Sport – Politici Sport

29
mai 20
0

GA EASE 2020. In Romania sportul este un domeniu marginalizat!

Tags : APNSR COVID 19 Criza Pandemica 2020 EASE Sport International sportul in UE

Joi 28 mai 2020 a avut loc Adunarea Generală EASE (European Association of Sport Employers) la care APNSR (Asociatia Politici Noi ale Sportului din Romania) este membru si reprezinta drepturile angajatorilor din sport.

Au fost discutate şi analizate proiectele de pe agenda de lucru ȋn relația cu partenerii membri şi ȋn relația cu EC.

Un punct important pe agenda şedinței a fost cel legat de situația angajatorilor din sport, ȋn actualul context de criză pandemică COVID 19.

Au fost dezbătute măsurile pe care guvernele statelor membre UE le-au adoptat pentru angajatorii din sport, măsurile luate pentru protejarea locurilor de muncă, cele de ajutor pentru garantarea veniturile minime pentru angajați, sumele alocate pentru plata facturilor de utilități şi chirie, scenariile strategice pentru reluarea activității pe fiecare ramură de sport.

26
feb. 19
0

Legea Sponsorizarii trebuie sa devina o parghie lucrativa! Variante si Propuneri viabile!

Tags : Finantare in Sport Fiscalitate in Sport legea sponsorizarii strategie educatie fizica si sport

Avand in vedere contextul legislativ dar mai ales discutiile interminabile privind finantarea sportului doar din fonduri publice, pe fondul numarului mic de sportivi legitimati si implicit a lipsei rezultatelor sportive, pe fondul unei infrastructuri sportive insuficiente si imbatranite, se impune modificarea legislatiei astfel incat sponsorizarea sa devina o parghie lucrativa pentru managerul sportiv iar efortul financiar al administratiilor publice centrale si locale sa fie transferate in timp pe umerii actantilor privati din sportul romanesc.

Dezvoltarea sistemului national pentru sport, trebuie sa aiba ca scop final imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii. Deasemenea rolul educatiei fizice si a sportului in educatia generala a individului, trebuie sa ocupe un loc primordial pentru a avea o natiune sanatoasa, educata si performanta pentru a avea o economie performanta.

02
apr. 17
0

Combaterea violentei in scoala prin practicarea sportului

Tags : abandon scolar strategie educatie fizica si sport violenta in scoala

,,Energia la copii este ca o reactie de fuziune nucleara. Daca stii sa o controlezi, ai energie! Daca nu, ai o bomba!’’ Anatoli Karpov

O componenta importanta a formarii personalitatii prin care se urmareste dezvoltarea armonioasa si sanatoasa a individului din punct de vedere biologic, in conformitate cu sintagma lui Juvenal „Mens sana in corpore sano”, o reprezinta practicarea activitatilor sportive.

Rolul practicarii activitatilor sportive a fost evidentiat si sustinut inca din antichitate si pana in zilele noastre, ca mijloc de dezvoltare a personalitatii umane. Sunt suficiente argumentele care vin in sprijinul sustinerii acestei idei, a unor mari ganditori si pedagogi cum ar fi: Fr. Rabelais, M. Montaigne, J.A. Comenius-Komensky, J. Locke, J.J. Rousseau, educatiei fizice si sportului acordandu-i-se un loc important in idealul educational si implicit in dezvoltarea psihosomatica si biologica a personalitatii.

Conceptul modern de educatie fizica si sport este mai nou studiat sub toate formele si aspectele sale si face parte integranta din educatia generala a individului.

Deasemenea, trebuie spus ca in sistemul valorilor unei societati, sanatatea biologica cu indicatorii ei – tonusul si forta fizica, armonia si frumusetea organismului, vigoarea biopsihica si starea de echilibru psihosomatic – este una dintre valorile vitale care intersecteaza cu sanatatea naturii (a mediului ambiant) si sanatatea mintala a omului. Prin aceasta dubla necesitate, educatia fizica si sportiva este conditionata ereditar si ambiental.

Performanta sportiva reprezinta o rezultanta a educatiei in timp. O natiune care aspira la un progres si o crestere economica nu poate ignora faptul ca educatia fizica si sportul este parte integranta a educatiei generale a individului. De fapt, este demonstrat si recunoscut, ca performanta economica este direct proportionala cu nivelul de educatiei si starea generala de sanatate a unei natiuni. Perspectivele unei sanatati precare si diminuarea capacitatilor motrice ale populatiei pun in pericol nu numai dezvoltarea economica durabila dar si siguranta nationala.

Practicarea activitatilor spotive intr-un cadru organizat (structuri sportive, orele de educatie fizica, evenimentele de tip loisir, etc.) se confrunta cu pericole si provocari nou-aparute. Statisticile privind starea generala de sanatate a populatiei, cu deosebire a populatiei tinere, arata cresteri ingrijoratoare a ratei mortalitatii, sedentarismului si obezitatii, a consumului de alcool si substantelor interzise, constituindu-se drept factori favorizanti in aparitia unor afectiuni fizice si psihice. Toate acestea, conduc mai nou la o tendinta ingijoratoare in ceea ce priveste violenta in randul tinerilor si o rata mare a abandonului scolar.

Violenta in scoala si universitate reprezinta o rezultanta a unor factori cumulativi.

Pe de o parte, lipsa culturii practicarii activitatilor sportive slabeste puterea familiei si rolul educational pe care aceasta il are in acest sens. Pe de alta parte, neputinta sistemului de a crea cadrul organizatoric propice dezvoltarii acestui cult al practicarii sportului, reduce interesul membrilor societatii in practicarea si sprijinirea ca suporter a spectacolului sportiv.

Traim intr-un cerc vicios:

Calitatea slaba a spectacolului sportiv conduce la lipsa spectatorilor si a fenomenului de fan-suport;
Lipsa spectatorilor si a fanilor, face imposibila implicarea factorului media in transmisii si mediatizare;
Slaba mediatizare face imposibila implicarea sponsorilor in finantarea fenomenului sportiv iar subdomeniile economiei care ar trebui sa graviteze in jurul ideii de dezvoltare a industriei sportului stau departe de acest domeniu sectorial inexistent in Romania, uitandu-se neputincios unii la altii;
Slaba finantare si lipsa sponsorilor face ca sportul sa nu mai reprezinte pentru familie si societate o prioritate, slabind din interesul pentru practicarea in mod continuu si sustinut a activitatilor fizice;
Disparitia cultului practicarii activitatilor fizice conduce la un numar din ce in ce mai mic de practicanti, sistemul fiind neputincios si incapabil de a accesa 60-80% din masa critica existenta ca masa de selectie pentru sportul de performanta si implicit la o calitate slaba a spectacolului sportiv.

In actualele conditii social-economice, tendintele fac ca natiunea sa se adapteze cameleonic la ceea ce sistemul ofera din punct de vedere organizatoric.

Familia, celula de baza a societatii, este mai putin interesata de practicarea activitatilor fizice, sportul fiind una dintre ultimile preocupari in lista de prioritati. Apar astfel cazuri de comportament deviant si implicit cazuri de violenta in scoala.

Tinerii urmeaza intotdeauna modele din mediul in care traiesc si interactioneaza direct cu acestea sau le copie frivol si inconstient neputand face diferenta dintre bine si rau. ,,Valori’’ ca cele mai scumpe gadgeturi electronice in era internetului si a platformelor de socializare, consumul de tigari si bauturi alcoolice sau mai nou de substante interzise, ingreuneaza pe de o parte sarcina dascalilor si a scolii de a mentine linia adevaratelor valori morale si educationale, dar mai grav, corup si atrag un numar din ce in ce mai mare de tineri, tentatiile fiind mari iar tendintele ingrijoratoare.

Practicarea activitatilor fizice intr-un cadru organizat, selectia si integrarea tinerilor in grupe/echipe sportive care sa reprezinte scoala si universitatea intr-o competitie a valorilor morale si educationale, in intreceri sportive dominate de fair-play, reprezinta cu siguranta una din metodele cele mai la indemana de combatere a violentei. Familia alaturi de scoala, are rolul de a inocula si dezvolta cultul practicarii activitatilor sportive de a contribui la dezvoltarea personalitatii si slefuirea caracterului prin munca, modestie si perseveritate.

Masurile propuse de A.P.N.S.R. sunt cele de reorganizare a sistemului national sportiv romanesc, de construire a unei piramide functionale cu baza in scoala, de dezvoltare a asociatiilor sportive scolare si universitare ca singurele structuri sportive capabile sa ne conduca spre normalitate.

Autor: Constantin Caliman

14
nov. 16
0

Legea Sponsorizarii neatractiva si ineficienta in Romania. De ce avem nevoie de facilitati fiscale in sportul romanesc?

Tags : facilitati fiscale in sport legea sponsorizarii strategie sport

Dupa proiectul de implementare a Contractului de Munca in sportul romanesc, vin cu o noua propunere: O noua lege a Sponsorizarii cu facilitati fiscale pentru antreprenori.

La o analiza mai atenta a factorilor care au condus la regresul sportului romanesc in ultimii ani, vom regasi printre alte motive si lipsa parghiilor pentru ca managerul sportiv sa isi dezvolte coerent politicile de marketing.

Putem afirma ca, alaturi de nerespectarea principiului autonomiei in sport, lipsa unei legi a sponsorizarii atractive atat pentru sponsor cat si pentru sponsorizat, sunt cele doua mari cauze ale prabusirii unui sistem altadata cu rezultate notabile.

