Category Archives: Despre noi

  • 0

OM 664/2018 privind finanţarea din fonduri publice a proiectelor şi programelor sportive

Tags : 

Urmare a modificarilor legislative initiate prin OUG 38/2017, materializate prin Legea 90/2018 care consolideaza Legea 69/2000, au fost constatate cateva omisiuni, respectiv neexplicarea unor sintagme ca cea de ,,program sportiv”.
Desi sintagma ,,program sportiv” este regasita atat in Legea 69/2000, in HG 884/2001, in OM 130/2006, aceasta nu avea o explicatie clara, acest lucru conducand la diverse interpretari.
Explicata initial in HG 1447/2007 modificata si completata in august 2018, programul sportiv este explicat si in OM 664/2018 ca fiind un ,,complex de acţiuni care au ca scop comun îndeplinirea unor obiective de performanţă cu caracter sportiv pentru un eveniment sportiv secvenţial sau un sezon competiţional, cu caracter administrativ (de implementare, întreţinere şi modernizare) în cazul programului de dezvoltare a infrastructurii sportive. Categoriile de acţiuni care constituie activitatea sportivă din cadrul unui program sportiv sunt: acţiunile de pregătire sportivă, competiţiile sportive şi alte acţiuni sportive, denumite împreună acţiuni sportive. Categoriile de acţiuni care stau la baza materializării unui program de construire, modernizare, întreţinere de infrastructură sportivă sunt: studiul de fezabilitate, actul de proprietate al terenului şi bazei sportive, dacă este cazul, schiţa cadastrală, procesul-verbal de predare/primire, dacă este cazul, devizul, caietul de sarcini, proiectul arhitectural, avizele şi autorizaţiile de construcţie, dovada cofinanţării lucrărilor, în ordinea etapizată stabilită de legislaţia în vigoare, şi autoritatea finanţatoare. Programele sportive aprobate de către autoritatea deliberativă sunt denumite „programe sportive de utilitate publică”.

Read More

  • 0

Patronatele in Sport, un prim pas spre normalitate

Tags : 

La noul sediu al Asociatiei Politici Noi ale Sportului din Romania din str CA Rosetti 40, Bucuresti, a avut loc marti, 24 iulie 2018, incepand cu ora 13.00 sedinta de constituire a Federatiei Patronatelor din Sportul Romanesc (FPSR).
Au participat la aceasta intalnire, reprezentanti ai companiilor care au ca domeniu de activitate comertul si productia de echipament si materiale sportive, dezvoltatori/constructori de infrastructura si baze sportive, proprietari si administratori de baze sportive.
La sedinta au fost prezenti: Dumitru Graur -presedinte APNSR, Adrian Socaciu – presedinte ISR,Pralea Andrei-Romania Moderna si Ancada, Bucur Gheorghe – Anastasia GB ProdCom (reprezentanta Molten), Laszlo Kari – Infinity Trophy,Razvan Radu – Echisport Global Performance (reprezentant Macron), Octavian Ardac – Somerg Montaj, Ungureanu Andrei – Gerflor Franta, Dragos Radu – Timny Concept Sportive (reprezentant Legeea), Marian Dragan – Artimex Sport, Marinas Marius – Total Dream Distribution.

Read More

  • 3

Bani in sport, Legea Sponsorizarii si Codul Fiscal/Facilitati fiscale propuse pentru redresarea sportului romanesc

Tags : 

Legea sponsorizării in Romania (Legea 32/1994 cu completarile ulterioare) există de 22 ani fără să i se fi făcut suficientă publicitate, dar mai ales negandindu-se niciodata un set de masuri fiscale care sa vina in sprijinul sponsorilor si al beneficiarilor acestei legi.
Aceasta lege, împreună cu Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal , permite societăţilor comerciale să ofere sponsorizări cluburilor sportive, federatiilor sportive nationale precum si alte structuri sportive sau organizatii nonguvernamentale, şi să beneficieze de facilități fiscale până la anumite limite.
Cheltuiala cu sponsorizarea nu este deductibilă dar poate genera un credit fiscal, care reduce impozitul de plată cu suma integrală a sponsorizării oferite, dacă această sumă este mai mică de:
•0,5% din cifra de afaceri;
•20% din impozitul pe profit de plată;
Facilitatea fiscală acordată prin mecanismul de credit fiscal, permite practic sponsorului să plătească efectiv suma
respectivă nu în contul impozitului pe profit, ci către o alta structura/organizaţie fără scop lucrativ sau chiar institutie publica din domeniul culturii, educatiei, sportului, sanatatii, etc..
Pentru a fi inclus în calculul impozitul pe profit de pe anul respectiv, contractul de sponsorizare trebuie încheiat
înainte de sfârșitul anului calendaristic iar plata trebuie de asemenea efectuată până la finele termenului de plata a impozitului stabilit de legiuitor, respectiv pentru trimestrul IV al anului fiscal pana pe data de 25 ianuarie a anului urmator asa cum prevede legislatia.
Activitățile eligibile.
Sponsorizările pot fi acordate beneficiarilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul culturii, artelor, medicinei sau ştiinţei (mai exact: cultural, artistic, educativ, ştiinţific – cercetare fundamentală şi aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecţiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenţă şi servicii sociale, de protecţia mediului, social şi comunitar, de reprezentare a asociaţiilor profesionale, precum şi de întreţinere, restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice).
Beneficiarii potențiali:
• Orice persoană juridică fără scop lucrativ care îşi desfăşoară activitatea în România sau îşi va desfăşura activitatea conform celor mentionate mai sus;
• Instituţii şi autorităţi publice care desfăşoară activităţile mai sus prezentate;
• Persoane fizice recunoscute pentru activităţile lor de către o persoana juridică fără scop lucrativ sau de către o instituţie publică, care sunt constant active în domeniul pentru care se cere sponsorizarea;
• Persoane fizice pentru desfăşurarea anumitor activităţi în domeniul culturii, artelor, medicinii sau cercetării ştiinţifice fundamentale şi aplicate.
Stimulentul nu va fi acordat in caz de:
Sponsorizare reciprocă între persoane fizice şi juridice;
• Sponsorizare efectuată de către rude sau rude prin alianţă până la al 4-lea grad inclusiv;
• Sponsorizarea unor persoane juridice fără scop lucrativ de către o altă persoană juridică, care administrează sau controlează direct persoana juridică pe care o sponsorizează.
In contextul social- economic in care Romania se invarte de o buna perioada de timp, sponsorizarea este o parghie nelucrativa, care pune pe de o parte beneficiarul in postura de ,,cersetor” iar pe sponsor in postura penibila de a nu refuza o ,,cunostinta” sau implicarea intr-o cauza sensibila.
Daca discutam despre sport, sponsorii sunt foarte putini, interesul fiind scazut tomai ca urmare a faptului ca legislatia este ambigua si nimeni nu este interesat sa sprijine financiar aceasta activitate.
Expunerea ca sponsor, atrage inerent multe alte solicitari si astfel, pentru a evita bataile de cap, multe companii cu profit refuza pur si simplu implicarea.
Solutia ar fi crearea de facilitati fiscale care sa il determine pe sponsor sa se implice (o stimulare echivalenta cu o reducere procentuala a impozitului pe profit ramas  de plata).
Deasemenea, pragul de 0.5% din cifra de afaceri este o masura care reduce mult posibilitatea de implicare a companiilor care activeza pe teritoriul tarii noastre, fie ele autohtone, cu capital mixt sau strain.
Mai mult decat atat, stim cu totii, ca multe dintre societatile comerciale, prin diverse mecanisme, incheie un exercitiu financiar fara profit sau cu un profit cat mai mic, de notorietate fiind modul in care companiile multinationale isi ,,cara” profitul in tara de origine.
Ce se poate face?
Avem exemple de buna practica in alte state care au si manifesta o continua preocupare pentru crearea de parghii astfel incat, educatia, sanatatea, cultura, sportul dar si alte domenii sa beneficieze de sponsorizare.
Propunerile pentru ca legea sponsorizarii sa fie functionala trebuie sa urmareasca un obiectiv dublu:
1. legea sa devina stimulativa si functionala;
2. masurile sa contribuie la consolidarea industriei sportului si transferul intr-o perioada de 4-5 ani a sarcinii financiare de pe umerii statului pe umerii privatului;
Propuneri:
  •  eliminarea pragului de 0,5% din cifra de afaceri;
  • introducerea unui sistem care sa stimuleze sponsorizarea cu un procent intre 15-30% din impozitul pe profit (exemplu: pentru o sponsorizare cu 15% din impozitul pe profit sa se acorde o scutire de 2% din impozitul ramas la plata, pentru 20% o scutire de 3% si pentru 25% o scutire de 4% iar pentru 30% o scutire de 5%);
  • introducerea unei taxe anuale pentru sport pentru toate societatile comerciale din Romania care nu inregistreaza profit si nu efectueaza sponsorizari;

