o structură sportivă din România, în baza permisului de muncă eliberat în condiţiile legii.

(6) Federaţiile sportive  asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti din ramura de sport respectivă.

 (7) Drepturile şi obligaţiile sportivului profesionist sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive, precum şi în contractul de muncă sau contractul unic de prestări servicii sportive, după caz, încheiate între părţi.

 (8) Calitatea de sportiv profesionist încetează în conformitate cu prevederile statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

 (9) Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului, la propunerea federaţiilor sportive.

(10) Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaţiilor sportive, cu avizul Ministerul Tineretului şi Sportului.

(11) În cadrul aceleiasi structuri sportive pot activa, fără nici o restricție, antrenori, medici, asistenți  medicali, maseuri, fizioterapeuţi, cercetători, operatori video, arbitri, observatori, organizatori, statisticieni, cadre didactice, alt tip de personal auxiliar și pot încheia în formă scrisă, un contract individual de muncă sau un contract unic de prestări servicii sportive”.

 (12) Modelul cadru pentru contract unic de prestări servicii sportive se stabileşte prin hotărâre de guvern.’’  

 

 La pct. 18, propunem introducerea unui nou paragraf (f), cu următorul cuprins:

,, f) finantarea programelor sportive de interes public desfasurate in unitatea administrativ-teritoriala, a asociatiilor sportive scolare si universitare infiintate pe langa unitatile de invatamant preuniversitar si institutiile de invatamant superior’’

  1. La pct. 19, propunem introducerea unui nou paragraf (g), cu urmatorul cuprins:

,, g) cheltuieli de natura salariala a sportivilor si personalului tehnic.’’

  1. Pentru propunerea de la pct. 1 privind modificarea Art. 6 (2), este necesară întocmirea şi promovarea prin O.M. al Educaţiei, a unui ,,Regulament de Organizare şi Desfasurare a Activitatilor in cadrul Asociatiilor Sportive Scolare şi Universitare’’ care poate fi optimizat (vezi ANEXA 1).
  2. Pentru propunerea de la pct. 2 privind modificarea Art. 14, este necesară o initiativa legislativă suplimentară  (vezi ANEXA2) ,, Lege pentru modificarea și completarea Codului Fiscal’’ cu expunerea de motive şi formatul propus.

ANEXA 1_REGULAMENT ORGANIZARE SI DESFASURARE ACTIVITATE ASS

ANEXA 2_ Expunere de motive

ANEXA 2_Propunere legislativa


  • 0

Sportul in Romania si organizarea sistemului

Tags : 

România nu are o strategie naţională asumata pe termen mediu şi lung în domeniul sportului.

Avem un  Minister al  Tineretului şi Sportului. Transformările din Minister in Agenţie, apoi in Autoritate si revenirea la Minister, tendinţa de a-l defini ca simplu departament subliniază pe de o parte “importanţa” redusă care se acordă fenomenului sportiv, dar mai ales neputinţa sistemului şi lipsa de viziune referitoare la acest important aspect.

Slaba colaborare între:

  • cele 74 de federaţii naţionale sportive;
  • Comitetul Olimpic Sportiv Român;
  • Federaţia Sportului Şcolar si Universitar;

denotă lipsa de experienta si dezorientarea structurile sportive din ţara noastra.

Aveam (conform Raportului de Audit al Performantei Sportive, intocmit de Curtea de Conturi) in 2013 in Romania, 417 organizatii sportive persoane juridice de drept public, din care:

  • 276 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice centrale, astfel:
  • 48 in subordinea MTS;
  • 220 in subordinea MENCS (70 Cluburi Sportive Scolare, 89 Licee cu Program Sportiv, 35 Palate ale Copiilor/Cluburi Elevi, 29 Cluburi Sportive Universitare);
  • 8 in subordinea altor ministere.
  • 141 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice locale;
  • 69 de structuri sportive societati pe actiuni, persoane juridice;
  • 3 843 de structuri/cluburi sportive private.