Ca sa intelegem ce se intampla de fapt in sportul romanesc trebuie sa facem o analiza si sa gasim raspuns la intrebarea: de ce nu sunt suficienti banii in sportul romanesc.

De unde veneau banii, inainte de 1989, in sportul romanesc?

De la bugetul de stat o mare parte, dar interesant de stiut ca pe plan local, aproape toate intreprinderile si sindicatele din cadrul acestora, finantau activitatea sportiva si alocau sume pentru intretinerea si modernizarea bazelor sportive. Acestea erau practic obligate de catre conducerea PCR sa finanteze sportul, care era declarat politica de stat.

Ce am pus in locul finantarii de la intreprinderile de stat si sindicate? Nimic!

Dupa 1989, mare parte din rezultatele sportive au venit ca urmare a unui sistem care era cat de cat organizat, in care se aplicau criterii de selectie pentru ramurile de sport, in special la ramurile importante pentru imaginea noastra ca natiune cu pretentii in intrecerile internationale.

Cu riscul de a ma repeta, va informez in ceea ce priveste bugetul alocat de catre MTS federatiilor in ultimii ani, ceea ce inseamna un procent de 0,095% din PIB/an.

Incepand cu anul 1995, regasim in statisticile anuale o scadere din ce in ce mai mare a numarului de practicanti pe ramura de sport, care culmineaza la aceasta data cu un procent de 0.36% dintre elevii si studentii nostri (12.203 elevi si 1.092 studenti), legitimati ca sportivi de performanta. Din 3.3 milioane de elevi si 540.000 de studenti, sistemul nu este capabil sa acceseze mai mult.

Din cei 243.375 de sportivi de performanta legitimati in 2014, 117.328 sunt in fotbal, restul impartindu-se la celelalte 73 de federatii sportive nationale.

Numarul mic de practicanti ai sportului pe fiecare ramura de sport va conduce iremedial la sanse mici de a gasi performeri care sa ne reprezinte cu cinste in intrecerile internationale si sa obtina rezultate. Mai jos avem numarul de sportivi legitimati la cele mai importante federatii sportive nationale in anii 2012 si 2014.

Reducerea bugetelor anuale alocate sportului de performanta, alaturi de disparitia intreprinderilor de stat si implicit a sindicatelor care finantau mare parte din sportul romanesc, au condus usor-usor la un declin iremediabil.

Gravitatea acestei situatii si o proiectie a dezastrului in timp, nu a fost niciodata explicata cu multa convingere si argumente politicului de catre autoritatea guvernanta (MTS sub toate formele existentei sale ca autoritate, agentie si minister). Motivele sunt multiple: dezinteres, superficialitate, conditii economice nu prea prielnice si oportune (mai ales in perioada 1992-1999), o ,,dependenta’’ a sportului de factorul politic care a ,,hotarat’’ finantarea dar nu a anticipat acest dezastru, disparitia resursei umane de calitate, neliberalizarea pietei sportului si crearea de parghii lucrative, etc.

Daca ar fi sa-i numim pe toti cei vinovati de prabusirea sistemului national sportiv, probabil ne-ar lua mult timp. Ceea ce vreau eu sa scot in evidenta acum in 2016, este faptul ca cel mai mare vinovat se face ,,Omul de Sport’’!

Atentie! O anumita categorie dintre oamenii de sport, pentru ca au mai existat si sunt inca (putini cei drept), oameni de sport care pun suflet si pasiune in toata activitatea lor si au intradevar expertiza si competente pentru acest domeniu!

Da, ,,omul de sport’’ care ingenuncheat sistemul national sportiv, il mai regasim si acum dupa 26 de ani in fruntea unor structuri sportive si care traieste dupa principiul ,,daca mi se da, eu fac! Daca nu, asta e!’’. Acest tip de ,,om de sport’’, este adevaratul vinovat pentru prabusirea sistemului. El, numit de cele mai multe ori politic, s-a ghidat dupa acest principiu si impreuna cu cei care l-au numit, au asistat pasivi la ceea ce s-a intamplat in jurul lor.

Am dezbatut intr-un alt material, acum cateva luni, ,,vina’’ politicului pentru regresul sportului romanesc. Trebuie inteles ca, ar fi neoportun, sa aruncam vina doar in aceasta zona. Este o culpa comuna! Ceea ce trebuie sa inteleaga politicul in dorinta lui de a castiga simpatia electoratului, este ca nu intotdeauna alegerea unui sportiv cu notorietate este cea mai buna solutie de a-l promova in functii de conducere, managementul sportiv fiind o zona cu multiple implicatii, presupunand o buna cunoastere a sistemului si legislatiei romanesti dar si internationale, posibilitatea de a propune idei materializabile si capacitatea de a explica si sustine un plan de masuri pe termen scurt/mediu/lung, a unei strategii.

Daca in state ex-comuniste ca Ungaria, Cehia, Slovacia dar mai ales Polonia, sistemul s-a zbatut, a cautat si gasit solutii de redresare, a implementat sisteme functionale din alte state, au dezvoltat continuu resursa umana acordand in paralel mare atentie dezvoltarii infrastructurii, noi romanii am trait un ,,dolce far niente’’, bucurandu-ne in momentele rare cand am mai avut rezultate si plangand acum cand nu mai sunt.

Marea noastra greseala ca natiune, este ca nu am cautat si implementat in mod continuu solutii, nu am stabilit o strategie nationala a domeniului si un for care sa analizeze si sa vina cu propuneri de optimizare in fiecare an (exemplu: Rusia). Managementul si administrarea structurilor sportive ca specializare in institutele de invatamant superior a aparut in Romania abia in anul 2005. Noii manageri sportivi ai Romaniei din pacate, nu sunt intotdeauna cele mai bune alegeri, imixtiunea politicului in acest domeniu conducand la o blazare si dezinteres a celor care ar trebui conduca destinele sportului. Numirea pe criterii politice in functii si nu pe mandate de minim 4 ani cu un ,,contract de management’’ cu obiective clare, a facut imposibila dezvoltarea in conditii propice a unui sistem performant. Deasemenea, resursa umana, specialistii pe care i-am avut sau varfurile pe care le-am ajutat sa finalizeze studii de specialitate in cei 26 de ani, au preferat sa migreze in alte state care le-au pus la dispozitie conditii optime pentru performanta si au stiut sa-i plateasca mai bine, vitregind sistemul romanesc si asa muribund de tehnicieni de calitate. Salariile mici pentru tehnicienii care se ocupa de initiere si selectie in sportul romanesc, constituie una din cauzele regresului, multi dintre fostii mari sportivi de performanta refuzand sa se dedice acestei meserii fara cautare.

Deasemenea, statele care au aderat la UE, au cautat si beneficiat de solutii in ceea ce priveste dezvoltarea sportului, au stiut sa negocieze introducerea de axe de finantare pentru activitate sportiva si infrastructura. Cel mai bun exemplu din acest punct de vedere este Polonia care are si o rata de absorbtie de invidiat. Dar acest subiect il vom analiza intr-un material viitor. In Romania, sportul nefiind politica de stat, neacordandu-i statutul si importanta cuvenita, nu a facut niciodata obiectul introducerii ca domeniu sectorial cu axe de finantare din fonduri europene. Vom avea ocazia, probabil, sa facem aceasta negociere in urmatorii ani pentru perioada 2020-2024, daca acest demers va fi luat ca oportun in considerare.

Mai jos va supun atentiei, structura sumelor alocate Romaniei in cadrul financiar 2014-2020, in care nu regasiti sume alocate programelor pentru activitate sau infrastructura sportiva.

Deasemenea, valoare fondurilor alocate Romaniei este una generoasa. Numai ca, gradul de absorbtie al tarii noastre este unul care nu mai are nevoie de nici o comparatie.

Romania traieste de multi ani intr-un cerc vicios:

PIB ul Romaniei a crescut de la an la an. Daca alte state investesc masiv in infrastructura si in sport, la noi investitiile au fost intotdeauna la limita subzistentei. Criza prin care trec unele ramuri sportive este atat de grava, incat chiar daca am vrea sa alocam bugete substantiale, nu mai avem resursa umana pentru selectie si initiere, nemaiavand antrenori (scrima, gimnastica, polo, etc.).

La un calcul sumar, nu avem in sportul romanesc mai mult de 300 mil euro pe an fiscal insemnand un procent de 0,17% din PIB. In acest buget anual avem: bugetul anual MTS insemnand 0,054% din PIB (venituri proprii si sume de la bugetul de stat, alocatii bugetare FSN uri, rente viagere, Complexe Nationale, directii de sport si tineret, etc), bugetul COSR, bugetul anual MENCS ( alocatii pentru sportul preuniversitar si universitar), bugete MAP si MAI, buget Ministerul Transporturilor, bugetele Federatiilor Sportive Nationale cu tot cu venituri proprii si alocatii MTS, bugetele structurilor sportive – cluburi si asociatii care participa la calendarele nationale si internationale alocate de catre ordonatorii de credite principali –autoritati centrale si locale, etc.

Ca sa intelegem oportunitatea unei noi legi a sponsorizarii si a unui pachet de facilitati fiscale pentru sport, trebuie sa intelegem cum este construit bugetul Romaniei, care este ponderea veniturilor si cheltuielilor anuale.

