Tags : baza materiala infrastructura sport politici noi in sport registrul national al bazelor sportive Romania sport
Infrastuctura din sistemul naţional pentru educaţie fizică şi sport este în proporţie de 75% una de nivelul anilor 1980. Ea este insuficientă şi de calitate slabă.
Materializarea proiectelor recente privind construirea Complexului Naţional Arena, a stadioanelor de la Cluj şi Ploieşti sunt paşi timizi în încercarea de aliniere a României la circuitul european de facilităţi sportive care să contribuie la popularizarea sportului, dar mai ales la implicarea activă a cetăţenilor în sport şi la îmbrăţişarea practicării în mod regulat, de către aceştia, a exerciţiilor fizice, permanente.
‘’ Multe din bazele sportive construite înainte de 1989, rămase în picioare, au acum o imagine dezolantă ce oglindeşte starea actuală a sportului românesc. Subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca multe dintre bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate,pentru a face loc unor proiecte imobiliare.
Starea bazelor sportive care au rezistat în timp este, în cele mai multe situaţii, sub un nivel acceptabil raportat la nivelul de civilizaţie contemporană.
În perioada de după anul 1990, multe dintre terenurile şi imobilele care făceau parte din bazele sportive au fost retrocedate în baza Legii nr. 10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989.
În condiţiile în care pe terenurile care reprezintă baze sportive există construcţii edificate înainte de anul 1990, fără autorizaţie de construire, acţiunile de restituire s-au finalizat prin retrocedări în natură, astfel că au intrat în proprietatea noi lor proprietari şi clădirile respective. Astfel, în situaţia negocierii ulterioare a preţului de cumpărare de către reprezentanţii autorităţii de resort cu deţinătorii bazelor sportive, existenţa construcţiilor pe terenurile revendicate şi ulterior restituite face ca preţul negociat să fie mai mare decât preţul unui teren liber de construcţii.
Nu există o evidenţă a bazelor sportive aflate în proprietatea fostelor întreprinderi de stat, aceasta putând reprezenta o bază de plecare pentru stabilirea situaţiei actuale a bazelor sportive.
MTS nu a întocmit un Registru al Bazelor Sportive şi nu a acordat atenţia cuvenită activităţii de omologare a bazelor sportive şi de înscriere a acestora în Registrul Bazelor Sportive Omologate’’
*sursa Raport Curtea de Conturi 2013
Baza materială şi infrastructura în domeniul sportului constituie platforma pe care se poate reconstrui sistemul românesc de educaţie fizică şi sport.
Plecând de la premisa că bazele sportive reprezintă locuri publice care contribuie la creşterea calităţii vieţii unei colectivităţi, locuri unde diversele categorii de cetăţeni îşi petrec o parte din timp, ele devin emblematice pentru un cartier, comună, oraş, judeţ sau regiune.
Infrastructura sportivă aflată în administrarea şi gestiunea actualei Autorităţi pentru Sport şi Tineret a fost realizată în cea mai mare parte la standardele anilor 1980 şi în prezent necesită o modernizare la nivelul cerinţelor europene şi ale federaţiilor sportive internaţionale, atât pentru pregătirea şi pentru desfăşurarea competiţiilor sportive oficiale, cât şi pentru utilizarea lor în activităţi recreative.
În acelaşi stadiu se află şi bazele sportive aflate în administrarea Consiliilor locale, făcându-se în acest sens doar paşi timizi în modernizarea dotărilor.
Prima etapă în asigurarea bazei materiale pentru activităţi fizice şi sport este finalizarea obiectivelor de investiţii în curs de execuţie din bazele sportive administrate de unităţile din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.
În paralel, se va trece la modernizarea bazelor sportive de interes naţional în concordanţă cu criteriile impuse prin normele şi regulamentele federaţiilor sportive internaţionale, în vederea omologării lor pentru organizarea de competiţii naţionale şi internaţionale oficiale.
Descentralizarea activităţii sportive şi implicarea autorităţilor locale alături de MTS, COSR, federaţiile sportive naţionale şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul sportului, în finanţarea unor programe pe ramuri sportive, vor oferi posibilitatea şi cadrul susţinerii elementelor de bază materială sportivă.
Efectuarea unui audit al facilităţilor sportive la scară naţională, pentru a determina gradul de funcţionalitate al acestora şi distribuţia lor zonală, în raport cu nevoile populaţiei reprezintă una dintre măsurile de bază pentru a avea o imagine clară a infrastructurii sistemului naţional pentru sport. Datele culese vor fi organizate şi sintetizate într-un Registru naţional al bazelor sportive.