                           *date extrase din sursa Raport Curte de Conturi 2013

In cadrul federatiilor sportive nationale, regasim:

Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
2012 7.919 246.033

*1.29%

6.822 6.398 10.878
2014 7.314 243.375

*1.28%

6.861 5.055 8.852

Sursa: Raport anual INS.    *Procent din total populatie

 

FigNumarul mic de sportivi legitimati arata pe de o parte proasta organizare a sistemului si imposibilitatea de a ‘’accesa’’ masa critica,  dar mai ales ineficienta cu care sunt cheltuite bugetele. Numarul de sportivi este intr-un continuu regres. Raportat la numarul de elevi si studenti (aproximativ 3.2 milioane elevi si 0.5 milioane studenti) la celelalte segmente de populatie pana la 19 milioane de locuitori cat are Romania, identificam un procent de 1.3%  din total populatie care sunt sportivi legitimati, ceea ce inseamna foarte putin. Din aceasta cauza, starea generala de sanatate a natiunii se deterioreaza, indicii de mortalitate cresc, bugetele alocate tratarii bolii si nu sanatatii, sunt mari si vor creste alarmant. La baza numarului mic de practicanti/sportivi legitimati regasim si motivul principal pentru care evenimentul sportiv nu mai este un spectacol in sine, arenele sportive sunt goale, serviciile adiacente sunt limitate cantitativ si calitativ, industria sportului in Romania este inexistenta.

In tabelul de mai jos avem cifre defalcate pentru 6 federatii sportive, nu luate intamplator ci avand ca motivatie pretentiile pe care acestea le emit.

Totodata trebuie remarcata, diferenta imensa dintre fotbal si celelalte ramuri sportive. Daca in Romania avem aproximativ ½ din totalul numarului de sportivi legitimati, cifra fiind de aproximativ 120.000, ei bine federatiile de fotbal din Germania, Franta, Anglia, Spania depasesc câteva milioane de legitimati. Tintele statelor europene sunt de 40% populatie activa practicanta de activitati sportive si intre 25-30% sportivi legitimati. Nu intamplator, bugetele acestor state alocate sportului sunt impresionante dar si contributia la PIB este pe masura (in Germania 17% din PIB este dat de industria sportului).

 

Federatia Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
Atletism 2012 252 7.459 601 19 336
2014 237 10.135 601 19 336
Baschet 2012 243 17.169 595 172
2014 268 20.170 504 144
Gimnastica 2012 45 985 165 4 67
2014 39 1.248 177 3 69
Handbal 2012 227 10.525 476 559
2014 231 11.514 481 601
Fotbal 2012 3.078 120.520 1.918 2.715 5.735
2014 2.535 117.328 2.277 1.427 4.419
Rugby 2012 93 4.504 46 2 59
2014 118 4.879 200 96

Sursa: Raport anual INS

Pe fondul unor bugete din ce în ce mai mici, politizarea excesivă împreună cu epurarea sistemului au condus la:

  • situaţia în care puţinele cadre de specialitate care mai reprezentau un nucleu de profesionişti au plecat sau au fost excluse din sistemul national sportiv;
  • crearea, începând cu 1990, a unei mari prăpăstii între sportul şcolar/universitar şi sportul de performanţă (acesta din urmă fiind considerat una din verigile-cheie ale strategiei noastre pentru următorii 16 de ani).

Din păcate pentru perspectiva unei reale evoluţii în bine a situaţiei descrise mai sus, problemele grave ale sportului nu pot fi rezolvate cu amatorismul aşa-zişilor “specialişti” de conjunctură.

În 2004, miniştrii europeni cu portofolii în domeniul sportului au adoptat o ordine de zi prin care sunt definite temele prioritare de discuţie între statele membre cu privire la sport. Aceste teme fac parte integrantă din Carta Albă a Sportului European (Lisabona, 2005) şi ele ar fi trebuit puse pe agenda de zi a Comisiilor din Parlamentul României, urmând ca ulterior să fie iniţiate pachete de legi pentru materializarea lor.

UE recomandă şi stabileşte prin Carta Alba a Sportului modul de cooperare la nivelul Uniunii pe tema sportului între statele membre, dar şi faptul că această cooperare va trebui să se desfăşoare în cadrul unor reuniuni ministeriale informale, precum şi la nivelul administrativ, prin intermediul reuniunilor la care participă directorii responsabili de domeniul sportiv.

Statul român face abstracţie de aceste indicaţii.

Dezbaterea politică pe tema sportului în Europa acordă o importanţă considerabilă aşa-numitului „model sportiv european”. Totodată, urmare a faptului că anumite valori şi tradiţii ale sportului au dreptul de a fi promovate, pe fondul diversităţii şi complexităţii structurilor sportive din ţara noastră, considerăm că este imperios necesară definirea unui sistem stabil şi de lungă durată de organizare a acestuia.

Scopul acestui sistem este de a identifica şi stabili coordonatele organizatorice în baza unui set comun de principii de bună guvernare în sport precum transparenţa, democraţia, responsabilitatea şi reprezentarea factorilor implicaţi (asociaţii, federaţii, sportivi, cluburi, ligi, suporteri etc.).