Din discutiile cu oameni care ne conduc destinele, am desprins doua lucruri importante:

,,Nu se poate!’’. Orice incercam sa cerem sau sa facem pentru sport, ne izbim de acelasi raspuns: ,,Nu se poate!’’. Nu se poate pentru ca…nu se poate, iar cei care doresc sa articuleze mai mult decat aceste trei (3) cuvinte, motiveaza dezechilibrul bugetar pe care l-ar produce luarea unor astfel de masuri. In acest sens voi incerca sa demontez aceasta temere, care dupa parerea mea este nejustificata;
Incapatanarea de a nu face nimic in acest domeniu al sportului dar mai ales superficialitatea cu care noi oamenii de sport ne cerem ,,drepturile’’ si propunem ideile mai mult sau mai putin materializabile.

Redau mai jos structura veniturilor bugetare ( PIB) pentru anii 2012 si 2013.

Valoarea veniturilor bugetare pentru anii 2014 si 2015 si-a pastrat proportiile procentuale dar PIB ul national a crescut de la an la an. Daca ne uitam cu atentie, impozitul pe profit dar si impozitul pe venit, nu au impreuna cat valoarea cotei de TVA, sau contributiile provenite din asigurari.

Ceea ce vreau sa arat este ca procentul de 20% din impozitul pe profit nu ar dezechilibra foarte tare bugetul anual.

Redau mai jos structura cheltuielilor bugetare ale Romaniei pentru anii 2012 si 2013.

Daca analizam cu atentie toate domeniile in care se aloca bani de la bugetul de stat, nu putem sa ignoram bugetul imens alocat asistentei sociale, dupa care urmeaza la mare distanta cheltuielile de personal.

Intelegem, ca suntem o natiune care are grija de semenii nostri aflati temporar in incapacitatea de a se intretine, munci, ingriji si cu acces egal la sistemul de sanatate, avem pensionari de care trebuie sa avem grija si in acest sens, trebuie sa alocam si fonduri financiare.

Totusi intrebarea care persista este: nu am devenit o natiune de asistati social? In loc sa ne gandim cum putem avea noi locuri de munca, platim sume uriase pentru asistenta sociala?

Aratam intr-un material anterior, ca daca am investi 1% din PIB/an in proiectul de reorganizare a sportului romanesc cu baza piramidei in scoala, am crea aproximativ 300.000 de noi locuri de munca si implicit o dezvoltare economica prin subdomeniile economiei care graviteaza in jurul sportului (turism, transport, servicii de alimentatie publica, constructii si alte servicii auxiliare, marketing si media, productie si comert cu echipament sportiv, etc.). Aceasta crestere economica ar conduce in timp la dezvoltarea industriei sportului romanesc, dar mai ales la consolidarea unui sistem national sportiv stabil si capabil sa intoarca in fiecare an PIB ului un procent de 3-5 %. Astfel s-ar efectua transferul sarcinii financiare de pe umerii statului pe cei ai privatului si am inceta sa discutam despre eterna poveste: cea a banului public in sport.

Pentru asta in schimb, avem nevoie de viziune si curaj!

Ponderea cheltuielilor bugetare aferente anilor 2014 si 2015 arata un procent de 30.7% respectiv 31% din PIB alocatii pentru Asistenta Sociala. Chiar nu gasim de unde sa alocam un procent de 1% din PIB sportului romanesc?

Avem conform datelor statistice la 31 decembrie 2015, un numar de peste 600.000 societati comerciale inregistrate ca active in Romania.
Mare parte dintre acestea, nu inregistreaza profit, iar cele care fac profit nu sponsorizeaza!

Daca ne uitam in Top 100 firme 2015 in Romania, avem sume frumoase insemnand profit dar si cifra de afaceri.

Legea sponsorizarii trebuie sustinuta de masuri si facilitati fiscale in domeniul sportului.

In acest sens am formulat impreuna cu deputatul Sorin Iacoban – presedintele Federatiei Romane de Sah, o propunere de modificare legislativă care vizează creearea unui cadru mai atractiv pentru marii agenți economici având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mișcarea sportivă din România.

În acest moment, deși de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, de vina fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depășește de cele mai multe ori pragul secundar de 0,5% din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă foarte mult problema inițială.

Actualele prevederi legislative consacrate la art. 25 alin. 4 lit.i) din Codul Fiscal al României nu transformă acest gen de cheltuieli în categoria cheltuielilor deductibile sau deductibile parțial, ele rămânând în categoria cheltuielilor nedeductibile însă naște posibilitatea obținerii unui credit fiscal, atât timp cât operatorii economici care efectuează sponsorizări pot scade din suma datorată ca impozit pe profit valoarea sponsorizată, dacă nu depășește procentul de 20% din totalul obligației de plată, adică a impozitului pe profit.

Pentru a se încuraja efectiv activitatea de sposorizare, s-a ajuns la concluzia că nu mărirea pragului de referință la cifra de afaceri ci eliminarea acestui prag poate transforma dispoziția legală în una atractivă pentru marii operatori economici.

Mai mult considerăm ca oportună modificarea Codului Fiscal al României în sensul trasformării procentului fix de 20 % (cât prevede actuala legislație) într-un procent variabil cuprins între 15% și 30% pe 4 praguri, anume 15%, 20%, 25%, 30%.

Corespunzător fiecărui din acest prag urmează a se mai reduce încă un procent de 2% pentru pragul de 15%, 3 % pentru pragul de 20%, 4 % pentru pragul de 25% și 5 % pentru pragul de 30% din impozitul pe profit rămas a mai fi de plătit autorităților competente.

Modificarea legislativă se impune, deoarece actuala dispoziție legală este total neatractivă, marii operatori economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul național preferând să sponsorizeze activități sportive din alte țări, sau sa ,,transfere’’ aceste sume catre ONG uri proprii.

Prin aceste măsuri, mișcarea sportivă din România își va majora consistent bugetul dedicat programului competițional astfel încât nu vom mai putea vorbi în sistem de subfinanțare.

Pragul de 0.5% din cifra de afaceri este o măsură care reduce mult posibilitatea de implicare a companiilor care activeză pe teritoriul țării noastre, fie ele autohtone, cu capital mixt sau străin. Daca ne gandim ca aceasta masura va conduce la un dezechilibru bugetar, sa ne gandim ca de fapt este o investitie in timp pentru sanatatea natiunii si dezvoltarea educatiei prin sport ca parte integranta a eduactiei generale a individului.

Proiectul-de-modificare-a-codului-fiscal-privind-sponsorizare, poate fi consultat aici.

Expunerea-de-motive poate fi consultata aici.

Romania are nevoie de o restructurare din temelii a sistemului national de educatiei fizica si sport si de un pachet legislativ care sa scoata acest sistem din criza profunda in care zace.
V-am mai prezentat anterior multe propuneri care ar putea fi implementate cu o singura conditie: sa existe vointa politica si cineva sa isi asume un proiect national de reorganizare a sistemului.

Solutii sunt, iar daca ne referim la banii investiti in sportul romanesc, acestia sunt atat de putini incat este de mirare ca mai existam. Statul trebuie sa investeasca masiv in sportul scolar si universitar, sa creeze parghii printr-un pachet legislativ, astfel incat in 4-5 ani sa transfere sarcina financiara de pe umerii sai pe umerii privatului.

O lege a sponsorizarii trebuie sa fie atat de atractiva pentru sponsori si sponsorizati incat primii trebuie sa-i caute si sa-i aleaga pe ceilalti. Altfel ,,managerii sportivi” vor ramane vesnici cersetori iar raspunsul privind sponsorizarea, il stiti deja: ,,Ne pare rau…”

,,Sa avem seninatatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de aschimba ceea ce poate fi schimbat si mai ales intelepciunea de a face diferenta intre cele doua posibilitati!” spunea Marcus Aurelius!

Autor: Constantin CALIMAN

11
nov. 16
0

Contractul de Munca in Sportul Romanesc

Tags : Contract Munca in Sport Contract Prestari Servicii Sportive

Contractul de Munca in sportul romanesc, reprezinta o prioritate ,,0’’.

In sedinta grupului interministerial de lucru infiintat pentru dezbaterea ,,Strategiei Nationale in Sport’’ si ,,Proiectului de Modificare a Legii 69/2000’’, convocat de Vicepremierul Vasile Dancu in data de 21 octombrie la sediul Guvernului, s-a discutat foarte mult pe aceasta tema.

I-am înmanat atunci vicepremierului, proiectul de implementare a acestui contract de munca in sport, gandit inca din luna februarie, imediat dupa modificarea Codului Fiscal si aplicarea acestor modificari incepand cu data de 01.01.2016.

Totodata, am propus si insistat ca un intreg pachet de masuri de modificari legislative sa fie implementat, unele fiind gandite pe termen scurt, altele pe termen mediu si lung intr-un. Acest document poate fi consultat in plan-desfasurat-de-actiuni-pentru-reorganizarea-sportului-scolar-si-universitar-romania.

Lipsa rezultatelor in planul performantei sportive este dupa parerea mea o rezultanta a unei proaste organizari a sistemului, a slabei finantari, lipsa parghiilor necesare pentru dezvoltare, neimplicarea politicului pentru solutionarea acestor probleme dar mai ales incapacitatea oamenilor de sport de a se face auziti si intelesi, de a propune idei materializabile, logice si coerente.

Fara sa fiu malitios, dar constient de critic, acuz oamenii de sport care s-au perindat pe la conducerea organismelor care se ocupa de administrarea acestui bun national, de sanatatea si viitorul acestei natiuni, de orgolii meschine, lipsa de viziune, superficialitate si pe undeva si un oarecare dram lene intelectuala.

