Tag Archives: baza materiala

  • 0

OM 664/2018 privind finanţarea din fonduri publice a proiectelor şi programelor sportive

Tags : 

Urmare a modificarilor legislative initiate prin OUG 38/2017, materializate prin Legea 90/2018 care consolideaza Legea 69/2000, au fost constatate cateva omisiuni, respectiv neexplicarea unor sintagme ca cea de ,,program sportiv”.
Desi sintagma ,,program sportiv” este regasita atat in Legea 69/2000, in HG 884/2001, in OM 130/2006, aceasta nu avea o explicatie clara, acest lucru conducand la diverse interpretari.
Explicata initial in HG 1447/2007 modificata si completata in august 2018, programul sportiv este explicat si in OM 664/2018 ca fiind un ,,complex de acţiuni care au ca scop comun îndeplinirea unor obiective de performanţă cu caracter sportiv pentru un eveniment sportiv secvenţial sau un sezon competiţional, cu caracter administrativ (de implementare, întreţinere şi modernizare) în cazul programului de dezvoltare a infrastructurii sportive. Categoriile de acţiuni care constituie activitatea sportivă din cadrul unui program sportiv sunt: acţiunile de pregătire sportivă, competiţiile sportive şi alte acţiuni sportive, denumite împreună acţiuni sportive. Categoriile de acţiuni care stau la baza materializării unui program de construire, modernizare, întreţinere de infrastructură sportivă sunt: studiul de fezabilitate, actul de proprietate al terenului şi bazei sportive, dacă este cazul, schiţa cadastrală, procesul-verbal de predare/primire, dacă este cazul, devizul, caietul de sarcini, proiectul arhitectural, avizele şi autorizaţiile de construcţie, dovada cofinanţării lucrărilor, în ordinea etapizată stabilită de legislaţia în vigoare, şi autoritatea finanţatoare. Programele sportive aprobate de către autoritatea deliberativă sunt denumite „programe sportive de utilitate publică”.

Read More

  • 0

Patru pași simpli

Tags : 

Cheia relansării sportului românesc nu se află în totalitate la Ministerul Sportului (MTS), cum s-ar crede, ci la Ministerul Educației (MENCS). Primul pas care trebuie făcut, fără o încărcătură financiară foarte mare, și realizabil din septembrie, este refacerea piramidelor la CSS-uri și LPS-uri. Doar după ce vor fi refăcute piramidele la CSS-uri și LPS-uri și după ce va fi angrenat un număr cât mai mare de copii în activități sportive organizate în aceste instituții, va fi cu adevărat eficientă și o competiție națională gen Daciada.

Al doilea pas, deasemenea fără o încărcătură financiară prea mare, ar fi ca sportivii care termină junioratul legimitați la un club sportiv și care au calitatea de studenți, să beneficieze, pe perioada studiilor, de o bursă universitară, care să le acopere cheltuielile de școlarizare. Acest lucru, inedit pentru sportul românesc la scară mare, va constitui un imbold pentru tineri să continue sportul de performanță și după terminarea junioratului și să se pregătească pentru viața de dincolo de sport.

Al treilea pas ar fi creșterea indemnizației sportive de efort la o valoare acceptabilă, nu 720 de lei cât este în prezent ci la 1.400 de lei, sumă care să poată oferi o siguranță sportivilor și o motivație să continue activitatea sportivă de performanță.

Din păcate, cu toții suntem animați de cele mai bune gânduri, dar rezultatele sunt dezastroase. Se încearcă tot felul de organizări și de reorganizări dar se ocolește miezul problemei, o finanțare adecvată a cluburilor sportive.

Sunt 190 de echipe, grupate în 118 cluburi, înscrise în campionatele naționale, la jocuri sportive, din care 98 în prima ligă și 92 în liga a doua. Din acestea, un număr semnificativ îl reprezintă cluburile sportive universitare și anume 58 de echipe, 28 de echipe în prima ligă și 30 de echipe în liga a II-a. Sunt 25 de cluburi sportive universitare care participă în campionatele naționale la jocuri, cu un număr de 58 de echipe și alte 9 cluburi sub titulatura Ministerului Educației Naționale. În aceleași competiții paticipă 17 cluburi municipale, CSM, cu 32 de echipe, din care 15 echipe în prima ligă și 17 echipe în liga a II-a. Dinamo, Steaua și Rapid însumează alte 18 echipe din care 15 în Div. A și 3 în B. De asemenea, sunt alte 41 de echipe susținute integral de consiliile locale și consiliile județene, cu titulaturi HC, HCM, VCM, etc. Cluburile private sunt în număr de 20 și pe majoritatea le găsim în Divizia B.