Luând ca exemplu oraşul Bucureşti, oraşul cu cel mai mare buget administrativ din ţară, am avut în 2015:

  • 638 de secţii (cluburi sportive);
  • 4597 de sportivi legitimaţi (în 1995, numărul acestora era de 45.958);
  • 233 de antrenori;
  • 835 de instructori;
  • 1044 de arbitri.

Regresul suferit la numărul de sportivi legitimaţi are următoarele cauze:

  • lipsa programelor de educaţie privind promovarea mişcării şi a sportului cu beneficiile sale;
  • lipsa programelor de alimentaţie sănătoasă cu avantajele ei;
  • lipsa programelor de promovare a naturii şi a îngrijirii spaţiilor verzi ca zone urbane speciale absolut necesare dezvoltării sportului şi agrementului în Capitală;
  • efectele nocive ale sedentarismului, ale consumului de alcool şi a substanţelor interzise etc.;
  • existenţa unor baze sportive din ce în ce mai puţine ca număr şi neîngrijite;
  • alocarea unui număr foarte mic de ore de educaţie fizică şi sport în programa şcolară;
  • inexistenţa unui Liceu cu Program Sportiv la nivel de fiecare Sector administrative al municipiului Bucuresti cu o populatie de aproximativ 2 milioane de locuitori, ci doar a unor clase pe disciplina sportiva sau clase-mozaic in unele licee şi a 7 Cluburi Sportive Şcolare, a căror infrastructură este într-o precara si insuficienta şi care au o finanţare aproape de limita subzistenţei;
  • existenţa unui număr tot mai mic de cadre didactice bine pregătite profesional şi dedicate;
  • slaba, aproape inexistenta finanţare în sport;
  • lipsa motivatiei atat din partea cadrelor didactice si a tehnicienilor dar si din partea elevilor/studentilor care nu se regasesc intr-un sistem in care educatia fizica si sportul nu au un statut important ca o componenta a educatiei generale, nu este un sistem competitiv care sa imbunatateasca un portofoliu cerut intr-o treapta educationala superioara;

Dezvoltarea unei industrii a sportului in Romania ar trebui sa devina dezideratul tuturor actantilor principali dar si a domeniilor din economia romaneasca care se uita cu neputinta spre sportul romanesc: turism, transporturi, alimentatie, servicii bancare, asigurari si brokeraj, echipament sportiv (productie si comert), farmaceutice si aparatura medicala, ticketing, marketing sportiv si publicitate, media, etc.

Masa critica o reprezinta in special cei aproape 4 milioane de elevi si studenti care ar trebui sa practice in mod continuu si sustinut o ramura sportiva. Din randul acestora ar trebui  selectionati performerii, cei care ne vor reprezenta in competitiile internationale dar mai ales cei care vor deveni actorii principali ai spectacolului sportiv in fiecare saptamana.

Infiintarea Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului in Romania va prinde contur in data de 7 iulie 2016 la Bucuresti.

Multumim pe aceasta cale celor care inteleg importanta acestui demers si sunt alaturi de miscarea sportiva; federatii sindicale, federatii patronale, companii dar mai ales oameni care iubesc sportul.


  • 1

Federatia Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” sprijina demersurile ASPNSR

Tags : 

In aceasta dimineata, la sediul Federatiei Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” din Bucuresti, a avut loc o intalnire in care s-au pus bazele unei viitoare colaborari cu Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania.

A.S.P.N.S.R. a fost reprezentata de Constantin Caliman in calitate de presedinte onorific, care impreuna cu Marius Ovidiu Nistor presedintele F.S.E. ,,Spiru Haret”, Ioana Voicu si Teodora Banas – consilieri juridici, au stabilit  pasii de urmat pentru materializarea acestui demers si posibilitatile de implementare a unor masuri pe termen scurt.

Au fost dezbatute probleme legate de organizarea activitatilor sportive in cadrul unitatilor de invatamant din Romania si ce masuri putem propune astfel incat, anul scolar 2016-2017, sa ne gaseasca la startul acestuia cu un pachet legislativ si regulamente clare in ceea ce priveste organizarea si sursele de finantare a Asociatiilor Sportive Scolare.

Reorganizarea sportului in Romania, trebuie sa inceapa cu reorganizarea sportului in scoala, cu o regandire a sistemului astfel incat, baza piramidei sa fie formata din cei 3.2 milioane de elevi din mediul preuniversitar.