Nota: Aceste trei masuri vor conduce in timp la un fenomen absolut normal. Daca discutam de sport, cele mai profitabile companii se vor bate sa sponsorizeze ,,varfurile” valorice din toate ramurile de sport, piata va deveni una conpetitiva iar managerii sportivi nu vor mai fi ,,cersetori”. Deasemenea, structurile sportive, vor fi mai atente la politicile de marketing astfel incat sa fie capabile sa le propuna sponsorilor pachete cat mai atractive si multumitoare. Vom asista la o dezvoltare!

O alta categorie de masuri ar trebui sa reglementeze finantarea sportului scolar si universitar.

In multe state, s-a instituit o taxa de 5% din cifra de afaceri pentru toate hipermarcheturilor care comercializeaza alimente. Impreuna cu cei din sanatate, sunt gandite programe de promovare a unei alimentatii sanatoase si combatere a obezitatii. Aceeasi metoda poate fi aplicata: firmelor cu obiect de activitate junk food, companiilor de telefonie mobila, institutiilor financiar-bancare, companiilor multinationale cu domenii de afaceri monopol (petrol, gaze, minerit, etc), companiilor producatoare de bauturi carbogazoase, companiilor producatoare de bauturi alcoolice, etc. Daca va duceti in Republica Dominicana o sa vedeti pe toti peretii de la hipermarcheturi ca ,,5% din banii cheltuiti de dvs aici sunt alocati sportului in scoala!”. Frumos, nu?!

Un alt pachet de masuri stimulative ar fi pentru construirea si intretinerea bazelor sportive precum si a productiei si comertului cu echipament sportiv. Aceste doua domenii au nevoie sa fie incurajate. Una din propuneri ar fi scutirea de TVA pentru materialele de constructie si echipamentul sportiv.

O alta propunere interesanta (parghie utilizata si in alte state) ar fi o taxa de 5% din bugetul necesar construirii unui hipermarchet sau a unui complex de tip mall, care sa fie alocat unui fond financiar national pentru construirea si intretinerea bazelor sportive.

Nu vi se pare ciudat ca in Romania avem cele mai multe mall uri pe cap de locuitor?!

Foarte multi straini, sunt mirati de numarul deosebit de mare a acestor constructii in mediul urban in Romania. Una din variante ar fi construirea simultana a unor arene sportive (sali de sport multifunctionale, patinoare, bazine de inot si sarituri, etc) pe langa aceste constructii (cu parcari si acces comun), la care sa contribuie si statul roman cu un fond de 30% din fondul special mai sus mentionat, dar restul de 70% din costuri (inclusiv a terenului) sa fie a dezvoltatorului care se asteapta la mari profituri pentru o perioada de 15-20 de ani.

Aceste masuri, trebuie gandite si inglobate intr-o strategie nationala de dezvoltare a sportului pentru cel putin 20 de ani (5 cicluri olimpice).

Pentru a iesi insa din cercul vicios in care sportul romanesc se invarte de 26 de ani, statul roman,  trebuie sa resusciteze acest sistem muribund si sa aloce 1% din PIB pentru sport. Repartizarea acestui fond financiar am propus-o in Strategia Nationala pentru Sport si Tineret in Romania pentru perioada 2016_2032. Resuscitarea sistemului si consolidarea a ceea ce am numit ,,industria sportului in Romania” trebuie facuta in paralel cu implementarea masurilor propuse, astfel incat, intr-o perioada de maxim 5 ani, eforturile financiare ale statului roman sa fie ,,transferate” pe umerii privatului acordandu-i parghii si facilitati. Vom avea marea surpriza, sa observam ca vom avea aproximativ 350-400.000 de noi locuri de munca, ca vom fi martorii unei dezvoltari a subdomeniilor economice care graviteaza in jurul sportului, ca vom avea mult mai multi practicanti, spectacole sportive in adevaratul sens al cuvantului si arene sportive moderne pline, iar industria sportului va contribui la PIB ul romanesc cu un procent intre 5-7% in urmatorii 20 de ani.