Aici pot fi consultate date statistice despre situatia nationala la Jocuri Sportive, echipele existente si esalonul in care activeaza.Jocuri Sportive

Dintre toate aceste cluburi, primele treizeci sunt cluburi importante, cu caracter polisportiv. Investiți în ele și vom aveam din nou sport.

Un simplu calcul arată că, cu 5 milioane € primul pas, 4 milioane € al doilea pas, 9 milioane € al treilea pas și încă 80 milioane € susținere financiară pentru primele treizeci de cluburi de seniori, deci cu un efort financiar de până la 100 milioane €/an, se poate reporni sportul românesc. Deci iată că 500 milioane de lei/an ar putea costa relansarea sportului românesc. E mult, e puțin? Cine poate să spună?

Revin, și subliniez faptul că nu putem vorbi de sport de masă fără ca să existe și sport de performanță, așa cum nu putem vorbi de sport de înaltă performanță fără ca să existe sport de performanță. La noi, din păcate, ne-am obișnuit doar cu înalta performanță și am uitat complet de sportul de performanță și de sportul de masă și că aceste trei segmente formează un lanț în care dacă lipsește o verigă, totul se destramă. Și se destramă.

România a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 103 participanți. “Tricolorii” au încheiat competiția gazduită de capitala Angliei cu un total de 9 medalii.

În comparație, alte țări cu o populație semnificativ mai mică decât a României, au avut o reprezentare la Jocurile Olimpice mai mare sau cel puțin egală.

Belgia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 115 sportivi. În Belgia sunt aproximativ 17.000 de cluburi sportive care însumează aproximativ 1.350.000 de sportivi legitimați.

Cehia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 133 de sportivi. Cehii au încheiat competiția de la Londra cu un total de 10 medalii.

Danemarca a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 113 sportivi. Pentru danezi bilanțul Jocurilor Olimpice de la Londra este de 9 medalii.

Olanda a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație format din 175 de sportivi. Olandezii au avut un parcurs bun la Londra, încheind competiția cu un total de 20 de medalii. De asemenea, ca o continuare a succesului înregistrat în Marea Britanie, olandezii s-au remarcat și doi ani mai tarziu, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, acolo unde cu o delegație de numai 41 de oameni au reușit să obtință 24 de medalii.

Suedia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 134 de sportivi. Suedezii au reușit să obțină la Londra 8 medalii.

Ungaria a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 157 de sportivi ce au reușit să aducă în palmaresul Ungariei 18 medalii.

Grecia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 104 participanți.

Concluzia este una foarte simplă, dar foarte dureroasă.

Nu putem avea o națiune sănătoasă fară sport și nu putem avea rezultate pe plan sportiv decât cu o implicare serioasă încă de la stadiul de copii și juniori. Pentru a reuși trebuie să avem rabdare, seriozitate și să prețuim fiecare verigă a acestui lanț format din sănătate-mișcare-sport de performanță-rezultate internaționale (lanțul sport de masă-sport de performanță-sport de înaltă performanță, de care vorbeam înainte).

Director C.S. Universitatea Cluj

Ovidiu Vasu

APNSR multumeste pe aceasta cale dlui Director Ovidiu Vasu pentru amabilitate si acceptul de a publica acest material.


  • 10

De ce nu are sportul romanesc sponsori?