Copiii nostri au nevoie de un nou cadru organizatoric, in care practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, sa reprezinte o prioritate a sistemului national de educatiei fizica si sport. Activitatile sportive, trebuie practicate in cadrul unei structuri sportive cu emblema si steag propriu, in jurul acestei idei putandu-se crea emulatia necesara de dezvoltare si iesire din cercul vicios in care ne invartim de 26 de ani: numar mic de practicanti-masa critica de selectie redusa-arene sportive goale-finantare aproape inexistenta-indici ai starii generale de sanatate scazuti.

Activitatea Asociatiilor Sportive Scolare trebuie sprijinita de catre comunitatea locala care va fi trup si suflet alaturi de echipele sportive scolare, daca le cream cadrul organizatoric si le stabilim sursele de finantare. Atunci vom avea arene pline cu parinti si suporteri, iar sportul se va dezvolta ca o industrie.

Materializarea acestor propuneri va produce in timp noi locuri de munca, o consolidare a acestui domeniu in sistemul national al activitatilor economice cu o crestere implicita ca procente, dar si un aport la PIB ul national asa cum se intampla in alte sisteme lucrative din Europa si din lume.

Deasemenea, s-a stabilit ca in perioada 6-11 iulie vom pune bazele Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului.

Multumim dlui presedinte Marius Nistor pentru sprijin si va vom tine la curent privind viitoarele demersuri.

 


  • 0

Finantarea

Tags : 

bugetPIB ul Romaniei, a avut in perioada 2000-2015 o evolutie interesanta (sursa INS). Cifrele sunt estimate in miliarde euro. Plecand de la 100 miliarde  in anul 2000 ajungem la 167,8 in 2008, scadem la 151,3 in 2010 ajungand in 2015 la 169,9 miliarde euro. Exceptand perioada 2008-2013, putem afirma ca Romania a avut o crestere economica frumoasa.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
PIB – miliarde Ron 756 670,5 637,6 587,5 557,3 522,6
PIB – miliarde Euro 169,9 150,8 144,3 132,6 131,5 124,1

                                                                                                                                                 Sursa: Raport anual INS.  

 Din pacate investitiile in infrastructura sportiva nu au avut loc in agenda guvernelor din aceasta perioada, exceptie facand Stadionul National Arena, Arena Cluj, Sala Polivalenta de la Cluj si cea de la Craiova. Nici bugetele alocate sportului (ministerului/autoritatii de resort) nu au suferit o crestere semnificativa.

Bugetul  MTS in anul 2015 a fost in valoare de 366.013.000 Ron insemnand 82.250.112 Euro (0,052% din PIB). Valoarea veniturilor proprii a fost estimata la nivelul a 119.300.000 Ron si realizată in valoare de 169.300.000 Ron, diferenţa reprezentand contribuţie de la bugetul de stat (196.713.000 Ron). Din datele MTS, avem o proiectie a veniturilor proprii (estimate in milioane ron) pentru urmatorii trei ani, astfel: 125.3 in 2016, 132.5 in 2017 si 139.8 in 2018. Parghiile de a creste aceste venituri sunt limitate si tin mai mult de factorul politic si pachetul legislativ din domeniul sportului pe care il asteptam cu totii de mult timp.

’Bugetele instituţiei (MTS, n.a.) au fost construite prin ajustarea sumelor alocate în anul anterior pentru încadrarea în limitele impuse de ordonatorul principal de credite, respectiv MECTS reprezentând aproximativ 0,05 % din PIB anual realizat în perioada 2010 – 2012, fără a se ţine seama de necesităţile de finanţare ale activităţilor sportive.’’

                                                                                               *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

Fondurile alocate federatiilor sportive nationale  sunt ÎNGRIJORATOR DE MICI şi insuficiente.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
Buget – mil Ron 74.5 60,23 59,4 67,5 62,55 58,5
Buget – mil Eur 16.6 13.4 13,2 15 13.9 13.0

 

Cu cei 0,052% din PIB alocaţi acestui domeniu avem  în 2015 o medie de 0,87 euro/cap locuitor. Alocaţiile bugetare în statele UE pentru aceeaşi activitate sunt cuprinse între 27,00- 62,00 euro/cap locuitor (Handbook on Economics of Sport-UE&USA).

Aceste bugete au fost alocate sportului şi tineretului “la pachet”, realitatea arătând că, de fapt, pentru fenomenul competiţional sportiv (pregătire centralizată şi reprezentare a României în competiţiile internaţionale) au fost distribuite fonduri care ţin de domeniul ridicolului.