Pentru a rezolva o problema, trebuie mai intai sa recunoastem ca natiune ca avem aceasta problema, sa ridicam capul sus si sa gasim solutii. Pentru resuscitarea sportului romanesc avem nevoie de vointa politica. Anul 2016 este anul in care avem nevoie si putem sa producem schimbarea.


  • 0

Sportul de performanta, activitate de excelenta si reprezentare internationala

Tags : 

Principalele linii directoare stabilite prin prezenta strategie sunt următoarele:

  • asigurarea unei traiectorii de tip dublă carieră” sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reinserţia lor în societate;
  • inventarierea şi clarificarea problemelor de proprietate în legătură cu infrastructura sportivă existentă, intabularea proprietăţilor de tip public naţional şi public local;
  • clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă ale cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive;
  • organizarea de întreceri sportive, susţinute şi cofinanţate de Guvernul României;

România poate beneficia nu numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci şi pe plan financiar, prin valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv.

Organizarea unor mari evenimente sportive naţionale şi internaţionale are efecte benefice asupra dezvoltării sportului de performanţă şi asupra colectivităţii. Colectivităţile se regăsesc mai puternice prin veniturile economice pozitive (creşterea turismului, reamenajarea bazelor sportive, ameliorarea infrastructurii, creşterea numărului de voluntari locali), iar sportul beneficiază de o vizibilitate sporită, de o certă îmbunătăţire a infrastructurii sportive, de experienţa acumulată de organizatori şi de voluntari.

În vederea întăririi capacităţii de organizare a unor mari compeţitii este necesară elaborarea unei strategii naţionale pentru găzduirea evenimentelor sportive, cu un orizont de 15-20 de ani. Această strategie va avea în vedere construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional şi înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă.

    Relaţiile şi schimburile internaţionale ale mişcării sportive.

Direcţii de acţiune:

  1. Promovarea intereselor sportului românesc pe plan internaţional în cadrul organizaţiilor sportive internaţionale la care România este afiliată:
  • Consiliul Internaţional pentru Educaţie Fizică şi Ştiinţa Sportului (CIEPSS);
  • Asociatia Internaţională pentru Informaţie Sportivă (IASI);
  • Conferinţa Miniştrilor Tineretului şi Sportului din Ţările de Expresie Franceză (CONFEJES);

2.  consolidarea relaţiilor sportive dintre Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar şi Federaţia Internaţională a Sportului Şcolar (ISF), respectiv Federaţia Europeana a Sportului Universitar (EUSA), Federaţia Internaţională a Sportului Universitar (FISU);

3. promovarea şi susţinerea unor reprezentanţi români în forurile de conducere şi în comisiile organismelor internaţionale;

4. promovarea şi susţinerea unor arbitri care să oficieze la competiţiile olimpice, mondiale şi europene;

5. punerea în aplicare şi urmărirea respectării corespunzătoare a Convenţiei UNESCO împotriva dopajului în sport;

6. identificarea şi utilizarea programelor europene care pot contribui la mişcarea sportivă:

  • Europa pentru cetăţeni – sprijină sportul practicat la nivel începător;
  • Tineretul în acţiune – încurajează schimburile de tineri şi oferta de asistenţă pe bază de voluntariat în cursul evenimentelor sportive;
  • DAPHNE III şi Prevenirea şi combaterea criminalităţii – sprijină actiunile de prevenţie şi combatere a violenţei şi rasismului în sport;

7. Depăşirea dificultăţilor în luarea şi asumarea unor decizii cu privire la eficienţa economică a activităţilor sportive prin schimburi de experienţă între instituţiile abilitate din ţara noastră şi din celelalte state cu o puternică tradiţie în domeniul managementului sportiv.


  • 0

Strategie

Tags : 

Scopul acestui demers este cel de a construi o Strategie Nationala de Dezvoltare a domeniilor Educatie Fizica, Sport si a Politicilor pentru Tineret in România pentru perioada 2016-2032, de a identifica căile unei dezvoltări continue, a unei organizări şi funcţionări performante, de aplicare corectă a prevederilor legislaţiei europene în vigoare şi de corelare a legislaţiei noastre cu cea a UE în scopul obţinerii următoarelor deziderate majore:

  • România – o ţară cu o populaţie sănătoasă şi viguroasă;
  • România – o ţară cu o populaţie cu o educaţie şi o capacitate de comunicare interumană exersată inclusiv prin educaţia fizică şi practicarea sportului;
  • România – o ţară de excelenţă, vizibilă în lume prin valorile sale sportive de excepţie.

Obiective generale

  1. îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea nivelului de educaţie, socializarea populaţiei şi prin practicarea educaţiei fizice şi a sportului, ameliorarea potenţialului psiho-biomotric şi intelectual al populaţiei tinere prin dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară şi universitară;
  2. perfecţionarea organizării şi funcţionării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport;
  3. promovarea valenţelor cultural-educative ale sportului şi educaţiei fizice, a spiritului de toleranţă şi fair-play în societate, promovarea măsurilor de prevenire, de educaţie şi de sancţionare a actelor de dopaj şi violenţă în sport;
  4. optimizarea activităţilor sportive şcolare şi universitare în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare, precum şi în unităţile de învăţământ în care este organizat învăţământul sportiv integrat şi suplimentar;
  5. optimizarea activităţilor din cadrul „Programului Naţional Sportul pentru toţi” la nivel naţional, regional şi local;
  6. dezvoltarea si optimizarea activităţilor din cadrul „Programului Naţional de Promovare a Sportului de Performanţă;
  7. dezvoltarea şi finantarea adecvata a „Programului Naţional de Întreţinere a Bazelor Sportive”;
  8. elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea activităţilor sportive în mediul rural, în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare rurală;
  9. optimizarea formarii şi perfecţionarea resurselor umane din domeniul educaţiei fizice şi a sportului;
  10. creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi a medicinii sportive pentru susţinerea şi dezvoltarea domeniului;
  11. utilizarea eficientă şi transparentă a fondurilor publice alocate finanţării programelor sportive şcolare şi universitare;
  12. construirea de noi baze sportive şcolare şi universitare şi modernizarea bazelor sportive existente, precum şi construirea unor baze sportive moderne pentru centrele olimpice de pregătire şi pentru loturile naţionale reprezentative, construirea unor complexe sportive de interes naţional – stadioane, bazine de înot, patinoare, săli polivalente;
  13. dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor internaţionale în domeniul educaţiei fizice şi sportului, în concordanţă cu politica externă a Româ