Tags : 

Avem conform datelor statistice la 31 decembrie 2015, un numar de peste 600.000 societati comerciale inregistrate ca active in Romania.
Mare parte dintre acestea, nu inregistreaza profit, iar cele care fac profit nu sponsorizeaza!
Acest aspect, reprezinta o alta fata a dramei prin care trece sportul romanesc!

top100
2top100Daca ne uitam in Top 100 firme in Romania, la profiturile declarate pentru anul 2015, ar trebui sa ne gandim ca in marja celor 20% din impozitul pe profit dar nu mai mult de 0.3% din cifra de afaceri (de la 1 ianuarie 2016 este de 0.5% din cifra de afaceri), sportul la pachet bineinteles cu sanatatea, cultura si religia, au beneficiat de sume importante.
Ei bine, lucrurile nu stau asa!
La o scurta analiza, constatam ca avem multe companii nationale privatizate sau cu capital mixt care inregistreaza profituri frumoase dar nu-i regasim ca sponsori nicaieri, nici in cultura nici in sport nici in sanatate, probabil sponsorizeaza religia?
Deasemenea, institutii financiar-bancare, companii de telefonie mobila, companii cu activitate in domeniul comertului cu alimente, medicamente, etc. declara profituri impresionante dar nu pot fi regasiti ca sponsori ai sportului romanesc.

Ca un om de sport activ, am avut si am zilnic discutii cu multi reprezentanti ai acestor companii pentru a sponsoriza sportul romanesc.
Cele mai multe raspunsuri sunt:
1. ne pare rau, dar politica companiei nu permite sponsorizarea sportului. Ne -am orientat catre cazurile sociale…
2. ne pare rau, dar solicitarea dvs nu a fost aprobata…Poate anul viitor?!
3. ne pare rau, dar dam bani la orfelinate…
4. ne pare rau, dar dam bani la camine de batrani…
5. ne pare foarte rau dar noi nu facem sponsorizari deloc pentru ca daca am da o sponsorizare cuiva, ar veni si altii sa ceara…
6. ne pare rau dar politica companiei este de a da sponsorizari doar pentru evenimente de tipul…x…

SI NOUA, OAMENILOR DIN LUMEA SPORTULUI NE PARE RAU, DAR DACA VA PLANGETI CA NU MAI AVEM REZULTATE ESTE PENTRU CA NU AVEM CU CE SI INDIFERENTA VOASTRA UCIDE!

Da! Indiferenta si prostia ucid!
Ucid lent dar sigur un popor cu potential in sport, care avea in trecut rezultate internationale notabile dar din pacate in aceasta perioada nu mai are nimic.
Nu! Sportul nu mai este ambasador al Romaniei pentru ca fara rezultate notabile nu mai poate fi ambasador! Aceasta stare de fapt si frustrarile pe care le traim ca natiune sunt o rezultanta a indiferentei cu care am tratat in ultimii 26 de ani sportul, a orgoliilor meschine, a lipsei de viziune si pragmatism atat a oamenilor de sport dar mai ales a politicului care fara vointa lui nu vom putea discuta niciodata de o reorganizare si resuscitare a acestui sistem muribund!

Banii pentru sportul romanesc scolar si universitar ar trebui sa provina din zone economice ca: tutun si alcool, jocuri de noroc si pariuri sportive, loteria romana, hipermarchet-uri, farmaceutice, telefonie mobila, tranzactii financiar bancare, perol si gaze, energie electrica, media, zone economice care ar trebuie taxate procentual din cifra de afaceri in fiecare an.
La toate aceste taxe, trebuie adaugati banii din finantarea de la administratiile centrale si locale si sponsorizarile.

Daca ar fi instituita o taxa anuala de sport in valoare de 100 euro pentru toate cele peste 600.000 de firme care activeaza in Romania, am avea cel putin 60.000.000 euro/an.

Daca am implementa un sistem progresiv pentru sponsorizare de 15-20-25-30% din impozitul pe profit anual dar fara limita celor 0.5% din cifra de afaceri, cumulat cu o reducere a diferentei de plata a impozitului ramas de achitat cu 2-3-4-5% atunci firmele se vor ,,bate” pentru a sponsoriza sportul romanesc.
Stiu ca in 2016, Dacia Renault Pitesti a surclasat OMV Petrom in topul celor mai profitabile firme din Romania.

Ei bine, daca nu stiati, DACIA este sponsor la echipa de fotbal Udinese din Italia in timp ce FC Arges Pitesti a disparut. Pentru ei, tara noastra este neinteresanta pentru a investi in publicitate sportiva sau sa sponsorizeze sportul romanesc!