Finanţarea celor două programe naţionale: Promovarea Sportului pentru Toţi şi Promovarea Sportului de Performanţă este efectuată de cele mai multe ori insuficient, fără criterii stabilite în funcţie de factorii reali ai ecuaţiei – populaţie, număr de discipline sportive practicate şi numărul de sportivi legitimaţi sau persoane integrate, rezultate anterioare. În anul 2011, sumele alocate pentru cluburile sportive si asociatiile judetene pe ramura de sport au fost de aproximativ 120.000 euro, in anii 2013-2015 in valoare de o (zero) Ron, renuntandu-se finantarea acestor proiecte.

Deşi este stabilit ca program independent, “Programul Naţional de Reparaţii şi Întreţinere a Bazelor Sportive” nu primeşte nici o alocare de fonduri.

Principiul finanatarii in Romania este cel de alocare a unui (1) leu la 1000 lei solicitati prin programe. Ca termen de comparatie, putem aminti ca aproximativ 750 milioane euro in fiecare an reprezinta valoarea contrabandei cu alcool in Romania aceasta suma fiind aproape de necesarul financiar pentru domeniile sport si tineret ale Romaniei. Foarte putini bani sunt redirectionati din pacate catre sport.

Motivaţia absenţei banilor are de fapt la bază doua mari probleme:

  1. o necunoaştere şi o ignoranţă aproape totală, din partea factorului politic, a ceea ce înseamnă de fapt adevărul despre stare generală a sportului în România şi a pericolului real cu care se confruntă naţiunea;
  2. o neputinţă şi o blazare nejustificată a specialiştilor din domeniul sportului care nu reusesc sa determine schimbarea prin prezentarea de date si statistici centralizate care sa sublinieze pericolul in care natiunea romana se complace mai mult sau mai putin constient;

Ce trebuie facut?

 


  • 0

Starea de sanatate si indicii de mortalitate in Romania

Tags : 

Bolile de inimă, cancerul şi problemele aparatului digestiv sunt principalele cauze de mortalitate în România (Centrul de Statistică din cadrul Ministerului Sănătăţii).

Cauzele acestor rezultante sunt:

  • Sedentarismul şi lipsa educaţiei, alimentaţia haotică, sărăcia şi marginalizarea unor segmente ale populaţiei.

Indicii de mortalitate au crescut în ultimii ani la cote alarmante, surclasând rata natalităţii, astfel încât se înregistrează un deficit continuu demografic natural şi o îmbătrânire a populaţiei.

Cauzele sunt :

  • sistemul de sănătate din România este conceput greşit;
  • nu sunt optimizate programele de informare şi prevenire a bolilor;
  • boala este doar tratată, de multe ori ineficient sau chiar deloc – acolo unde nu sunt condiţii şi nici şanse reale de tratament;
  • conceptul de “egalitate de şanse” stabilit prin constituţia României este desuet şi ne-realist, el fiind valabil doar pentru aproximativ 40% din populaţia urbană a ţării;
  • se constată o foarte mare rată de abandon ş Cele mai afectate sunt segmentele de populaţie din mediul rural şi populaţia săracă din mediul urban;
  • lipsa accesului la informaţie, slabul nivel cultural al populaţiei, corelate cu indiferenţa statului conduc la această stare de fapt;
  • numărul medicilor era de 5 ori mai mic în mediul rural decât în mediul urban, înregistrându-se o medie de 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban (301,4/100.000) şi mediul rural (58,2/100.000);
  • în 2010, am avut între 1 – 1,9 medici la 1000 locuitori, iar statistic mai puţin de 15% din personalul medical deservea 44% din populaţia ţării);
  • rata natalităţii a scăzut de la 13,6 nou născuţi la 1000 de locuitori în 1990 la 10,2‰ în 2005;
  • rata mortalităţii a crescut de la 10,6 decese la 1000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2005;
  • 25% dintre tinerii români se gândesc la suicid şi 1 din 10 are cel puţin o tentativă concretizată;
  • România ocupa în 2015 locul 3 în Europa în ceea ce priveşte obezitatea;
  • România ocupă locul 1 în Europa la indicele de mortalitate din cauza cirozei hepatice, având la bază consumul exagerat de alcool. Peste 70% dintre subiecţi sunt din mediul rural. Aproximativ 10% dintre decese sunt cauzate de consumul excesiv de alcool cu implicatii sub toate formele (accidente de munca si rutiere, violenta domestica, boli diverse in special ciroza hepatica);
  • Numai 6 persoane din 100 efectuează exerciţii fizice în mod constant (zilnic sau de cel puţin de 2-3 ori săptămânal) în mediul urban;
  • Numai 1 persoană la 100 efectuează exerciţii fizice programate într-o lună calendaristică în mediul rural;

Lipsa de activitate fizică conduce la excesul de greutate, favorizează apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardio-vasculare şi diabetul, care afectează calitatea vieţii, pun în pericol viaţa persoanelor şi creează probleme economiei statului şi bugetului alocat sănătăţii.