Condiţii generale de aplicare a strategiei

  • implicarea societăţii civile, integrarea tuturor membrilor comunităţii locale în acţiunile de promovare a educaţiei prin sport;
  • promovarea valorilor democraţiei, integrităţii, spiritului de fair-play, respectului, egalităţii, nediscriminării;
  • transparenţă în alocarea fondurilor financiare; participarea cluburilor sportive la licitaţii de programe pentru calendarul anual sportiv;
  • stimularea excelenţei în toate sporturile, creşterea numărului de sportivi de înaltă performanţă cu rezultate remarcabile;
  • încurajarea parteneriatelor între şcoli, licee, universităţi, consilii locale, asociaţii sportive în vederea dezvoltării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport prin modernizarea, construirea şi întreţinerea bazelor sportive, precum şi prin organizarea şi dezvoltarea unor acţiuni/competiţii care să contribuie la îmbunătăţirea stării generale de sănătate şi a promovării performanţei şi spiritului de fair-play;
  • extinderea participării copiilor şi tinerilor la activităţile sportive organizate în cadrul sistemului preuniversitar şi universitar, precum şi la acţiunile între comunităţi;
  • promovarea tipului de educaţie prin sport, prin promovarea mişcării şi cultivarea gustului pentru participare la competiţie în familie ca mijloc de dezvoltare individuală şi de combaterea a efectelor nocive ale sedentarismului şi lipsei de mişcare, a criminalităţii şi a consumului de substanţe interzise;
  • combaterea şi prevenirea dopajului în sport;
  • prevenirea şi combaterea violenţei în sport;
  • dezvoltarea fenomenului voluntariatului în sport, precum şi a implicării animatorilor în circuitul sportiv;
  • afirmarea valorilor etice, a imaginii sportului şi a publicităţii sportive;

Caracteristicilegenerale ale Strategiei în domeniul Educaţiei Fizice şi a Sportului

Strategia în domeniul educaţiei fizice şi a sportului are ca scop responsabilizarea individului şi includerea în cadrul sistemului său valoric referenţial a educaţiei prin sport şi cultivarea mişcării şi a exerciţiilor fizice ca mijloace de dezvoltare psiho-somatică.

Factorii-cheie care vor determina această implicare sunt:

  • individul în sine;
  • familia ca mediu responsabil şi exemplu în educaţia individuală;
  • şcoala ca mediu de iniţiere, formare individuală şi consolidare a cunoştinţelor acumulate;
  • structurile sportive cu rol de iniţiere şi formare sportivă;
  • comunitatea locală ca mediu de provenienţă şi inoculare a sentimentului de apartenenţă la grup;
  • societatea cu toate componentele ei;
  • factorul politic – cu rolul de iniţiator, catalizator şi care contribuie alături de statul român la garantarea accesului la educaţie, la dreptul de folosire a infrastructurii şi a bazelor sportive – încurajează educaţia prin sport ca mijloc de dezvoltare, asigură îndeplinirea dezideratelor naţionale în materie de educaţie fizică şi sport.

COMPONENTELE SISTEMULUI ŞI STRATEGIA PROPUSĂ

Concepte generale garantate în UE şi în lume.

Educaţia fizică şi sportul reprezintă drepturi fundamentale ale omului, recunoscute de marile organizaţii internaţionale. În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (ONU, 1948) se stipulează faptul că orice persoană are dreptul la educaţie, în scopul dezvoltării depline a personalităţii sale.

În Scrisoarea Internaţională privind Educaţia Fizică şi Sportul (UNESCO ,1978) se stabileşte, la articolul 1, că aceste activităţi reprezintă „un drept fundamental al tuturor”, iar exercitarea lor are multiple efecte asupra stării de sănătate şi a dezvoltării personalităţii oamenilor.

În Convenţia asupra Drepturilor Copilului (O.N.U, 1989), în Convenţia Împotriva Discriminării în Educaţie (O.N.U, 1960), în alte tratate şi declaraţii, educaţia fizică şi sportul sunt considerate activităţi prin care se asigură dreptul la educaţie.

În baza experienţei acumulate în cursul Anului European al Educaţiei prin Sport (2004), Comisia Europeană încurajează sprijinirea activităţilor fizice şi sportive prin intermediul diferitelor iniţiative politice, în domeniul educaţiei şi al formării.
În România, conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011,  cu modificările și completările ulterioare, învăţământul are ca finalitate formarea personalităţii umane, inclusiv prin „(…) educaţie fizică, educaţie igienico-sanitară şi practicarea sportului”, aspecte întărite prin Legea Educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, care stipulează că acestea reprezintă activităţi de interes naţional, sprijinite de stat. Astfel, „Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat, iar autorităţile administrative, instituţiile de învăţământ şi instituţiile sportive au obligaţia de a sprijini educaţia fizică, sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi de a asigura condiţiile de practicare a acestora”.

În consecinţă, există cadrul conceptual şi legal prin care se recunoaşte rolul social al acestor activităţi şi prin care se asigură premisele pentru desfăşurarea lor. Mai rămâne să identificăm şi căile prin care definim organizarea, materializarea conceptelor şi finanţarea acestora.

În cadrul caracterului global al educaţiei, educaţia fizică şi sportul prezintă conţinuturi şi sarcini specifice, cu influenţe de sistem asupra individului, în plan fizic, motric, intelectual, estetic şi moral. În acelaşi timp, educaţia fizică şi sportul pot fi considerate drept forme speciale de educaţie prin fizic, care conduc nu doar la finalităţi biologice, ci şi la îmbunătăţirea unor importante aspecte psihologice şi sociale ale individului şi societăţii.

Educaţia formală şi informală beneficiază de valorile transmise prin educaţie fizică şi sport, cum sunt acumularea de cunoştinţe, motivaţie, aptitudini, dispoziţia de a depune eforturi personale, precum şi de calităţile sociale, cum sunt munca în echipă, solidaritatea, voluntariatul, toleranţa şi fair-play-ul, totul într-un context multicultural.
În ansamblul problematicii educaţiei, caracterizată prin amploare şi diversitate, apare nevoia de a întări legăturile dintre domeniul educaţiei fizice şi sportului şi cadrul educaţiei formale şi informale, ca modalităţi de formare a cetăţenilor, în spiritul noilor provocări ale societăţii, într-o continuă transformare.