Despre bani in sportul romanesc.
Foarte important de retinut faptul ca bugetul alocat de MTS in 2016 federatiilor sportive nationale este de 68,7 milioane de lei (aproximativ 15 milioane de euro).
Bugetul MTS pentru anul fiscal 2016 a fost anuntat in valoare de 445.358.000 Ron din care 329.556.000 lei de la Bugetul de Stat si 115.800.000 lei venituri proprii, insemnanad un total de aproximativ 99 milioane euro.
Deci, din 99 milioane doar 15 ajung la federatii!?

Parghiile de a creste aceste venituri, sunt limitate si tin mai mult de factorul politic si pachetul legislativ din domeniul sportului pe care il asteptam cu totii de mult timp, dar din pacate nu mai vine!

Bugete la ultimele Olimpiade
JO 2000 (Sydney), buget în valoare totală de 31 de milioane lei, din care 19 milioane de la Bugetul de Stat al Ministerului Tineretului şi Sportului, 8 milioane bugetul de stat al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi 4 milioane venituri proprii MTS;
JO 2004 (Atena), buget în valoare totală de 96 de milioane lei, din care 50 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 39 milioane bugetul de Stat COSR şi 1 milion lei venituri proprii MTS şi 6 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2008 (Beijing), buget în valoare totală de 129 de milioane lei, din care 70 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 42 milioane bugetul de Stat COSR şi 6 milioane lei venituri proprii MTS şi 11 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2012 (Londra), buget în valoare totală de 118 de milioane lei, din care 68 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 21 milioane bugetul de Stat COSR, 8 milioane lei venituri proprii MTS şi 21 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2016 (Rio de Janeiro), buget in valoare totala de 164 de milioane lei, din care 108 milioane lei contributie MTS (80 milioane lei de la bugetul de Stat şi alte 28 de milioane de lei din venituri proprii) si 56 milioane lei COSR.

Rezultate la JO
– JO din 1992, cei 172 de sportivi au obţinut 18 medalii;
– JO din 1996, cei 168 de sportivi au obtinut 20 de medalii;
– JO din 2000, cei 156 de sportivi au obtinut 26 de medalii;
– JO din 2004, cei 184 de sportivi au obtinut 19 medalii;
– JO din 2008, cei 104 sportivi au obtinut 8 medalii;
– JO din 2012, cei 105 sportivi au obţinut 2 medalii de aur, 5 de argint şi 2 de bronz;
– JO din 2016, cei 97 sportivi, au obtinut pana la aceasta data 4 medalii, una de aur, una de argint si 2 de bronz. Se pare ca atat vom avea!?

Romania are nevoie de o restructurare din temelii a sistemului national de educatiei fizica si sport si de un pachet legislativ care sa scoata acest sistem din criza profunda in care zace.
V-am mai prezentat anterior multe propuneri care ar putea fi implementate cu o singura conditie: sa existe vointa politica si cineva sa isi asume un proiect national de reorganizare a sistemului.

Solutii sunt, iar daca ne referim la banii investiti in sportul romanesc, acestia sunt atat de putini incat este de mirare ca mai existam. Statul trebuie sa investeasca masiv in sportul scolar si universitar, sa creeze parghii printr-un pachet legislativ, astfel incat in 4-5 ani sa transfere sarcina financiara de pe umerii sai pe umerii privatului.
O lege a sponsorizarii trebuie sa fie atat de atractiva pentru sponsori si sponsorizati incat primii trebuie sa-i caute si sa-i aleaga pe ceilalti. Altfel ,,managerii sportivi” vor ramane vesnici cersetori iar raspunsul privind sponsorizarea, il stiti deja: ,,Ne pare rau…”

,,Sa avem seninatatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de aschimba ceea ce poate fi schimbat si mai ales intelepciunea de a face diferenta intre cele doua posibilitati!” spunea Marcus Aurelius!


  • 0

Baza materiala in sistemul national sportiv

Tags : 

Infrastuctura din sistemul naţional pentru educaţie fizică şi sport este în proporţie de 75% una de nivelul anilor 1980. Ea este insuficientă şi de calitate slabă.