Din punctul meu de vedere, legislatia in domeniul sportului in Romania, are nevoie de o revizuire si o asezare liniara si logica. Avem nevoie de un cadru legislativ care sa permita dezvoltarea dar mai ales eliminarea ambiguitatilor care sa nasca confuzii si sa dea posibilitatea unor interpretari subiective.

Contractul de Munca in Sport, are in tarile europene mai multe forme.

Facand o analiza comparativa intre Portugalia, Olanda si Ungaria, mi-am dat seama ca modelul unguresc este cel mai apropiat de necesitatile noastre.

Motivatia ar fi urmatoarea:

Are stipulari clare si simple in Codul Muncii;
Are o taxare unica de 28.5% prevazuta prin Codul Fiscal, ceea ce reprezinta un mare ,,balon de oxigen’’ pentru angajator.

Citind cu atentie Codul Muncii din Romania, am ramas neplacut surprins neregasind termenul de ,,sport’’, ,,contract de munca in sport’’, nicaieri.

Mai mult decat atat, in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) in baza caruia se opereaza in REVISAL, este o intreaga nebunie cu ocupatiile din domeniul sportului, o ramura de sport fiind mai importanta decat alta, probabil urmare a modificarilor legislative survenite ca urmare a unor ,,prietenii politice’’ si nu a unui demers coerent din partea autoritatii guvernante.

Asa cum este organizat sportul romanesc, cred ca pentru a face lumina in acest domeniu, trebuie sa alegem una din urmatoarele variante:

Introducerea Contractului de Munca in Sport in Codul Muncii cu o taxare preferentiala (daca se poate). Stabilirea cadrului legislativ in care se pot incheia Contractele de Prestari Servicii in Sport cu o taxare ,,relaxata’’ de 26% ;
Introducerea Contractului de Prestari Servicii Sportive asimilat ca un contract de munca, cu o taxare relaxata de 26% , valabil pentru sportivii de performanta si tehnicienii sportivi;

De ce avem nevoie de Contractul de Munca in Sport?

Sportul romanesc de performanta, este in mare proportie practicat in cadrul structurilor sportive institutii publice subordonate autoritatilor centrale (CSM urile din subordinea MTS, CSU urile si CSS urile in subordine MENCS, CSA Steaua in subordinea MAPN, CS Dinamo in subordinea MAI, CS Rapid in subordinea Ministerului Transporturilor, CSM urile subordonate Consiliilor Locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti).

Incheierea de Contracte de Munca in cadrul acestor cluburi institutii publice, este permisa de legislatie doar pentru posturile stabilite pentru Organigrama Administrativa cu respectarea grilelor de salarizare pentru administratia centrala sau locala, dupa specificul subordonarii.

In acest caz, singura solutie, este cea de a incheia conventii civile denumite Contracte de Prestari Servicii, cu sportivii si tehnicienii sportivi care sa fie valabile atat pentru structurile sportive institutii publice cat si pentru structurile sportive private cu sau fara personalitate juridica.

Pe de alta parte in conformitate cu Legea Finantelor Publice, finantarea multianuala este interzisa.

In acest sens ,,s-a inventat’’ Contractul de Pregatire Sportiva ,,acceptat’’ de catre unele federatii sportive nationale pentru o perioada de unul sau mai multe sezoane, care rezolva ,,dreptul de proprietate’’ al clubului in ceea ce priveste sportivul si stabileste clauzele contractuale legate de valoare financiara, termeni de plata, conditii de reziliere, etc..

Trebuie inteles, ca sportul este o activitate atipica si are specifitatile lui, ca sezonul sportiv nu coincide intotdeauna cu anul fiscal, motiv pentru care ,,executia financiara’’ a Contractului de Pregatire Sportiva este efectuata prin Conventii Civile valabile secvential in anul fiscal, cel mult pana la data de 31 decembrie din anul in curs.

Prin regulamentele federatiilor internationale obligatorii si pentru federatiile nationale, este stipulata obligativitatea ca incepand cu varsta de 16 ani, sportivul sa incheie in forma scrisa cu structura sportiva/clubul, un contract. Acest contract fara valoare financiara este nul de drept. Totodata, la varsta de 16 ani, sportivul nu are nici o profesie, fiind inca inscris la una din formele de invatamant din sistemul national de educatie.

Conform art. 14 din Legea 69/2000 avem sportivii de performanta clasificati in doua categorii: amatori si profesionisti. Deasemenea, conditiile pentru a deveni un sportiv profesionist sunt stabilite in acest articol. Partea interesanta este ca in conformitate cu pct (2), doar sportivul profesionist poate incheia cu o structura sportiva, in forma scrisa, un contract individual de munca(exclus in cazul cluburilor institutii publice) sau o conventie civila in conditiile legii. Deasemenea sportivul profesionist are nevoie de o licenta eliberata conform legislatiei si regulamentelor in vigoare.

In acelasi art. avem:

(3) Sportivului profesionist, care a încheiat cu o structură sportivă o convenţie civilă, i se asigură, la cerere, participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii, public şi/sau privat, în condiţiile legii.

(4) Licenţa de sportiv profesionist se obţine în conformitate cu procedurile prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale.

(5) Sportivii străini pot desfăşura activitate ca sportivi profesionişti la o structură sportivă din România, în baza permisului de muncă eliberat în condiţiile legii.

(6) Federaţiile sportive naţionale asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti din ramura de sport respectivă.

(7) Drepturile şi obligaţiile sportivului profesionist sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale, precum şi în contractele sau convenţiile, după caz, încheiate între părţi.

(8) Calitatea de sportiv profesionist încetează în conformitate cu prevederile statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

(9) Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Agenţia Naţională pentru Sport, la propunerea federaţiilor sportive naţionale.

(10) Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaţiilor sportive naţionale, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Sport.

Sporturile profesioniste stabilite prin Hotarare de Guvern, sunt:

Fotbal: HG 537/1991;
Handbal: HG 666/2003;
Box: HG 1423/2003;
Rugby: HG 634/2007;
Volei: HG 635/2007;
Baschet: HG 883/2011.

Modificarea care se impune, este cea de a inlocui termenul de sportiv profesionist cu sportiv de performanta, pentru a da posibilitatea ca toti sportivii de performanta indiferent de ramura sportiva, amator sau profesionist, sa poata incheia un contract de munca sau o conventie civila in conditiile legii.

Desemenea continutul art. 14 din Legea 69/2000 trebuie modificat si corelat.

Mergand mai departe pe sirul logic de aliniere a prevederilor legislative, in HG 884/001 care este Regulamentul de Aplicare a Legii 69/2000, avem stipulate conditiile de practicare a sportului profesionist.

Art. 55. – (1) Propunerea federatiei sportive nationale privind conditiile de practicare a profesionismului în ramura de sport respectivă se face în conformitate cu statutul si regulamentele federatiei internationale la care aceasta este afiliată si vizează, după caz:

a) cerintele obtinerii licentei de sportiv profesionist;
b) cerintele obtinerii licentei de club profesionist;
c) modul de organizare a competitiei profesioniste.

(2) Sportul profesionist poate fi practicat în cluburi sportive, indiferent de forma lor de organizare, cu respectarea prevederilor statutare ale federatiilor sportive nationale în acest domeniu.

Art. 56. – Cluburile sportive existente se pot transforma în societăti comerciale sportive pe actiuni în baza hotărârii adunării generale, cu avizul federatiei sportive nationale si cu respectarea dispozitiilor legale în materie.

Art. 57. – (1) Ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ, autonome.

(2) Statutele si regulamentele ligilor profesioniste se aprobă de adunările generale si se avizează în mod obligatoriu de federatiile sportive nationale si de Ministerul Tineretului si Sportului.

In fotbalul romanesc, se elibereaza licenta de fotbalist profesionist sportivilor din ligile 1, 2 si 3, la cerere si in conditiile stabilite de catre FRF. Liga Profesionista de Fotbal se ocupa de organizarea Ligii1, celelalte ligi inferioare fiind organizate de catre FRF si Asociatiile Judetene/Municipiului Bucuresti de Fotbal. Mare parte dintre cluburile din Liga 1 sunt societati sportive pe actiuni dar si asociatii cluburi sportive infiintate in baza Legii 69/2000 si OG 26/2000. In Liga a 3 a insa, intr-o proportie covarsitoare, regasim cluburi sportive institutii publice infiintate prin hotarare si subordonate consiliilor locale. Desi se elibereaza licenta de fotbalist profesionist, cluburile (multe dintre ele) nu sunt cluburi profesioniste iar competitia nu poate fi catalogata ca profesionista. Intelegem astfel, ca eliberarea de licente de fotbalist profesionist rezolva doar o singura problema: cea a incheierii unui CM sau Conventii Civile in conditiile legii.

Eliminarea acestei inadvertente care poate fi interpretata subiectiv de catre un auditor, se impune cu celeritate.

Mai mult, in capitolul IV din Legea 69/2000 sunt explicate clar conditiile de practicare a sportului de performanta fie ei amatori sau profesionisti:

(1) Prin sportul de performanta se urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea victoriei.

(2) Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic şi organizat sportul şi participa în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra partenerului, pentru autodepăşire sau record.

(3) Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale sau naţionale un sportiv de performanta trebuie să fie legitimat la un club sportiv.

(4) Evidenta legitimării şi transferarea sportivilor sunt în competenta federaţiilor sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

(5) Sistemul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat şi organizat de federaţiile sportive naţionale, potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.

In handbalul romanesc, nu se elibereaza licenta de handbalist profesionist. Liga Profesionista de Handbal a fost infiintata in 2012 dar a organizat Liga Nationala doar un singur sezon (2012/2013.