 

Organizarea şi funcţionarea sistemului

Actanţi principali: Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Stiinţifice prin Directia Generală de Învăţământ Preuniversitar si Federaţia Sportului Scolar şi Universitar, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin autorităţile locale, Comitetul Olimpic şi Sportiv Roman ca principal partener neguvernamental al Ministerului Tineretului şi Sportului, având rolul armonizării relaţiilor cu structurile sportive recunoscute.

Alte instituţii ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în activitatea de educaţie fizică şi sport: Ministerul Economiei Comerţului si Relaţiilor cu Mediul de Afacerii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societate Informaţională, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne.

Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România este reglementată prin Legea 69/2000, care prevede că „Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat.” (Art. 2. – (1)).

Organizarea activităţii de educaţie fizică şi practicării sportului în cadrul învăţământului preuniversitar şi universitar intră în atribuţiile Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Stiinţifice.

În paralel activează asociaţiile sportive şcolare şi universitare, structuri sportive a căror activitate este coordonată de Federaţia Sportului Şcolar si Universitar.

Federaţia Sportul pentru persoane cu handicap gestionează problema activităţilor fizice şi de performanţă pentru persoanele cu nevoi speciale.

Responsabilitatea menţinerii sănătăţii, a recreării şi socializării cetăţenilor este preluată de Federaţia «Sportul pentru toţi», ale cărei programe se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat. Coordonarea aplicării “Programului Naţional Sportul pentru toţi” se realizează de către Comitetul activităţilor fizice sportive pentru sănătate, educaţie şi recreare, organism consultativ în cadrul Ministerului Tineretului si Sportului.

Sportul de performanţă este organizat de federaţiile sportive naţionale, care stabilesc calendarul competiţional intern şi internaţional al competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport şi gestionează evidenţa legitimării şi transferarea sportivilor. Programul Naţional de Promovare a Sportului de Performanţă este coordonat de către Ministerul Tineretului şi Sportului prin Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti.

Comitetul Sportiv Olimpic Român are atribuţii şi coordonează activitatea Centrelor Olimpice şi a loturilor naţionale olimpice, având o finanţare separată de la bugetul de stat.

Recomandarea comisiei care a contribuit la întocmirea acestei strategii este de a se mentine forma de Minister al Sportului şi Tineretului odată cu:

  1. consolidarea poziţiei fiecărui departament în parte (sport şi tineret);
  2. materializarea căilor propuse prin prezentul material la îndeplinirea dezideratelor naţionale;

Nota: Această menţinere ca formă organizatorică  la minister de resort ar fi nu numai una firească, dar şi în concordanţă cu recomandările UE şi a organizării din acest punct de vedere în celelalte state membre.

 


  • 0

Statut ASPNSR

Tags : 

Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat şi al oricărei femei, iar absenţa acestuia nu poate fi nicicând compensată.Pierre de Coubertin

STATUTUL

 ASOCIAŢIEI POLITICI NOI ALE SPORTULUI (ASPNSR)

Capitolul I

DENUMIRE, SEDIU, FORMA JURIDICĂ, DURATA

Art. 1

APNSR a fost înfiinţată potrivit actului constitutiv de către persoane active, care iubesc sportul romanesc si cauta solutii pentru reorganizarea acestui sistem si optimizarea activitatilor din acest domeniu,

si

care, în temeiul dreptului la asociere, şi-au exprimat liber voinţa de a constitui aceasta asociaţie în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii si fundaţii.

Art. 2

Asociaţia POLITICI NOI ALE SPORTULUI este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial.

Art. 3

Denumirea asociaţiei este ASOCIAŢIA POLITICI NOI ALE SPORTULUI, aşa cum reiese şi din dovada de disponibilitate a denumirii eliberată de către Ministerul Justiţiei.

Asociaţia este organizată şi funcţionează pe baza Actului Constitutiv şi a prezentului Statut.

În toate documentele oficiale, anunţurile şi publicaţiile, precum şi în orice alte acte emanând de la asociaţie, se vor menţiona denumirea acesteia, forma juridică, sediul şi contul bancar.

Asociaţia poate avea sigiliu şi însemne proprii.

Art. 4

Sediul Asociaţiei este în Bucureşti, str. Măguricea nr. 5, bloc 3F, sc. 3, ap. 27, parter, sector 1.

Sediul asociaţiei poate fi schimbat pe baza deciziei Consiliului Director.

Asociaţia poate avea structuri de reprezentare în teritoriu, sub forma de filiale.

Asociaţia se poate afilia la organizaţii, federaţii sau confederaţii din ţară sau străinătate, în baza deciziei Consiliului Director.

 

Art. 3

Asociaţia se constituie pe o durată nelimitată.

CAPITOLUL II: Scopul şi obiectivele Asociaţiei

Art. 4

Asociaţia reuneşte persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate,  cluburi si asociatii sportive, federaţii şi confederaţii sportive, societăţi sportive pe actiuni, sindicate, patronate, federaţii sau confederaţii patronale precum şi orice altă entitate juridică, care si-au însușit dispozițiile prezentului statut.

Asociaţia are ca scop:

  • popularizarea și promovarea sportului pe plan național si international;
  • asigurarea cadrului  legal, regulamentar, tehnic, material, organizatoric precum și conditii de protecție a celor care îl practică;
  • elaborarea  și implementarea unui sistem riguros de selecție, pregatire și de competiție a sportivilor;
  • crearea de mijloacele de identificare și pregatire a sportivilor;
  • conlucrarea cu organele administrației publice centrale si locale cu atribuții în sport în scopul asigurării mijloacelor necesare pentru dezvoltarea sportului și pregatirea sportivilor de performanță, acordării sprijinului științific și medical, pentru integrarea socială și profesională a sportivilor;
  • realizarea unui dialog permanent cu autoritățile și instituțiile statului, precum şi cu organizaţiile sindicale pe probleme de interes economic general, inclusiv prin participarea la elaborarea de acte normative și participarea la elaborarea actelor legislative si normative specifice;
  • crearea cadrului organizatoric propriu pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare intre membrii organizatiei;

 Art. 5

Obiectivele Asociaţiei sunt următoarele:

  • organizează, coordonează, și controlează  activități desfăsurate în domeniul sportului amator si profesionist, în scopul dezvoltării sportului, ridicării nivelului performanțelor și afirmării pe plan international;
  • desfăsoară toate activitățile specifice pentru a atinge următoarele obiective:
    •  apărarea drepturilor tuturor tipurilor de structuri membre (asociații sportive cu și fară personalitate juridică, asociații sportive școlare, asociații sportive universitare, cluburi sportive școlare,  cluburi sportive departamentale, cluburi sportive în subordinea autoritaților locale și centrale, societăți pe acțiuni sportive, federații sportive naționale pe ramură de sport etc.) în  raport cu Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației Nationale  și Cercetării Științifice, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Guvernul României;
    • finanțarea cu 1% din PIB a sportului românesc;
    • implicarea ca actor activ in procesul de definire a unei Strategii Naționale de Dezvoltare a sistemelor Sport și Tineret pe termen mediu și lung (4-5 cicluri olimpice) care să fie aprobată de către Parlamentul României;
    • promovarea unei legislații care să încurajeze dezvoltarea activităților sportive, inclusiv stimularea implicării agenților economici privați în procesul de dezvoltare a infrastructurii specifice și a activităților sportive;
    • promovarea educației prin sport, ca parte integranta a educației generale;
    • dezvoltarea sportului școlar și universitar ca baza a piramidei sportului românesc;
    • promovarea politicilor de dezvoltare și implementare a unui cadru organizatoric care să permită activităților sportive și infrastructurii sa devina, în contextul unei finanțări decente, motorul de dezvoltare a activităților economice conexe (turism, servicii, transport, asigurări, producție și comerț cu echipament sportiv, mass-media etc.);
    • consolidarea unei industrii a sportului in România;
  • elaborează norme tehnico-metodologice și de organizare precum și alte reglementari specifice competiţiilor sportive  şi urmareste aplicarea acestora in practică;
  • se implică în organizarea unor activitati si competitii oficiale la nivel national;
  • sprijină constituirea și activitatea asociațiilor şi cluburilor sportive în vederea promovării și ridicarii nivelului calitativ al sportului la nivel local și național;
  • participă ca membru fondator la constituirea de asociatii, organizatii, fundatii, cluburi profesionale, fonduri mutuale, pentru cresterea prestigiului si a autonomiei financiare a entităţilor sportive;
  • se implică în organizarea unor competiții internaționale care se desfășoară în România;
  • se implică în organizarea si coordonarea activitaţii antrenorilor și arbitrilor sportivi și sprijină acțiunile privind perfecționarea, clasificarea și promovarea acestora;
  • actionează pentru prevenirea și combaterea violenței, pentru promovarea unor măsuri educative, a spiritului de fair-play și a toleranței în sport;
  • promovează masurile de prevenire și combatere a folosirii substanțelor interzise și a metodelor neregulamentare destinate să mareasca, în mod artificial, capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele întrecerilor sportive, în concordanță cu reglementarile în materie;
  • acționează pentru aplicarea și realizarea masurilor și acțiunilor din Programul national antidoping;
  • asigură un sistem operativ de informare și documentare;
  • întocmește și difuzează informațiile și date statistice;
  • organizează simpozioane și consfătuiri tehnice pentru antrenori și arbitri în vederea perfecționării acestora;
  • promovează interesele membrilor săi pe plan internaţional stabilirea de relaţii de colaborare cu federaţii, confederaţii similare si asociaţii profesionale din alte ţări, afilierea la uniuni  internaţionale patronale şi la alte uniuni internaţionale de profil, sprijinirea particiării membrilor săi la reuniunile organismelor internaţionale la care este interesată;
  • iniţiază acţiuni pentru susţinerea și/sau promovarea unor reglementări în domeniile de interes;
  • colaborarează cu presa şi cu celelalte mijloace de informare în masă, mass-media.

 

CAPITOLUL III: Membrii Asociaţiei – moduri de dobândire şi pierdere a calităţii de membru.

Art. 6

Pot deveni membri asociaţi, denumiţi în continuare „asociaţi” ai Asociaţiei persoane fizice sau juridice din ţară sau străinătate care sprijină moral şi material asociaţia şi care activează în concordanţă cu scopul şi obiectivele prezentei Asociaţii.

Pot fi asociaţi:

  • persoane fizice;
  • persoane fizice autorizate;
  • cluburi si asociatii sportive;
  • federaţii şi confederaţii sportive;
  • societăţi;
  • societăţi sportive pe actiuni;
  • sindicate, patronate, federaţii sau confederaţii patronale;
  • asociaţii şi fundaţii;
  • instituţii de învăţământ;
  • orice altă altă entitate juridică

Asociaţia poate avea membri activi, denumiţi în continuare „colaboratori”.

Colaborator poate fi orice persoană fizică sau juridică care prin activitatea sa contribuie la realizarea și promovarea scopurilor și obiectivelor Asociaţiei.

 Art. 7

Calitatea de asociat se conferă de către Adunarea Generală a Asociaţiei.

Cererea de adeziune se depune la Consiliul Director şi va fi adresata Preşedintelui Asociaţiei.

Cererea de adeziune va fi supusă aprobării în prima şedinţă a Adunării Generale a Asociaţilor.

În caz de respingere, hotărârea se comunică în termen de 30 de zile, fără motivare.

Calitatea de membru colaborator se dobândeşte în baza cererii de adeziune aprobată de Consiliul Director.

Calitatea de colaborator se dobândeşte prin confirmarea de către Consiliul Director a cererii de adeziune.

 Art. 8

Pierderea calităţii de asociat ori colaborator al Asociaţiei are loc prin:

  1. încetarea existenţei persoanei juridice membre a Asociaţiei;
  2. decesul persoanei fizice;
  3. renunţarea la calitatea de membru;

Art. 9

Excluderea unui asociat sau colaborator se poate hotărî pentru unul din următoarele motive:

  1. Nerespectarea prevederilor Statutului;
  2. Nerespectarea hotărârilor Adunării Generale ale Asociaţilor şi deciziilor Consiliului Director;
  3. Prin activitatea desfăşurată, acţiunile întreprinse şi informaţiile transmise în mediul public, un membru al asociaţiei aduce prejudicii de imagine Asociaţiei;
  4. Neimplicarea în activitatea asociaţiei sau implicarea sporadică pe o durată calendaristică de aproximativ doi ani;
  5. Neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutive;

Pierderea calităţii de asociat al Asociaţiei se constată sau se decide de către Adunarea Generală.

Pierderea calităţii de colaborator  al Asociaţiei se constată sau se decide de către Consiliul Director.