Cartea albă a Comisiei Europene, în capitolul „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate”, subliniază importanţa adoptării de acţiuni pro-active în vederea contracarării declinului înregistrat în privinţa activităţilor fizice.

Ca instrument de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea cetăţenilor, mişcarea sportivă exercită o influenţă mai importantă decât oricare altă mişcare socială.

Sportul reprezintă o activitate atractivă pentru oameni şi beneficiază de o imagine pozitivă. Cu toate acestea, potenţialul recunoscut al mişcării sportive de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea nu este folosit pe deplin, de cele mai multe ori, şi, pe de altă parte, el trebuie să fie permanent dezvoltat.

Comisia Europeană recomandă promovarea la nivel ministerial a unei cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al sportului, în vederea definirii şi punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate.

În acest context, UE încurajează statele membre să examineze modul în care promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor. Organizaţiile sportive sunt încurajate să aibă în vedere potenţialul propriu de promovare a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea şi să întreprindă acţiuni în acest scop. Se încurajează şi se recomandă facilitarea schimbului de informaţii şi de bune practici, în special cu privire la tineret, cu accent pe nivelul propriu începătorilor.

Consecinţele privind politicile neflexibile si inexistenta unei strategii pe termen mediu si lung în domeniul educaţiei fizice şi a sportului:

  • afectarea stării generale de sănătate a naţiunii;
  • diminuarea drastică a obişnuinţei de practicare a sportului şi a educaţiei prin sport;
  • slabele rezultate sportive în plan internaţional;
  • indicele crescut de mortalitate având la bază alimentaţia haotică;
  • lipsa efortului fizic verificat/controlat ştiinţific;
  • creşterea consumului de droguri şi substanţe interzise;
  • creşterea consumului de tutun şi alcool.

  • 0

Plan desfășurat de acţiuni, pe termen scurt și mediu, pentru reorganizarea sistemului naţional de educaţie fizică și sport în Romania

Eforturile comune ale specialistilor din sportul romanesc, trebuie materializate intr-un plan desfasurat de actiuni, pe termen scurt si mediu, pentru reorganizarea sistemului national de educatie fizica si sport.

Trebuie stabilite foarte clar directiile de actiune cu specificatii clare in ceea ce priveste responsabilitatea, caile de materializare, scopul-tinta, perioada de implementare cu teremeni de finalizare, parghiile si posibilitatile de control si corectie.

Plan desfasurat de actiuni pentru reorganizarea sportului in Romania


  • 1

Dumitru Graur – Presedinte ASPNSR

Tags : 

Dumitru Graur a absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din București în 1966 și în 1971 Institutul de Educație Fizică și Sport din București (IEFS), specializarea fotbal și antrenor categoria a III-a.

A fost angajatul cotidianului Sportul, unde a scris mai multe cronici despre fotbalul românesc, urmând ca în perioada 1973-1984 să lucreze ca redactor al ziarului Flacăra. Între anii 1984-1997 a lucrat la TVR ca redactor șef și ca comentator sportiv, unde a pus bazele mai multor emisiuni sportive precum Sport Magazin, Puls 180, Repriza a III-a, Sport Club sau Nocturna Sportivă. În 1997 lucrează pentru Prima TV, iar în 1999 pentru Antena 1. Începând cu anul 2001 și până în 2003 ocupă funcția de director al Gazetei Sporturilor și al diviziei Sport din cadrul trustului Intact. În 2005 a devinit producător TV independent, fondând „Agenția de Publicitate Sportivă și Marketing Balkan Football SRL”, prin care a creat emisiunea Parfum de glorie. Este realizatorul filmului biografico-documentar intitulat Il Luce, care descrie viata antrenorului Mircea Lucescu, film difuzat de postul de televiziune Dolce Sport în anul 2012. Este directorul revistei lunare „Sport în Romania”, unica revista „de cultură și educație sportivă” din țara noastră, editată prin Asociația Presei Sportive din România.