Deasemenea, multe ramuri sportive (atletism, scrima, judo, polo, etc) nu sunt sporturi profesioniste, ceea ce inseamna ca in conformitate cu prevederile legislative actuale nu pot incheia un contract de munca sau o conventie civila in conditiile legii?

In aceste conditii, intrebarea care se pune este:

Daca sportivul de performanta profesionist (doar cele 6 ramuri sportive stabilite prin HG) are dreptul sa incheie un Contract de Munca sau o conventie civila in conditiile legii, sportivul de performanta amator de ce nu ar avea acest drept?

O alta mare problema este cea legata de utilizarea fondurilor publice pentru activitatea sportiva si plata indemnizatiilor sportive si a salariilor pentru sportivi si tehnicieni sportivi deopotriva.

Va amintiti de disparitia echipei de handbal HCM Constanta, a echipelor de rugby si volei masculin din Constanta?

Daca structurile sportive infiintate in baza Legii 69/2000 si OG 26/2000 pot accesa fonduri publice pe baza de proiecte aprobate de catre autoritatile locale in baza Legii 350/2005 modificata in martie 2015, iar cheltuielile salariale sunt acum eligibile, aceleasi cheltuieli din aceeasi bani publici insemnand bugete aprobate de catre autoritatile locale si centrale pentru cluburile sportive institutii publice stau sub semnul intrebarii iar incadrarea acestora este subiectiva si de cele mai multe ori cu repercusiuni pentru conducatorii acestora.

Intalnim, asa cum am mentionat si mai sus: contracte de pregatire sportiva valabile pentru mai multe sezoane, contracte de prestari servicii sportive cu persoane fizice si/sau personae fizice autorizate, contracte sportive fara valoare financiara dar cu drepturile conferite prin HG 1447/2007, etc.

Daca in cazul sportivilor de nationalitate romana, contractele cu persoane fizice autorizate erau incadrabile in prevederile legislative si recomandate (sportivii de alta nationalitate nu au dreptul de a infiinta PFA –uri), marea problema care a aparut incepand cu data de 01.01.2016 urmare a modificarii in septembrie 2015 a Legii nr. 227 / 2015 privind Codul Fiscal, este cea de indeplinire a conditiilor impuse pentru a nu fi interpretate ca si contracte de munca.

Definiţia dată activităţilor independente a fost modificată, astfel încât, în prezent, activitatea independentă este orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin patru dintre următoarele şapte criterii:

persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;Nu este cazul pentru sport.
persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi; Nu este cazul pentru sport.
riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea; Nu este cazul pentru sport.
activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară; Nu este cazul pentru sport.
activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii; DA
persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective; DA si NU
persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii. Nu este cazul pentru sport.

O analiza pertinenta a statutului conventiilor civile si incadrarea lor, regasiti materialul modificari-in-cod-fiscal-privind-conventiile-civile.

In acest caz se impune introducerea unei prevederi legislative privind Contractul de Prestari Servici Sportive, care sa reglementeze plata sportivilor si a tehnicienilor sportivi (antrenori, arbitri, maseuri, alte categorii de personal care contribuie la activitatea de pregatire in sportul de performnata si participarea de competitii).

Deasemenea, posibilitatea incheierii acestor contracte pe o perioada determinata (de o zi, sau pentru o perioada mult mai lunga similara cu cea a unui sezon competitional sportiv) ar rezolva si marea problema a arbitrajului in toate ramurile sportive.

In consecinta, urmare a celor enumerate mai sus, dar si in expunere-de-motive_modificare-legislatie-pentru-contract-munca-in-sport se impune:

Modificarea art. 14 din Legea 69/2000, proiect-modificare-legea-EFS 69_2000;
Modificarea Legii 227/2015 privind Codului Fiscal, proiect-modificare-Codul Fiscal-ref-contractul-prestari_servicii-sportive;
Modificarea HG 1447/2007, proiect-modificare HG 1447/2007 Norme-financiare-activitatea_sportiva;

O alta analiza care se impune si implicit o modificare legislativa in acest sens ( hotarare-guvern-nr-1352_2010 ) este cel al nomenclatorului de Clasificare al Ocupatiilor din Romania in baza caruia se opereaza in REVISAL. Avem multe coduri CAEN pe linie de sport care trebuie restructurate simplificate si transpuse intr-o forma care sa acopere necesitatile sistemului national sportiv.

Avem urmatoarele coduri:

3421 Atleti si sportivi

Atletii si sportivii participa la evenimente si competitii sportive. Acestia se antreneaza si concureaza individual sau ca parte a unei echipe in sportul ales de ei.

Nota: daca in art.14 din Legea 69/2000 avem termenul de sportiv de performanta, folosirea sintagmei de ,,atlet si sportiv’’ aici (in afara de faptul ca este un pleonasm grosolan) nu este cea mai fericita alegere. Propunerea este de a folosi termenul de ,,sportiv de performanta’’, termen folosit si in Legea 69/2000.

3421 Sportiv de Performanta

342101 fotbalist profesionist

342102 sportiv profesionist in alte discipline sportive

342103 jucator de rugbi

342104 sportiv de inalta performanta

342105 sportiv de performanta

Nota: subcodurile folosite la codul 3421 nu se justifica si sunt incomplete. Daca folosim un cod CAEN pentru fotbal de ce nu am folosi si pentru handbal, scrima, judo, popice, tenis de masa, schi? Daca s-a urmarit alocarea unui cod CAEN sporturilor profesioniste, de ce nu avem toate cele 6 sporturi profesioniste enumerate si codate? Termenii de ,,sportiv de performanta’’ si ,,de inalta performanta’’ sunt enumerati si folositi incorect intr-o mare neconcordanta cu termenii explicati in Legea 69/2000 si HG 884/2001. Sugeram alocareaa de subcoduri CAEN pentru fiecare sport profesionist aprobat prin HG, astfel:

342101 jucator/jucatoare de fotbal profesionist

342102 jucator/jucatoare de handbal profesionist

342103 jucator/jucatoare de volei profesionist

342104 jucator/jucatoare de rugby profesionist

342105 jucator/jucatoare de baschet profesionist

342106 boxeur profesionist

Si a unui alt cod CAEN valabil pentru toate ramurile sportive (implicit disciplinele subordonate, ex. baschetul are baschet si baschet 3×3, rugby are rugby si rugby7, volei are volei si beach volei, handbalul are handbal si beach handbal, etc.), care pot fi amatori sau profesionisti:

3421107 sportiv de performanta in alte ramuri sportive

3422 Antrenori, instructori si functionari din domeniul sportului

Antrenorii, instructorii si functionarii din domeniul sportului lucreaza cu sportivi amatori sau profesionisti pentru a creste performanta, incurajeaza o participare cat mai mare in sport si organizeaza si oficiaza evenimente sportive conform normelor stabilite.

Nota: introducerea termenului de ,,tehnician sportiv’’ cu enumerarea celor mai importante categorii in art.14 din Legea 69/2000, implica si modifcarea acestui cod CAEN in care termenul de ,,antrenori si instructori’’ nu se mai justifica, astfel incat codul sa aiba urmatoarea forma:

3422 Tehnicieni sportivi si functionari din domeniul sportului

3423 Instructori si coordonatori de programe de pregatire fizica si activitati recreative

Instructorii si coordonatorii de programe de pregatire fizica si activitati recreative indruma, ghideaza si instruiesc grupuri si persoane in activitati recreative, de pregatire fizica sau de aventura in aer liber.

In acest sens propunem modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România – nivel grupă de bază, conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor – ISCO 08.

Propunerea poate fi consultata in proiect-modificare-hg-1352_2010_cor_clasificarea-ocupatiilor-sportivi-si_tehnicieni.

Autor: Constantin Caliman

25
iul. 16
0

Sportul romanesc la rascruce! Stiti cate fete ca Nadia Comaneci ,,mor” in Romania pentru ca sistemul nu mai este in stare sa le descopere!? Dar cati de Gheorghe Hagi?

Tags : politici sport in Romania proiect modificare legea 69/2000 strategie educatie fizica si sport

Urmeaza o saptamana importanta pentru sportul romanesc.

Pe de o parte, avem plecarea delegatiei Romaniei la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, eveniment major in sportul mondial, care va da la sfarsitul lunii august ierarhia in lume a celor mai mari puteri sportive, moment de evaluare a valorii sportului romanesc in comparatie cu celelalte state.

Pe de alta parte, poate mai putin vizibil dar cu siguranta nu mai putin important, vom avea dezbaterea finala pe tema proiectului de modificare a Legii 69/2000 (Legea Educatiei Fizice si a Sportului).

Sportul romanesc, prin proiectul de modificare legislativa propus de MTS, se afla la o mare rascruce. Din pacate, nu la rascrucea asteptata de atatia ani de miscarea sportiva din Romania: o strategie nationala pentru cel putin 4-5 cicluri olimpice, o reorganizare a sportului astfel incat sportul scolar si universitar sa devina baza piramidei sportului romanesc, o finantare sanatoasa si parghii lucrative care sa permita dezvoltarea.

Ca sa sintetizez, proiectul legislativ, nu rezolva nici pe departe problema sportului romanesc dar ,,are meritul” de a aduce in discutie doua modificari care vor afecta grav un sistem aflat intr-un colaps evident:

arunca lumea sportului si federatiile nationale intr-un razboi nedorit, in care unele federatii sunt considerate ,,mai importante” decat altele, incalcand flagrant drepturile conferite de legislatia internationala, respectiv dreptul la egalitatea de sanse si dreptul la exprimare;
scoaterea capitolului ,,cheltuieli salariale” de pe lista cheltuielilor eligibile din fondurile publice, ar conduce la o disparitie a mai mult de 80% din cluburile sportive care duc greul in competitiile nationale de seniori.