Art. 10

Constatarea abaterii disciplinare se realizează de către persoanele împuternicite prin decizie de către Consiliul Director care va prezenta Adunării Generale a Aociaţilor în cadrul şedinţei de dezbatere a propunerii de excludere un raport asupra abaterii săvârşite.

Membrul propus pentru excludere are dreptul de a formula apărări şi poate solicita amânarea dezbaterii propunerii asupra aplicării sancţiunii excluderii.

Art. 11

Excluderea pentru neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutive se va dezbate în baza sesizării Cenzorului sau a Comisiei de Cenzori.

Dacă până la data ţinerii şedinţei Adunării Generale a Asociaţilor membrul propus pentru excludere face dovada achitării cotizaţiei restante,  propunerea va fi respinsă, sub condiţia plăţii în avans a cotizaţiei pentru o perioadă  de 6 luni.

CAPITOLUL IV: Drepturi şi îndatoriri ale membrilor Asociaţiei

Art. 12

Membrii Asociaţiei au dreptul:

a)să participe la Adunările Generale ale Asociaţiei, să pună în discuţie şi să ia parte la dezbaterea problemelor care interesează domeniul sau bunul mers al Asociaţiei;

b)să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Asociaţiei;

c)să sesizeze Asociaţia despre problemele care privesc scopul şi obiectivele Asociaţiei în vederea promovării şi apărării acestora;

d) să participe la evenimntele, acţiunile şi activităţile organizate de Asociaţie;

e) să beneficieze de rezultatele obţinute de Asociaţie prin activităţile desfăşurate;

f)să solicite şi să beneficieze de sprijin din partea Asociaţiei în activităţile  specifice pe care le desfăşoară.

Art. 13

Membrii Asociaţiei au următoarele îndatoriri:

a)să respecte prevederile prezentului Statut şi hotărârile organelor de conducere ale Asociaţiei şi să dea tot sprijinul pentru îndeplinirea obiectivelor Asociaţiei;

b)să respecte normele de etică profesională şi de ţinută morală conforme Codului de Etică Profesională adoptat de Adunarea Generală a Asociaţiei;

c)să nu desfăşoare în cadrul Asociaţiei sau cu ocazia manifestărilor organizate de către asociaţie activităţi de propagandă politică faţă de alţi membrii ai Asociaţiei sau faţă de terţe persoane aflate în legătură profesională cu Asociaţia;

d) să comunice Consiliului Director orice schimbare intervenită în conduderea proprie şi documentele aferente precum şi componenţa organelor de conducere actualizată;

e) să plătească cotizaţia stabilită de conducerea Asociaţiei;

CAPITOLUL V: Organizare, conducere, control

Art. 14

Asociaţia are următoarele organe:

– Adunarea Generală a Asociaţiei;

– Consiliul Director;

– Cenzorul sau Comisia de Cenzori.

Art. 15

Organele de conducere în întregul lor şi fiecare din membrii acestora răspund de activitatea organului respectiv în faţa Adunării Generale.

 

SECTIUNEA A: Adunarea Generală a Asociaţiei

Art. 16

Adunarea Generală se compune din totalitatea asociaţilor şi este organul suprem de conducere al acesteia.

Art. 17

Adunarea Generală se întruneşte în sesiune ordinară, respectiv extraordinară după cum urmează;

– în sesiune ordinară, o dată pe an, în prima decadă a lunii decembrie.

– în sesiune extraordinară, ori câte ori trebuie rezolvate probleme importante de competenţa Adunării Generale şi care nu suferă amânare.

Art. 18

Convocarea Adunării Generale în sesiune ordinară se face de către Consiliul Director în scris, cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării adunării, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, e-mail sau telefonic.

În convocare vor fi precizate ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea precum şi ordinea de zi.

Convocarea adunărilor extraordinare se face la iniţiativa Consiliului Director sau a Preşedintelui Consiliului Director.

Art. 19

Adunarea Generală este valabil constituită dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din totalul membrilor existenţi la data convocării.

Dacă la prima covocare a Adunării Generale nu se întruneşte cvorumul necesar, Consiliul Director va realiza a doua convocare, cu aceeaşi ordine de zi, Adunare Generală fiind legal şi statutar constituită indiferent de numărul celor prezenţi.

Hotărârile Adunării Generale se iau cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

Fiecare membru are dreptul la un singur vot.

Art. 20

Votul poate fi exercitat şi prin corespondenţă.

Un membru legal convocat ori care a luat cunoştinţă de şedinţa Adunării General poate să îşi transmită în scris, prin poştă, fax sau email, un punct de vedere asupra ordinii de zi şi poate să îşi exercite votul prin corespondenţă  primită şi înregistrată de către Adunarea Generală cel târziu la data începerii şedinţei.

În acest caz, se va considera că membrul al cărui punct de vedere ori vot a fost comunicat Adunării Generale este prezent, fiind socotit la verificarea cvorumului statutar.

Dezbaterile şi hotărârile adoptate se consemnează într-un registru special de către un secretar desemnat de către Consiliul Director.

Art. 21

Atribuţiile Adunării Generale sunt următoarele:

a)stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;

b)dezbaterea raportului de activitate al Consiliului Director;

c)aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Asociaţiei şi a bilanţului contabil;

d)alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;

e)aprobarea şi modificarea Statutului;

f)numirea, alegerea şi revocarea cenzorului sau a membrilor Comisiei de cenzori, în condiţiile legii;

g)aprobarea înfiinţării de filiale;

h)dizolvarea şi lichidarea asociaţiei precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;

i)hotărăşte cu privire la asocierea cu alte persoane fizice sau juridice;

j) propune si sustine candidaţi în cadrul entităţilor juridice la care se afiliază;

k) hotărăşte cu privire la excluderea membrilor asociaţi;

l) soluţionează contestaţiile împotriva deciziilor Consiliului Director;

m) exercită orice alte atribuţii prevăzute în lege sau statut.

Art. 22

Deliberările Adunării Generale se consemnează, prin grija secretarului, într-un registru de deliberări, accesibil oricărei persoane interesate, la care se vor anexa procesele-verbale de şedinţă.

Art. 23

Hotărârile luate de Adunarea Generală sunt obligatorii şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotrivă.

Adunarea Generală delega ca una sau mai multe atributii ale sale sa fie exercitate de catre Consiliul Director.