Obiectivul activităţii Registrului Naţional al Bazelor Sportive va fi reglementarea, controlul şi supravegherea bazelor sportive din domeniul public şi privat al statului, al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat. Bazele sportive, indiferent de forma de proprietate şi organizare, se vor omologa/clasifica în funcţie de caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor şi a serviciilor prestate.
Autorităţile locale şi centrale vor duce o politică pentru prevenirea vânzării/înstrăinării facilităţilor sportive de orice nivel – naţional, regional sau local. Acolo unde este posibil, va fi încurajată vânzarea numai în scopul construirii altei/altor facilităţi sportive mai performante.
Toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea cursurilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii. În acest sens, este prevăzută continuarea programului naţional pentru construirea de noi baze sportive în sistemul de învăţământ, cât şi reabilitarea şi modernizarea celor existente.
Recomandăm, date fiind cele de mai sus, efectuarea unui studiu general privind starea bazelor sportive şi cerinţele actuale ale naţiunii conform unei strategii aferente pentru perioada 2016 – 2032.
Considerăm că se impun următoarele măsuri:
- construirea de Săli de sport şi baze de pregătire în toate şcolile generale şi universităţile din România (program trebuie demarat in 2017 si finalizat pana in 2032);
- construirea a 47 baze sportive–pilot pe lângă cele 47 de Licee cu Program Sportiv pentru clasele I-XII, în cele 41 de judeţe ale ţării la care adaugam cele 6 sectoare ale municipiului Bucuresti (program pe termen scurt 2017-2020);
Nota: Aceste licee vor cuprinde pe langa cladirile si dotarile necesare activitatii educationale si cate un complex sportiv care va avea in componenta un teren cu o pista de atletism cu 8 culoare si facilitate pentru intrecerile atletice, sala polivalenta de sport, bazin de inot si alte dotari in functie de zona. Luand ca exemplu judetul Iasi, unul dintre judetele cu cea mai mare populatie din Romania identificam existenta a doar doua (2) piste de atletism (stadionul Siretul Pascani care are o pista de atletism cu doar 2 culoare si stadionul “Emil Alexandrescu” din Iasi care are o pista cu 6 culoare) nici una omologabila pentru competitii internationale!!!
- Construirea unei arene sportive care sa cuprinda o pista pentru intreceri atletice, un teren pentru sporturi de echipa (fotbal, rugby, etc.) cu o capacitate de 500-1000 de locuri si facilitate specifice (vestiare, zone de refacere dupa efort, etc.) in fiecare comuna (program pe termen mediu care va fi demarat in 2017 si finalizat etapizat pana in 2020);
- construirea de noi stadioane cu facilităţi pentru atletism, pentru jocuri colective ca fotbal, rugby, hochei pe iarba, precum şi facilităţi anexe, cu o capacitate de aproximativ 25.000-35.000 locuri (minim 10 până în 2020);
- construirea de Săli Polivalente cu capacităţi cuprinse între 7.000-20.000 de locuri cu facilităţi diverse pentru competiţii de sală, pentru sporturi individuale şi de echipă (minim 10 săli până în 2020);
- construirea de bazine de înot şi sărituri în apă necesare programului de pregatire continua si sistematica dar si unele dotate cu tribune cu o capacitate cuprinsă între 2.500-5000 de locuri, cu facilităţi pentru sporturile de nataţie (minim 25 până în 2020);
- construirea de patinoare cu facilităţi anexe specifice sporturilor pe gheaţă şi cu capacităţi cuprinse între 3.500-5.000 locuri (minim 10 până în 2020);
- construirea unei arene-complex de tipul Naţional Arena, care să aibă în componenţă şi o pistă de atletism, precum şi alte facilităţi specifice atletismului, cu o capacitate între 85.000-100.000 locuri, pentru organizarea marilor evenimente. Recomandăm să fie construită în apropierea municipiului Bucureşti, cu acces rapid la metrou şi suficiente locuri de parcare (termen de executie 2018-2020);
- construirea de pârtii de schi şi baze sportive pentru sporturile de iarnă; încurajarea acestui tip de investiţii în regim de Parteneriat Public-Privat în zonele cu potenţial turistic ridicat (minim 12 mari complexe până în 2018);
- construirea de Baze Sportive de Pregătire Centralizată necesare centrelor olimpice şi loturilor naţionale pe specificul disciplinelor sportive (minim 7 până în 2018);
Construirea de licee sportive de tip nou reprezintă una din măsurile importante în lansarea programului « A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI ».