Referitor la celelalte modificari propuse, mi-am prezentat un punct de vedere factorilor de analiza si decizie, dar si intr-un material publicat pe site-ul politicisport.ro pentru opinia publica.

In ceea ce priveste impartirea federatiilor in ,,federatii sportive nationale” si ,,federatii sportive”, doua categorii care sa separe clar ramurile sportive in ramuri mai importante si finantate de catre statul roman si ramuri mai putin importante, recunoscute dar nefinantate de statul roman, nu rezolva cu nimic problemele cu care se confrunta sportul romanesc. Mai degraba, le acutizeaza.

Problema in Romania nu este numarul mare de federatii sportive nationale ci numarul mic de practicanti.

Daca vom intelege aceasta stare de fapt si vom recunoaste acest adevar trist, vom reusi sa plecam de la o realitate care, vrem-nu vrem, ne deranjeaza, dar trebuie rezolvata reasezand sportul scolar si universitar la baza piramidei sportului romanesc.

Daca admitem ca reper, ca masa critica (masa de selectie pentru sportul de performanta romanesc) o constituie cei 3,2 milioane de elevi din mediul preuniversitar si cei aproximativ 500.000 de studenti din mediul universitar, atunci cifrele din tabelul de mai sus nu au nevoie de nici un comentariu.

În anul școlar 2014-2015 în sistemul de învățământ preuniversitar funcționează 68 cluburi sportive cu personalitate juridică, 65 de unități de învățământ care au în structura lor secții de club sportiv școlar, 34 colegii și licee cu program sportiv și 100 unități de învățământ care au clase cu profil sportiv. În aceste unități de învățământ se pregătesc pentru marea performanță cca 75.000 de elevi sportivi, din care doar 12.203 elevi sportivi legitimati in cadrul Cluburilor Sportive Scolare, Palate ale Copiilor, Licee cu Program Sportiv adica ai Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice, diferenta fiind sportivi legitimati la alte structuri sportive.

Tot in acelasi an regasim in sistemul universitar un numar de 28 de cluburi sportive universitare cu 4.466 de sportivi legitimati din care 2.407 seniori (nu toti studenti) si 2.059 juniori.

Putem constata ca, din totalul de 243.375 sportivi legitimati in Romania avem 30.81% sportivi elevi si 0.98% sportivi studenti.

Acestia reprezinta din masa critica avuta la dispozitie:

2.34% elevi sportivi dintr-un total de 3.200.000 elevi in mediul preuniversitar;
0.48% studenti sportivi dintr-un total de 500.000 studenti din mediul universitar;

Trebuie inteles, ca performanta sportiva este rezultanta unei educatii in timp, nu vine intamplator si accidental ci in urma aplicarii unor criterii de selectie pe o masa critica cat mai mare, intr-un sistem organizatoric care sa promoveze educatia prin sport si imbunatatirea starii generale de sanatate. Vreau sa subliniez acest lucru si sa evitam sa interpretam investitiile in sportul scolar si universitar ca o investitie in sportul de performanta!

Recunoasterea acestei mari probleme cu care se confrunta sportul romanesc va conduce la o reasezare a sistemului pe noi fundamente!

Lipsa performantelor sportive nu este grava! Grava este starea generala de sanatate precara a natiunii, riscurile la care ne supunem intr-un mediu nesanatos si care ne confera ,,dreptul” de a spune cu tristete, ca avem un sistem nefunctional si bolnav!

Sportul in Romania traieste intr-un cerc vicios:

Numarul mic de practicanti conduce la o calitate slaba a spectacolului sportiv;
Calitatea slaba a spectacolului sportiv conduce la arene sportive goale;
Arenele sportive goale nu sunt si nu vor fi niciodata interesante pentru sponsori si oamenii de marketing, din aceasta cauza nici nu vor fi mediatizate suficient si nici transmise tv;
Nemediatizate, evenimentele sportive sunt neinteresante pentru dezvoltatorii de servicii, producatorii de echipament sportiv, ticketing ul inexistent, turismul sportiv deasemenea, toate conducand sportul pe unul din ultimile locuri in clasamentul prioritatilor pentru parinti si copiii acestora;
Un sistem slab organizat devine ,,neinteresant” iar numarul de practicanti de activitati fizice organizate va fi din ce in ce mai mic;
Numarul mic de practicanti conduce intotdeauna la o calitate slaba a spectacolului sportiv;

Cine trebuie sa construiasca un sistem atractiv, interesant si cu posibilitati multiple de dezvoltare? Statul roman prin toate structurile lui functionale inca! Adica NOI!

Numarul mic de practicanti (masa critica mica de selectie) scade posibilitatea de a reusi sa fie selectionati si indrumati spre sportul de performanta alti Gheorghe Hagi, Nadia Comaneci, Ilie Nastase sau Ion Tiriac, ,,moaste sportive” cu care tot ne ,,laudam” si am reusit sa fim recunoscuti in lume, dar in memoria si respectul carora nu suntem in stare sa mai facem nimic! Stiti cate fete ca Nadia Comaneci ,,mor sportiv” in Romania pentru ca sistemul nu mai este in stare sa le descopere!? Dar cati de Gheorghe Hagi?

In concluzie, impartirea federatiilor sportive in doua categorii nu rezolva problema grava de fond ci acutizeaza unele dispute care nu isi au rostul, vis a vi de ideea ,,care sport este mai important decat altul”?

Finantarea sportului romanesc trebuie sa se faca transparent, fara implicarea politicului in actul managerial sportiv, dupa un Regulament de Finantare stabilit in functie de Strategia Nationala pentru Sport si Tineret in Romania pentru perioada 2016_2032. Regulamentul de Finantare trebuie stabilit de catre MTS impreuna cu Federatiile Sportive Nationale.

Strategia Nationala de Dezvoltare a Sistemului de educatie Fizica si Sport in Romania, trebuie stabilita cat mai curand, aprobata de catre Parlament impreuna cu un Plan desfasurat de actiuni pentru reorganizarea sportului in Romania, astfel incat oricine ar veni la guvernare sa nu poata sa il modifice major. Primii pasi trebuie efectuati inainte de inceperea anului scolar 2016-2017 si a anului universitar care tocmai bat la usa. Pentru aceasta, este nevoie de vointa politica si de o asumare a unui proiect national de reorganizare si finantare a sportului romanesc care sa includa un REGULAMENT ORGANIZARE SI DESFASURARE ACTIVITATE ASS.

Cealalta propunere de a scoate capitolul ,,cheltuieli salariale” de pe lista cheltuielilor eligibile din fondurile publice, mentionam mai sus ca ar conduce la disparitia a mai mult de 80% din cluburile sportive care duc greul in competitiile nationale de seniori.

Mare parte din cluburile sportive care activeaza in ligile/campionatele superioare in Romania sunt finantate din bani publici. Daca nu stiti, va reamintesc ca in anul 2015 au disparut echipele de handbal, volei si rugby din Constanta tocmai din cauza ca, la un control al Curtii de Conturi s-a constatat ca neeligibila cheltuiala salariala iar fondurile obtinute de la Consiliul Judetean si Consiliul Local trebuiau alocate doar pentru capitolele de cheltuieli legate de activitate (cazare, masa, transport, echipament sportiv). Aceste fonduri au fost obtinute prin proiecte de finantare aprobate de catre administratiile publice locale si alocate unor cluburi infiintate si organizate in baza Legii 69/2000 cu completarile ulterioare si OG 26/2000. Tot in anul 2015 s-a modificat Legea 69/2000 si a fost introdus ca si capitol eligibil, cheltuiala salariala din banii publici.

Scoaterea acestei modificari legislative obtinute in anul 2015, nu ar face altceva decat sa conduca la imposibilitatea derularii unor contracte aflate in curs, blocarea unor competitii, depunerea de memorii la comisiile de specialitate ale federatiilor sportive nationale, slabirea campionatelor prin disparitia unor sportivi valorosi care automat vor migra in campionate din alte tari unde sunt platiti la timp si bine.

Deasemenea, aceasta initiativa ar incalca flagrant dreptul la exprimare si egalitatea de sanse!

De ce afirm asta?

Tot in Romania, o mare parte dintre cluburile sportive sunt finantate…surpriza, tot din bani publici: cluburile sportive departamentale aflate in subordinea MTS, cluburile sportive departamentale aflate in subordinea MAPN (CSA Steaua Bucuresti), MAI (CS Dinamo Bucuresti), Ministerul Transporturilor (CS Rapid Bucuresti), CSM urile cluburile sportive municipale – institutii publice aflate in subordinea Consiliilor Locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, Cluburile Sportive Universitare/Cluburile Sportive Scolare/alte unitati de invatamant cu profil sportiv aflate in subordinea Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice. Toate aceste structuri sportive nu obtin finantare pe baza de proiecte aprobate sau nu de catre administratiile locale si/sau centrale, ci au bugete aprobate/alocate ca institutii publice subordonate.

Drama pe care o traieste sportul romanesc din acest punct de vedere este ca, unii ,,sunt mai egali decat altii”!