Premii:

  • Premiul „Sebastian Domozină” (2001) – pentru cel mai bun gazetar sportiv al anului (CSJ);
  • Premiul „Ioan Chirilă” (2001) pentru presă scrisă – premiul special pentru emisiunea „Ora lui Graur” realizată pentru Radio București (2002);
  • Premiul APTR 2008 pentru cea mai bună emisiune sportivă a anului – „Parfum de glorie”;

Nota

Dumitru Graur este președinte al Asociatie Presei Sportive si preşedinte fondator al Asociaţiei Politici Noi ale Sportului in Romania.


  • 0

O noua viziune!

Tags : 

Recent înfiinţata “Asociaţie pentru politici noi al sportului în România” îşi propune nici mai mult, nici mai puţin decât să aducă o nouă viziune în spinoasa problemă a restructurării sportului românesc. De unde plecăm se ştie de mai multă vreme: de la dezastrul anunţat şi confirmat de la o zi la alta, de la pustiul care domneşte acolo unde ar trebui să existe baza de masă, de la rezultatele tot mai slabe, să nu le zicem dezastruoase înregistrate în ramura de performanţă sportivă.


Scopul declarat al acestei întreprinderi este construirea unei Strategii Naţionale de Dezvoltare a domeniilor Educaţie Fizică, Sport şi a Politicilor pentru Tineret în România cu o viziune în perspectivă de 16 ani, respectiv perioada 2016-2032. România trebuie să-şi asume cât mai curând un asemenea efort de dezvoltare, în absenţa căruia consecinţele asupra sănătăţii populaţiei sale pot fi dezastruoase pe termen şi mai îndelungat, ireversibile.

Aşa cum se poate constata din Statutul asociaţiei, avem în vedere impulsionarea autorităţilor guvernamentale pentru obţinerea unor extrem de importante deziderate, precum:


– România – o ţară cu o populaţie sănătoasă şi viguroasă;
– România – o ţară cu o populaţie educată, având capacitate de comunicare şi interacţionare umană căpătată prin educaţie fizică şi sport;
– România – o ţară de excelenţă, vizibilă în lume prin valorile sale sportive de excepţie.


Alte state s-au apucat să-şi refacă sistemul de mai multă vreme, constatând unde au ajuns. Noi ca de obiecei am întârziat, dar nu mai este timp de pierdut! Un prim semn al evoluţiei viitoare este momentul conştientizării, al percepţiei situaţiei în care te afli.

Avem încredere că acest moment acum a sosit.
Să ne apucăm de treabă!


Dumitru Graur – Presedinte ASPNSR


  • 0

Sportul de performanta, activitate de excelenta si reprezentare internationala

Tags : 

Principalele linii directoare stabilite prin prezenta strategie sunt următoarele:

  • asigurarea unei traiectorii de tip dublă carieră” sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reinserţia lor în societate;
  • inventarierea şi clarificarea problemelor de proprietate în legătură cu infrastructura sportivă existentă, intabularea proprietăţilor de tip public naţional şi public local;
  • clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă ale cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive;
  • organizarea de întreceri sportive, susţinute şi cofinanţate de Guvernul României;

România poate beneficia nu numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci şi pe plan financiar, prin valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv.

Organizarea unor mari evenimente sportive naţionale şi internaţionale are efecte benefice asupra dezvoltării sportului de performanţă şi asupra colectivităţii. Colectivităţile se regăsesc mai puternice prin veniturile economice pozitive (creşterea turismului, reamenajarea bazelor sportive, ameliorarea infrastructurii, creşterea numărului de voluntari locali), iar sportul beneficiază de o vizibilitate sporită, de o certă îmbunătăţire a infrastructurii sportive, de experienţa acumulată de organizatori şi de voluntari.

În vederea întăririi capacităţii de organizare a unor mari compeţitii este necesară elaborarea unei strategii naţionale pentru găzduirea evenimentelor sportive, cu un orizont de 15-20 de ani. Această strategie va avea în vedere construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional şi înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă.

    Relaţiile şi schimburile internaţionale ale mişcării sportive.