Baza VOINTAMaterializarea proiectelor recente privind construirea Complexului Naţional Arena, a stadioanelor de la Cluj şi Ploieşti sunt paşi timizi în încercarea de aliniere a României la circuitul european de facilităţi sportive care să contribuie la popularizarea sportului, dar mai ales la implicarea activă a cetăţenilor în sport şi la îmbrăţişarea practicării în mod regulat, de către aceştia, a exerciţiilor fizice, permanente.

‘’ Multe din bazele sportive construite înainte de 1989, rămase în picioare, au acum o imagine dezolantă ce oglindeşte starea actuală a sportului românesc. Subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca multe dintre bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate,pentru a face loc unor proiecte imobiliare.

Starea bazelor sportive care au rezistat în timp este, în cele mai multe situaţii, sub un nivel acceptabil raportat la nivelul de civilizaţie contemporană.

În perioada de după anul 1990, multe dintre terenurile şi imobilele care făceau parte din bazele sportive au fost retrocedate în baza Legii nr. 10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989.

În condiţiile în care pe terenurile care reprezintă baze sportive există construcţii edificate înainte de anul 1990, fără autorizaţie de construire, acţiunile de restituire s-au finalizat prin retrocedări în natură, astfel că au intrat în proprietatea noi lor proprietari şi clădirile respective. Astfel, în situaţia negocierii ulterioare a preţului de cumpărare de către reprezentanţii autorităţii de resort cu deţinătorii bazelor sportive, existenţa construcţiilor pe terenurile revendicate şi ulterior restituite face ca preţul negociat să fie mai mare decât preţul unui teren liber de construcţii.

Nu există o evidenţă a bazelor sportive aflate în proprietatea fostelor întreprinderi de stat, aceasta putând reprezenta o bază de plecare pentru stabilirea situaţiei actuale a bazelor sportive.

MTS nu a întocmit un Registru al Bazelor Sportive şi nu a acordat atenţia cuvenită activităţii de omologare a bazelor sportive şi de înscriere a acestora în Registrul Bazelor Sportive Omologate’’

                                                                                                                                          *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

Baza materială şi infrastructura în domeniul sportului constituie platforma pe care se poate reconstrui sistemul românesc de educaţie fizică şi sport.

cs-otopeniPlecând de la premisa că bazele sportive reprezintă locuri publice care contribuie la creşterea calităţii vieţii unei colectivităţi, locuri unde diversele categorii de cetăţeni îşi petrec o parte din timp, ele devin emblematice pentru un cartier, comună, oraş, judeţ sau regiune.

Infrastructura sportivă aflată în administrarea şi gestiunea actualei Autorităţi pentru Sport şi Tineret a fost realizată în cea mai mare parte la standardele anilor 1980 şi în prezent necesită o modernizare la nivelul cerinţelor europene şi ale federaţiilor sportive internaţionale, atât pentru pregătirea şi pentru desfăşurarea competiţiilor sportive oficiale, cât şi pentru utilizarea lor în activităţi recreative.

În acelaşi stadiu se află şi bazele sportive aflate în administrarea Consiliilor locale, făcându-se în acest sens doar paşi timizi în modernizarea dotărilor.

Prima etapă în asigurarea bazei materiale pentru activităţi fizice şi sport este finalizarea obiectivelor de investiţii în curs de execuţie din bazele sportive administrate de unităţile din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

În paralel, se va trece la modernizarea bazelor sportive de interes naţional în concordanţă cu criteriile impuse prin normele şi regulamentele federaţiilor sportive internaţionale, în vederea omologării lor pentru organizarea de competiţii naţionale şi internaţionale oficiale.

Descentralizarea activităţii sportive şi implicarea autorităţilor locale alături de MTS, COSR, federaţiile sportive naţionale şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul sportului, în finanţarea unor programe pe ramuri sportive, vor oferi posibilitatea şi cadrul susţinerii elementelor de bază materială sportivă.

Efectuarea unui audit al facilităţilor sportive la scară naţională, pentru a determina gradul de funcţionalitate al acestora şi distribuţia lor zonală, în raport cu nevoile populaţiei reprezintă una dintre măsurile de bază pentru a avea o imagine clară a infrastructurii sistemului naţional pentru sport. Datele culese vor fi organizate şi sintetizate într-un Registru naţional al bazelor sportive.