Daca propunerea de a scoate ca si cheltuiala eligibila, cheltuiala salariala din fondurile publice, se refera deopotriva la toate cluburile sportive din Romania indiferent de forma de organizare si functionare, ar rezolva problema egalitatii de sanse, atunci ar trebuie gandit un proiect pentru o perioada de tranzitie, de 2-3 sezoane competitionale, perioada in care ar trebui consolidate parghii (o lege a sponsorizarii atractiva atat pentru sponsori cat si pentru structurile sportive) astfel incat nimeni sa nu fie afectat. Dar daca aceasta propunere este facuta doar pentru structurile sportive organizate in baza Legii 69/2000 si OG 26/2000 care obtin finantare pe baza de proiecte si aprobate de catre Consiliile Locale/Judetene, aceasta ar constitui o mare nedreptate si o idee neinspirata!

Peste tot in lume exista finantare de la stat, de la administratii centrale si locale (Rusia, Polonia, Ungaria, Spania, Germania, Danemarca, Norvegia, Suedia, Statele Unite ale Americii, Canada, etc.). Cei mai multi bani/cap de locuitor sunt investiti conform datelor statistice in tarile nordice (Suedia, Norvegia, Danemarca) unde se ajunge la aproximativ 65 euro/cap de locuitor.

Dezvoltarea sistemului educaţiei fizice şi a sportului conduce implicit la crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltare economică. Este necesară încurajarea unei culturi de masă în privinţa participării la activităţi fizice şi competiţii sportive, cu o ţintă de participare de 40-45% din populaţie. Acest deziderat trebuie pus în contextul mai larg al unui parteneriat între autoritatea guvernamentală, sectorul privat şi organizaţiile neguvernamentale şi de voluntari.

Sa strici ceva functional, este usor! Sa construiesti ceva durabil este greu, dar nu imposibil!

Prin experienta mea acumulata in managementul sportiv si in administratia publica, consider fara echivoc, ca vremea vorbelor goale aruncate in vant a trecut. Este momentul faptelor!

Romania are nevoie de un proiect national de reorganizare a sportului si o vointa politica in acest sens. Resursele financiare nu sunt adevarata problema a sportului in Romania ci mai degraba forma de organizare si parghiile avute la dispozitie de lumea sportului si cea a oamenilor de afaceri. Restul va veni de la sine pentru ca natiunea stie ce vrea. Se pot crea aproximativ 350-400.000 de locuri de munca si reglementa o piata care ar putea aduce crestere economica si un 4-5% din PIB. Atunci vom trai ca o natiune sanatoasa si cu speranta in suflet, pentru rezultate sportive in competitiile internationale si nu cu frustrarea ca nu mai contam in nici o competitie.

Atunci vom striga cu totii mandri: Hai Romania!

Autor: Constantin Caliman

04
iul. 16
0

Alianta Nationala pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania

Tags : federatii sportive politici sport in Romania sport sport scolar sport universitar strategie sport in Romania

Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania, anunta fondarea ,, Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania”.

Evenimentul va avea loc joi 7 iulie 2016, incepand cu ora 11.00 la Athenee Hilton Palace Hotel Bucuresti/Sala Regina Maria.

Vor fi prezenti reprezentanti ai federatiilor si confederatiilor sindicale din Romania:

Dumitru Costin, Blocul National Sindical;
Bogdan Hossu, Cartel Alfa;
Anton Hadar, Federatia Nationala Sindicala ,,ALMA MATER”;
Marius Nistor, Federatia Sindicatelor din Educatie ,,SPIRU HARET”;
Simion Hancescu, Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant;
Ile Calin, Federatia Patronatelor din Industria Hoteliera;
Federatia Patronatelor din Transporturi;
Federatia Patronala a Restaurantelor;
Federatia Patronatelor din Farmaceutice;
Asociatia Nationala a Asiguratorilor si Brokerilor din Asigurari;
Companii de productie si comert cu echipament sportiv;
Asociatia Presei Libere;
Federatia Sportului Romanesc;
Societatea Romana pentru Educatie Fizica si Sport;
Liga Profesionista de Fotbal;
Federatii Sportive Nationale;

Demersul acestei actiuni este cel de a pune bazele unei organizatii nationale care sa militeze impreuna pentru drepturile miscarii sportive in Romania, sa reusim sa determinam o reorganizare a sportului romanesc intr-un sistem logic cu baza piramidei in scoala si in universitate, cu o finantare adecvata dar mai ales o dezvoltare in paralel a subdomeniilor economiei care graviteaza in jurul sportului.

Dorim ca statul roman, sa acorde importanta cuvenita sportului, sa dezvoltam Asociatiile Sportive Scolare si Universitare ca vehicul spre normalitate, sa promovam practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, intr-un sistem bine consolidat si finantat.

Dorim sa definim in cel mai scurt timp o ,,Strategie Nationala de Dezvoltare a Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032”.

Plan desfasurat de actiuni pentru reorganizarea sportului in Romania

Strategia Nationala pentru Sport si Tineret in Romania pentru perioada 2016_2032

REGULAMENT ORGANIZARE SI DESFASURARE ACTIVITATE ASS

Obiective pe termen scurt (pana la 31 decembrie 2016):

Reorganizarea Sportului in Scoala si Universitate;
Finantarea structurilor sportive din Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice, acordarea de burse motivationale sportive in mediile preuniversitar si universitar, organizarea Campionatelor Nationale Scolare si Universitare pe ramura de sport in parteneriat cu Federatiile Sportive Nationale;
Implementarea Contractului Unic de Prestari Servicii Sportive;
Aprobarea de catre Parlamentul Romaniei a ,,Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032”;
Finantarea cu 1% din PIB a sportului romanesc incepand cu anul fiscal 2017;

Obiective pe termen mediu (2016-2020):

Dezvoltarea Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare si crearea a aproximativ 350.000 de locuri de munca marirea numarului de sportivi practicanti legitimati de la 2437.00 cati avem astazi la 3 milioane;
Acordarea de terenuri si baze sportive Federatiilor Sportive Nationale (in concensiune pentru 49 de ani), pentru a dezvolta proiecte de infrastructura sportiva care sa le genereze venituri proprii;
Dezvoltarea infrastructurii sportive de interes national, reabilitarea si modernizarea bazelor sportive existente, construirea de noi facilitati in cadrul unui ,,Plan National de Dezvoltare a Infrastructurii Sportive”;
Dezvoltarea Industriei Sportului, care ar trebui sa contribuie la PIB ul national cu 3-5% incepand cu anul 2018;
Depunerea candidaturii Romaniei ca tara organizatoare a evenimentelor internationale sportive (scolare, universitare, etc.);

Obiective pe termen lung (2021-2032):

Imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii;
O atenta supraveghere si corectie anuala (sau ori de cate ori este nevoie) a indicilor la toate capitolele din strategia nationala pentru sport;
Dezvoltarea infrastructurii sportive;
Crearea de parghii astfel incat sarcina financiara sa fie transferata in maxim 8 ani de pe umerii statului pe cei ai privatului (legea sponsorizarii, facilitati fiscale la achizitia de echipament sportiv, renovarea si construirea de baze sportive, legea voluntariatului, etc.);
Dezvoltarea conceptului ,,Sportul – Ambasador al Romaniei”, o mai buna reprezentare a Romaniei in competitiile internationale si obtinerea de rezultate sportive;

01
iun. 16
0

Resursa umana in sportul romanesc

Tags : politici noi in sport resursa umana in sport Romania

Statutul antrenorului/instructorului sportiv este unul dintre factorii determinanţi în dezvoltarea sistemului sportiv în România. Salariile sunt mici, motivaţia este inexistentă, ceea ce mai funcţionează se datorează strict pasiunii unor oameni dedicaţi: astfel am putea caracteriza activitatea sportivă din ţara noastră.

Conceptele greşite după care lucrăm au ca rezultat oameni blazaţi, fără implicare şi iniţiativă şi un sistem muribund pe lângă care mişună oportunişti de multe ori fără nici o pregătire în domeniu.

Este nevoie de implementarea unui sistem competitiv si motivational.

Avem nevoie de o reorganizare a sistemului astfel incat un procent mai mare dintre sportivii de performanta sa isi finalizeze studiile si sa imbratiseze o cariera didactica sau antrenoratul.

Daca in aceasta perioada suferim la capitolul ,,numar de practicanti” in viitor vom suferi si la capitolul ,,tehnicieni in sport”. Lipsa acestora va avea un impact catastrofal asupra intregului sistem.

Pentru aceasta, trebuie stabilit un plan de masuri in ceea ce priveste resursa umana, motivand financiar imbratisarea unei cariere didactice sau a antrenoratului in Romania, incurajand valorile sa nu migreze spre alte sisteme functionale care platesc mai bine.