Direcţii de acţiune:

  1. Promovarea intereselor sportului românesc pe plan internaţional în cadrul organizaţiilor sportive internaţionale la care România este afiliată:
  • Consiliul Internaţional pentru Educaţie Fizică şi Ştiinţa Sportului (CIEPSS);
  • Asociatia Internaţională pentru Informaţie Sportivă (IASI);
  • Conferinţa Miniştrilor Tineretului şi Sportului din Ţările de Expresie Franceză (CONFEJES);

2.  consolidarea relaţiilor sportive dintre Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar şi Federaţia Internaţională a Sportului Şcolar (ISF), respectiv Federaţia Europeana a Sportului Universitar (EUSA), Federaţia Internaţională a Sportului Universitar (FISU);

3. promovarea şi susţinerea unor reprezentanţi români în forurile de conducere şi în comisiile organismelor internaţionale;

4. promovarea şi susţinerea unor arbitri care să oficieze la competiţiile olimpice, mondiale şi europene;

5. punerea în aplicare şi urmărirea respectării corespunzătoare a Convenţiei UNESCO împotriva dopajului în sport;

6. identificarea şi utilizarea programelor europene care pot contribui la mişcarea sportivă:

  • Europa pentru cetăţeni – sprijină sportul practicat la nivel începător;
  • Tineretul în acţiune – încurajează schimburile de tineri şi oferta de asistenţă pe bază de voluntariat în cursul evenimentelor sportive;
  • DAPHNE III şi Prevenirea şi combaterea criminalităţii – sprijină actiunile de prevenţie şi combatere a violenţei şi rasismului în sport;

7. Depăşirea dificultăţilor în luarea şi asumarea unor decizii cu privire la eficienţa economică a activităţilor sportive prin schimburi de experienţă între instituţiile abilitate din ţara noastră şi din celelalte state cu o puternică tradiţie în domeniul managementului sportiv.


  • 0

Sportul pentru o viata activa si sanatoasa

Tags : 

Esenţa sportului este competiţia, care s-a dezvoltat sub aspect istoric pe parcursul evoluţiei societăţii şi prin care se comparau performanţele fizice, inteligenţa şi capacitatea de creaţie a participanţilor.

Sportul la cele mai diferite vârste, din copilărie la bătrâneţe, se plasează în rândul celor mai accesibile forme de educaţie şi este un important factor de sănătate.

Sportul pentru o viaţa activă şi sănătoasă o este o sintagmă prin care ONU recunoaste dreptul omului de a desfăşura activitate sportivă.

Scopul strategic îl reprezintă dezvoltarea mediului de viaţă, de lucru, de învăţare, de deplasare şi de recreere, care trebuie să favorizeze adoptarea unui mod de viaţă activ de către fiecare individ. Înţelegem prin persoană activă” individul a cărui activitate fizică echivalează cu 30 minute de activităţi sportive de recreere sau de întreţinere cu o frecvenţă zilnică.

Activitatea fizică trebuie reintegrată în viaţa cotidiană. Pentru aceasta, trebuie înlăturate obstacolele existente si respectate următoarele principii:

  1. Revitalizarea infrastructurii locale. Aceasta se va realiza prin implicarea şi cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive de pe plan local şi judeţ vor trebui renovate facilităţile locale şi construite altele noi în aşa fel încât ele să răspundă nevoilor ansamblului populaţiei;
  2. Intărirea capacităţii structurilor locale de a oferi programe şi servicii de calitate unui număr cât mai mare de participanţi;
  3. Şcoala trebuie să redevină centrul activităţii fizice pentru comunitatea locală şi în afara orelor de curs;
  4. Eliminarea obstacolelor care frânează practicarea sportului şi activităţilor fizice:
  • facilitarea accesului la instalaţiile sportive în particular pentru copii, familii tinere, familii cu venituri mici, persoane în vârstă, dar şi grupuri slab reprezentate ca minorităţile etnice sau femeile, grupurile defavorizate, cu probleme de socializare;
  • asigurarea securităţii activităţilor fizice.

5. Elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea activităţilor sportive în mediul rural în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare rurală;

6. Realizarea unor programe speciale pentru activităţile turistice, cuplate cu practicarea unor activităţi culturale şi sportive: sporturi de iarnă, sporturi nautice, sporturi ecvestre, alpinism, automobilism, cicloturism ş.a.

Rolul esenţial al autorităţii guvernamentale este acela de a corela legăturile dintre sectorul public şi cel privat, de a crea masa critică indispensabilă pentru modificarea comportamentului faţă de exerciţiile fizice, la scara întregii populaţii.

În acelaşi timp, finanţarea noilor facilităţi va fi condiţionată de adoptarea unui plan director local pentru activităţi de educaţie fizică şi sport.

Agenţii economici, societăţile comerciale vor fi încurajaţi să deruleze programe sportive de practicare a exerciţiilor fizice pentru şi cu angajaţii lor, la locul de muncă sau în spaţii amenajate în acest sens, prin facilităţi fiscale acordate angajatorilor.