Obiectivul activităţii Registrului Naţional al Bazelor Sportive va fi reglementarea, controlul şi supravegherea bazelor sportive din domeniul public şi privat al statului, al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat. Bazele sportive, indiferent de forma de proprietate şi organizare, se vor omologa/clasifica în funcţie de caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor şi a serviciilor prestate.

Autorităţile locale şi centrale vor duce o politică pentru prevenirea vânzării/înstrăinării facilităţilor sportive de orice nivel – naţional, regional sau local. Acolo unde este posibil, va fi încurajată vânzarea numai în scopul construirii altei/altor facilităţi sportive mai performante.

Toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea cursurilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii. În acest sens, este prevăzută continuarea programului naţional pentru construirea de noi baze sportive în sistemul de învăţământ, cât şi reabilitarea şi modernizarea celor existente.

Recomandăm, date fiind cele de mai sus, efectuarea unui studiu general privind starea bazelor sportive şi cerinţele actuale ale naţiunii conform unei strategii aferente pentru perioada 2016 – 2032.

Considerăm că se impun următoarele măsuri:

  • construirea de Săli de sport şi baze de pregătire în toate şcolile generale şi universităţile din România (program trebuie demarat in 2017 si finalizat pana in 2032);
  • construirea a 47 baze sportivepilot pe lângă cele 47 de Licee cu Program Sportiv pentru clasele I-XII, în cele 41 de judeţe ale ţării la care adaugam cele 6 sectoare ale municipiului Bucuresti (program pe termen scurt 2017-2020);

Nota: Aceste licee vor cuprinde pe langa cladirile si dotarile necesare activitatii educationale si cate un complex sportiv  care va avea in componenta un teren cu o pista de atletism cu 8 culoare si facilitate pentru intrecerile atletice, sala polivalenta de sport, bazin de inot si alte dotari in functie de zona. Luand ca exemplu judetul Iasi, unul dintre judetele cu cea mai mare populatie din Romania identificam existenta a doar doua (2) piste de atletism (stadionul Siretul Pascani care are o pista de atletism cu doar 2 culoare si stadionul “Emil Alexandrescu” din Iasi care are o pista cu 6 culoare) nici una omologabila pentru competitii internationale!!!

 

  • Construirea unei arene sportive care sa cuprinda o pista pentru intreceri atletice, un teren pentru sporturi de echipa (fotbal, rugby, etc.) cu o capacitate de 500-1000 de locuri si facilitate specifice (vestiare, zone de refacere dupa efort, etc.) in fiecare comuna (program pe termen mediu care va fi demarat in 2017 si finalizat etapizat pana in 2020);
  • construirea de noi stadioane cu facilităţi pentru atletism, pentru jocuri colective ca fotbal, rugby, hochei pe iarba, precum şi facilităţi anexe, cu o capacitate de aproximativ 25.000-35.000 locuri (minim 10 până în 2020);
  • construirea de Săli Polivalente cu capacităţi cuprinse între 7.000-20.000 de locuri cu facilităţi diverse pentru competiţii de sală, pentru sporturi individuale şi de echipă (minim 10 săli până în 2020);
  • construirea de bazine de înot şi sărituri în apă necesare programului de pregatire continua si sistematica dar si unele dotate cu tribune cu o capacitate cuprinsă între 2.500-5000 de locuri, cu facilităţi pentru sporturile de nataţie (minim 25 până în 2020);
  • construirea de patinoare cu facilităţi anexe specifice sporturilor pe gheaţă şi cu capacităţi cuprinse între 3.500-5.000 locuri (minim 10 până în 2020);
  • construirea unei arene-complex de tipul Naţional Arena, care să aibă în componenţă şi o pistă de atletism, precum şi alte facilităţi specifice atletismului, cu o capacitate între 85.000-100.000 locuri, pentru organizarea marilor evenimente. Recomandăm să fie construită în apropierea municipiului Bucureşti, cu acces rapid la metrou şi suficiente locuri de parcare (termen de executie 2018-2020);
  • construirea de pârtii de schi şi baze sportive pentru sporturile de iarnă; încurajarea acestui tip de investiţii în regim de Parteneriat Public-Privat în zonele cu potenţial turistic ridicat (minim 12 mari complexe până în 2018);
  • construirea de Baze Sportive de Pregătire Centralizată necesare centrelor olimpice şi loturilor naţionale pe specificul disciplinelor sportive (minim 7 până în 2018);