01
iun. 16
0

Scopul, obiectivele si conditiile necesare implementarii Strategiei in Sport

Tags : programe sport Romania scopul unei strategii strategie in sport

Scopul acestei lucrari este de a construi o Strategie Nationala de Dezvoltare a domeniilor Educatie Fizica, Sport si a Politicilor pentru Tineret in România pentru perioada 2016-2032, de a identifica căile unei dezvoltări continue, a unei organizări şi funcţionări performante, de aplicare corectă a prevederilor legislaţiei europene în vigoare şi de corelare a legislaţiei noastre cu cea a UE în scopul obţinerii următoarelor deziderate majore:

* România – o ţară cu o populaţie sănătoasă şi viguroasă;

*România – o ţară cu o populaţie cu o educaţie şi o capacitate de comunicare interumană exersată inclusiv prin educaţia fizică şi practicarea sportului;

*România – o ţară de excelenţă, vizibilă în lume prin valorile sale sportive de excepţie;

Obiective generale

îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea nivelului de educaţie, socializarea populaţiei şi prin practicarea educaţiei fizice şi a sportului, ameliorarea potenţialului psiho-biomotric şi intelectual al populaţiei tinere prin dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară şi universitară;
perfecţionarea organizării şi funcţionării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport;
promovarea valenţelor cultural-educative ale sportului şi educaţiei fizice, a spiritului de toleranţă şi fair-play în societate, promovarea măsurilor de prevenire, de educaţie şi de sancţionare a actelor de dopaj şi violenţă în sport;
optimizarea activităţilor sportive şcolare şi universitare în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare, precum şi în unităţile de învăţământ în care este organizat învăţământul sportiv integrat şi suplimentar;
optimizarea activităţilor din cadrul „Programului Naţional Sportul pentru toţi” la nivel naţional, regional şi local;
dezvoltarea si optimizarea activităţilor din cadrul „Programului Naţional de Promovare a Sportului de Performanţă”;
dezvoltarea şi finantarea adecvata a „Programului Naţional de Întreţinere a Bazelor Sportive”;
elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea activităţilor sportive în mediul rural, în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare rurală;
optimizarea formarii şi perfecţionarea resurselor umane din domeniul educaţiei fizice şi a sportului;
creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi a medicinii sportive pentru susţinerea şi dezvoltarea domeniului;
utilizarea eficientă şi transparentă a fondurilor publice alocate finanţării programelor sportive şcolare şi universitare;
construirea de noi baze sportive şcolare şi universitare şi modernizarea bazelor sportive existente, precum şi construirea unor baze sportive moderne pentru centrele olimpice de pregătire şi pentru loturile naţionale reprezentative, construirea unor complexe sportive de interes naţional – stadioane, bazine de înot, patinoare, săli polivalente;
dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor internaţionale în domeniul educaţiei fizice şi sportului, în concordanţă cu politica externă a României;

Condiţii generale de aplicare a strategiei

a. implicarea societăţii civile, integrarea tuturor membrilor comunităţii locale în acţiunile de promovare a educaţiei prin sport;

b. promovarea valorilor democraţiei, integrităţii, spiritului de fair-play, respectului, egalităţii, nediscriminării;

c. transparenţă în alocarea fondurilor financiare; participarea cluburilor sportive la licitaţii de programe pentru calendarul anual sportiv;

d. stimularea excelenţei în toate sporturile, creşterea numărului de sportivi de înaltă performanţă cu rezultate remarcabile;

e. încurajarea parteneriatelor între şcoli, licee, universităţi, consilii locale, asociaţii sportive în vederea dezvoltării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport prin modernizarea, construirea şi întreţinerea bazelor sportive, precum şi prin organizarea şi dezvoltarea unor acţiuni/competiţii care să contribuie la îmbunătăţirea stării generale de sănătate şi a promovării performanţei şi spiritului de fair-play;

f. extinderea participării copiilor şi tinerilor la activităţile sportive organizate în cadrul sistemului preuniversitar şi universitar, precum şi la acţiunile între comunităţi;

g. promovarea tipului de educaţie prin sport, prin promovarea mişcării şi cultivarea gustului pentru participare la competiţie în familie ca mijloc de dezvoltare individuală şi de combaterea a efectelor nocive ale sedentarismului şi lipsei de mişcare, a criminalităţii şi a consumului de substanţe interzise;

h. combaterea şi prevenirea dopajului în sport;

i. prevenirea şi combaterea violenţei în sport;

j. dezvoltarea fenomenului voluntariatului în sport, precum şi a implicării animatorilor în circuitul sportiv;

k. afirmarea valorilor etice, a imaginii sportului şi a publicităţii sportive;

01
iun. 16
0

De ce este necesara in Romania o strategie in domeniul sportului?

Tags : politici noi in sport Romania strategie

„Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat şi al oricărei femei,
iar absenţa acestuia nu poate fi nicicând compensată.”
Pierre de Coubertin

Sportul în UE înseamnă toate formele de activităţi fizice care, printr-o participare mai mult sau mai puţin organizată, au drept obiectiv ameliorarea condiţiei fizice şi psihice a persoanei, dezvoltarea relaţiilor sociale sau dobândirea unor rezultate pozitive în competiţiile de toate nivelurile. Sportul este un fenomen social şi economic în continuă dezvoltare, cu o contribuţie importantă la obiectivele strategice ale Uniunii Europene referitoare la solidaritate şi prosperitate. Idealul olimpic de dezvoltare a sportului în vederea promovării păcii şi înţelegerii între naţiuni şi culturi, precum şi a educaţiei celor tineri, s-a născut în Europa şi a fost susţinut de Comitetul Olimpic Internaţional şi de Forul Olimpic European. (Cartea Albă a Sportului – UE)

România nu poate face, în acest context, notă discordantă în raport cu legislaţia europeană în ceea ce priveşte educaţia fizică şi sportul, organizarea şi finanţarea acestui sistem.

Orientarea către politici în domeniul sportului se poate efectua în UE, dar mai ales în România, prin sprijinirea cu date si cifre, dar mai ales printr-o responsabilizare a politicului şi a comunităţilor locale în scopul identificării şi implementării unor sisteme lucrative adecvate.

Lansarea acţiunilor politice şi cooperarea sporită la nivelul UE pe tema sportului trebuie să fie susţinute de o bază solidă de cunoştinţe. Calitatea, relevanţa şi comparabilitatea datelor trebuie să fie îmbunătăţite pentru a permite o planificare strategică mai bună şi adoptarea de decizii adecvate în domeniul sportiv.

Recunoaşterea tot mai largă (ONU, UNESCO, OMS, UE) a rolului sportului în creşterea calităţii vieţii, dezvoltarea durabilă, diminuarea criminalităţii, creşterea şi stabilitatea economică, dezvoltarea resursei umane pe termen mediu şi lung fac tot mai multe state/naţiuni să plaseze problematica privitoare la „un mod de viaţă sănătos” între subiectele legate de strategia şi siguranţa naţională, vizând orizonturi de timp ce ating şi chiar depăşesc, ca obiective şi măsuri, anul 2024.

Ţinând seama de importanţa rolului demonstrat jucat de activităţile fizice în asigurarea unui nivel ridicat de sănătate, a unui climat social responsabil şi activ, a unei dezvoltări economice stabile, a unei incluziuni sociale a categoriilor defavorizate, ca şi de transformările sociale, economice şi de educaţie la nivel naţional, statul român, prin autorităţile sale plasate la cel mai înalt nivel, trebuie să-şi propună lansarea şi susţinerea unei strategii care să vizeze modificări importante în organizarea şi dezvoltarea domeniului Educaţiei Fizice şi Sportului din România în acord cu tendinţele, acordurile şi parteneriatele internaţionale şi cu interesele proprii pe termen lung.

Sportul este recunoscut ca făcând parte integrantă din realitatea socială, culturală şi economică a României şi ca factor de consolidare a imaginii şi relaţiilor sale internaţionale.

Statul român trebuie să îşi asume misiunea de a susţine şi dezvolta Sistemul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport prin mijloacele specifice unui stat de drept cu o economie de piaţă funcţională.

Punctele principale ale unei strategii trebuie sa fie orientate către:

creşterea gradului de participare activă a populaţiei de toate vârstele la activităţi sportive cu caracter permanent, în interesul păstrării şi ridicării nivelului de sănătate individuală, al ridicării nivelului de coeziune, integrare şi încredere socială a membrilor societăţii ;
creşterea gradului de practicare a activităţilor sportive, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor, în scopul formării şi dezvoltării lor pentru a deveni cetăţeni activi, educaţi şi responsabili;
creşterea gradului de implicare a factorului uman generator de plus valoare şi dezvoltare economică, prin iniţiativa privată şi încurajarea investiţiilor în sport, pentru crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea acestui sector ca unul din motoarele relansării economice a ţării;
creşterea nivelului şi calităţii reprezentării României ca generatoare de excelenţă şi în sportul de preformanţă la cele mai înalte cote ale competiţiilor sportive desfăşurate pe plan mondial;

Category Archives: Sport

mai 20

0

GA EASE 2020. In Romania sportul este un domeniu marginalizat!

feb. 19

0

Legea Sponsorizarii trebuie sa devina o parghie lucrativa! Variante si Propuneri viabile!

apr. 17

0

Combaterea violentei in scoala prin practicarea sportului

nov. 16

0

Legea Sponsorizarii neatractiva si ineficienta in Romania. De ce avem nevoie de facilitati fiscale in sportul romanesc?

nov. 16

0

Contractul de Munca in Sportul Romanesc

iul. 16

0

Sportul romanesc la rascruce! Stiti cate fete ca Nadia Comaneci ,,mor” in Romania pentru ca sistemul nu mai este in stare sa le descopere!? Dar cati de Gheorghe Hagi?

iul. 16

0

Alianta Nationala pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania

iun. 16

0

Resursa umana in sportul romanesc

iun. 16

0

Scopul, obiectivele si conditiile necesare implementarii Strategiei in Sport

iun. 16

0

De ce este necesara in Romania o strategie in domeniul sportului?

Articole recente

Comentarii recente

Arhive

Postari recente

Sport in Romania? Crizele gestionate prost, prevad dezastrul iminent!

IPRM Sport partener APNSR, infiinteaza Filiale Judetene

Concluziile Consiliului European, privind impactul pandemiei de COVID-19 și redresarea sectorului sportului

Moto

Contact Info