Rolul acestui program este să îmbunătăţească evident calitatea învăţământului şi selecţia de valori prin:
- asigurarea de condiţii moderne pentru activitatea educaţională şi un cadru competitiv pentru toţi participanţii la acest proces de lungă durată;
- promovarea egalităţii de şanse pentru copiii din zonele rurale în competiţie cu cei din zonele urbane;
Totodată, una din priorităţi o va constitui promovarea noului sistem educaţional ca unul de tip competitiv. Rolul acestuia este să identifice, să pregătească şi să creeze valori atât în planul educaţional general, cât şi in plan sportiv. Se va urmări atât identificarea, pregătirea şi punerea în valoare prin participarea la olimpiadele şcolare şi campionatelor universitare, cât şi o finalitate a şcolii prin profesii care să fie cerute de piaţa muncii. Aceste măsuri vin ca o completare a setului de măsuri propuse prin actuala strategie, o mare problemă naţională reprezentând-o abandonul şcolar.
Etapele implementării:
- identificarea unor zone cu potenţial demografic în fiecare judeţ. Este recomandat ca locaţiile viitoarelor centre educaţionale scoli/licee să fie pe lângă oraşe/municipii la o distanţă de 25-40 km de acestea, pe lângă amenajări hidrografice sau cu alt specific, care să permită practicarea sporturilor nautice, a zonelor unde pot fi amenajate pârtii de schi, aproape de locaţii care să permită practicarea disciplinelor sportive cu specific (paraşutism, sporturi de iarnă ş.);
- construirea celor 47 de licee–pilot, câte unul în fiecare din cele 41 de judeţe si la nivelul celor 6 sectoare ale municipiului Bucuresti . Acestea vor cuprinde: săli de curs, laboratoare, bibliotecă, cantină, săli de sport, bazin de înot şi stadion multifuncţional dotat cu pistă de atletism, alte facilităţi;
- desfiinţarea şcolilor pe o rază de 15-20 km şi înscrierea elevilor în noul centru educaţional, asigurarea transportului acestora la şcoala în care vor învăţa în sistem de învăţământ cu clasele I – XII într-un singur schimb, servirea prânzului la cantină, efectuarea lecţiilor în regim afterschool, participarea la cercurile opţionale şi la activităţi sportive zilnice;
- promovarea educaţiei prin sport. Participarea activă la Olimpiadele Sportive Şcolare şi la toate competiţiile organizate de Federaţia Sportului Şcolar si Universitar, precum şi promovarea valorilor depistate spre înalta performanţă;
- construirea altor centre educaţionale de tip nou. Extinderea acestui program prin construirea unor centre în zonele metropolitane ale marilor oraşe;
In proportie de 99%, infrastructura scolilor si liceelor din Romania este depasita. Cladirile vechi nu mai sunt functionale si nu pot fi adaptate la cerintele si nevoile actuale, neexistand suficient spatiu/teren. Baza sportiva este de cele mai multe ori, daca nu inexistenta – formata dintr-o sala de sport subdimensionata, un teren de sport de dimensiuni de 40×20 mp fara pista de atletism si facilitati specifice.
Cea mai mare problema actuala a sistemului de invatamant din Romania este asigurarea invatamantului de calitate, intr-un singur schimb dar si rezolvarea problemelor de infrastructura necesara unei educatii generale complete. Totodata tinerii, in special copiii cu varste intre 4-12 ani au devenit o povara pentru familie in loc sa fie o bucurie, neexistand suficient timp pentru o viata normala in familie, mare parte din resurse, timp si energie fiind alocate pentru a duce si lua copilul de la scoala, de al conduce la activitati extrascolare sportive/culturale, meditatii sau ore de pregatire sub diverse forme. Tipul de scoli noi – propuse prin strategie – rezolva toate problemele de acest gen redand familiei un tanar pentru activitati familiale si de socializare sau care sa-si petreaca timpul intr-un mod constructiv.
Schita 1. Baza sportiva fara pista de atletism.
Schita 2. Baza sportiva completa.
Schita 3. Teren multifunctional pentru rugby si fotbal.
Daca ne uitam in Top 100 firme in Romania, la profiturile declarate pentru anul 2015, ar trebui sa ne gandim ca in marja celor 20% din impozitul pe profit dar nu mai mult de 0.3% din cifra de afaceri (de la 1 ianuarie 2016 este de 0.5% din cifra de afaceri), sportul la pachet bineinteles cu sanatatea, cultura si religia, au beneficiat de sume importante.