SECTIUNEA B: Consiliul Director al Asociaţiei

Art. 24

Consiliul Director reprezintă organul executiv al Asociaţiei şi este ales de Adunarea Generală pe o perioadă de patru ani.

Art. 25

Consiliul Director este format din 7 membri:

–Presedinte al consiliului, denumit şi Preşedinte al Asociaţiei;

–Vicepreşedinţi;

– Secretar general;

– Preşedinte de onoare;

Consiliul Director se întruneşte în mod obligatoriu lunar precum şi ori de cîte ori este nevoie.

Art. 26

Consiliul Director exercită conducerea Asociaţiei în perioada dintre sesiunile Adunării Generale şi hotărăşte în toate problemele care intră în competenţa sa.

Art. 27

Consiliul Director asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale.

Art. 28

Consiliul Director are următoarele atribuţii:

– prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor asociaţiei;

– încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;

– aprobă organigrama şi politica de personal a asociaţiei;

– decide angajarea, în functie de cerintele activitatii, de  consilieri de specialitate, personal tehnic retribuit  și personalul administrativ;

– propune proiectele și programele asociației;

– decide schimbarea sediului asociației;

– asigură respectarea statutului și desfașurarea programelor și proiectelor asociației;

– elaborează și modifică codul de etică al asociației şi regulamentul intern;

– urmarește respectarea codului de etică al asociației şi regulamentului intern;

– convoacă şi pregăteşte Adunările Generale, ordinare şi extraordinare, şi se îngrijeşte de buna lor desfăşurare;

– acceptă și gestioanează ajutoarele sau sponsorizările și donațiile persoanelor fizice sau juridice interne sau externe;

– urmarește recuperarea pagubelor aduse asociației de către persoane angajate sau din afara în conformitate cu prevederile legii;

– propune şi acordă indemnizații, premii şi alte recompense membrilor asociaţiei;

aprobă cererile de adeziune ale membrilor colaboratori;

–  întocmeştre rapoarte privind constatarea abaterilor şi formulează propuneri de excludere a membrilor Adunării Generale;

– stabileşte numărul, atribuţiile şi structura comisiilor de specialitate şi desemnează componenţa acestora.

– îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.

Art. 29

În activitatea sa, Consiliul Director emite decizii.

Deciziile se iau cu majoritatea simplă a membrilor Consiliului Director.

Deciziile Consiliului Director pot fi contestate, conform legii, în termen de 15 zile de la emitere.

Contestaţia împotrivia deciziei nu suspendă executarea.

Art. 30

Consiliul Director este răspunzător pentru întreaga activitate în faţa Adunării Generale.

Art. 31

Fiecare membru al Consiliului Director este individual responsabil pentru actele şi faptele sale în cazul încălcării legislaţiei sau dispoziţiilor primite.

SECTIUNEA C:

Preşedintele Consiliului Director

Art. 32

Preşedintele Consiliului Director, denumit şi Preşedintele Asociaţiei, reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii, având dreptul de a semna legal în numele şi pentru aceasta acte juridice.

Art. 33

Preşedintele Consiliului Director, denumit şi Preşedintele Asociaţiei reprezintă asociaţia în faţa organismelor internaţionale şi în relaţiile cu mass – media, fiind purtătorul de cuvânt al acesteia.

SECTIUNEA D: Cenzorul sau Comisia de Cenzori

Art. 34

Cenzorul/Comisia de Cenzori reprezintă organul de control financiar intern al Asociaţiei.

Art. 35

În realizarea competenţei sale, cenzorul/Comisia de cenzori:

– verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociaţiei;

– întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale;

– poate participa la şedinţele Consiliului Director fără drept de vot;

– îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală;

Art. 36

În condiţiile legii şi în limita posibilităţilor Asociaţiei Politici Noi ale Sportului cenzorul/membrii Comisiei de Cenzori are/au dreptul, să fie plătiţi pentru activitatea depusă în cadrul Asociaţiei.

SECTIUNEA E: Comisiile de Specialitate

Art. 37

În cadrul Asociaţiei funcţionează următoarele Comisii de Specialitate:

  1. Legislație şi documentare;
  2. Învățământ și formare profesională;
  3. Sport;
  4. Arbitraj;
  5. Relatii Internationale;
  6. Management şi economic;
  7. Publicistică şi mass media;

 

CAPITOLUL VI: Patrimoniul Asociaţiei

Art. 38

Patrimoniul iniţial al Asociaţiei este de 1.200 lei.

Art. 39

Veniturile Asociaţiei pot proveni din:

– cotizaţiile membrilor;

– dobânzi şi dividende rezultate din plasarea sumelor disponibile în condiţiile legale;

– dividendele Societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţie, potrivit legii;

– venituri realizate din activităţi economice directe;

– donaţii, sponsorizări sau legate;

– alte venituri în conformitate cu legislaţia în vigoare;

CAPITOLUL VII: Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei

Art. 40

Asociaţia se dizolvă:

– de drept;

– prin hotărâre a judecătoriei;

– prin hotărârea Adunării Generale.

Art. 41

Asociaţia se dizolvă de drept prin:

s)realizarea scopului pentru care a fost constituită;

c)imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de trei luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

d)imposibilitatea constituirii Adunării Generale sau a constituirii Consiliului Director, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care Adunarea Generală sau Consiliul Director trebuia constituit;

e)reducerea numărului de asociaţi sub limita fixată de lege (trei membri), dacă acesta nu a fost complinit timp de trei luni.

Art. 42

Asociaţia se poate dizolva şi prin hotărârea Adunării Generale. În această situaţie, în termen de 15 zile de la data şedinţei de dizolvare, procesul verbal, în formă autentică, se depune la judecătorie, pentru a fi înscris în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor.

Art. 43

Dizolvarea Asociaţiei are ca efect lichidarea acesteia în condiţiile legii.

Art. 44

Bunurile rămase în urma lichidării Asociaţiei vor fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public, cu scop identic sau asemănător.

CAPITOLUL VIII: Dispoziţii comune şi finale

Art. 45

Prezentul statut este valabil pe toată durata de funcţionare a Asociaţiei, modificarea sau completarea acestuia urmând a se face numai în formă scrisă şi cu îndeplinirea reglementărilor legale.

Art. 46

Prevederile prezentului statut se completează cu celelalte dispoziţii legale în vigoare.

Art. 47

Prezentul Statut a fost aprobat de Adunarea Generală a Asociaţiei.

 

Descarca aici Formular_adeziune membru asociat/colaborator.