 

Construirea de licee sportive de tip nou reprezintă una din măsurile importante în lansarea programului « A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI ».

images

mmmm

Rolul acestui program este să îmbunătăţească evident calitatea învăţământului şi selecţia de valori prin:

  • asigurarea de condiţii moderne pentru activitatea educaţională şi un cadru competitiv pentru toţi participanţii la acest proces de lungă durată;
  • promovarea egalităţii de şanse pentru copiii din zonele rurale în competiţie cu cei din zonele urbane;

dhb

mj

mj

nnn

Totodată, una din priorităţi o va constitui promovarea noului sistem educaţional ca unul de tip competitiv. Rolul acestuia este să identifice, să pregătească şi să creeze valori atât în planul educaţional general, cât şi in plan sportiv. Se va urmări atât identificarea, pregătirea şi punerea în valoare prin participarea la olimpiadele şcolare şi campionatelor universitare, cât şi o finalitate a şcolii prin profesii care să fie cerute de piaţa muncii. Aceste măsuri vin ca o completare a setului de măsuri propuse prin actuala strategie, o mare problemă naţională reprezentând-o abandonul şcolar.

 

Etapele implementării:

  • identificarea unor zone cu potenţial demografic în fiecare judeţ. Este recomandat ca locaţiile viitoarelor centre educaţionale scoli/licee să fie pe lângă oraşe/municipii la o distanţă de 25-40 km de acestea, pe lângă amenajări hidrografice sau cu alt specific, care să permită practicarea sporturilor nautice, a zonelor unde pot fi amenajate pârtii de schi, aproape de locaţii care să permită practicarea disciplinelor sportive cu specific (paraşutism, sporturi de iarnă ş.);
  • construirea celor 47 de liceepilot, câte unul în fiecare din cele 41 de judeţe si la nivelul celor 6 sectoare ale municipiului Bucuresti . Acestea vor cuprinde: săli de curs, laboratoare, bibliotecă, cantină, săli de sport, bazin de înot şi stadion multifuncţional dotat cu pistă de atletism, alte facilităţi;
  • desfiinţarea şcolilor pe o rază de 15-20 km şi înscrierea elevilor în noul centru educaţional, asigurarea transportului acestora la şcoala în care vor învăţa în sistem de învăţământ cu clasele I – XII într-un singur schimb, servirea prânzului la cantină, efectuarea lecţiilor în regim afterschool, participarea la cercurile opţionale şi la activităţi sportive zilnice;
  • promovarea educaţiei prin sport. Participarea activă la Olimpiadele Sportive Şcolare şi la toate competiţiile organizate de Federaţia Sportului Şcolar si Universitar, precum şi promovarea valorilor depistate spre înalta performanţă;
  • construirea altor centre educaţionale de tip nou. Extinderea acestui program prin construirea unor centre în zonele metropolitane ale marilor oraşe;

In proportie de 99%, infrastructura scolilor si liceelor din Romania este depasita. Cladirile vechi nu mai sunt functionale si nu pot fi adaptate la cerintele si nevoile actuale, neexistand suficient spatiu/teren. Baza sportiva este de cele mai multe ori, daca nu inexistenta – formata dintr-o sala de sport subdimensionata, un teren de sport de dimensiuni de 40×20 mp fara pista de atletism si facilitati specifice.

Cea mai mare problema actuala a sistemului de invatamant din Romania este asigurarea invatamantului de calitate, intr-un singur schimb dar si rezolvarea problemelor de infrastructura necesara unei educatii generale complete. Totodata tinerii, in special copiii cu varste intre 4-12 ani au devenit o povara pentru familie in loc sa fie o bucurie, neexistand suficient timp pentru o viata normala in familie, mare parte din resurse, timp si energie fiind alocate pentru a duce si lua copilul de la scoala, de al conduce la activitati extrascolare sportive/culturale, meditatii sau ore de pregatire sub diverse forme. Tipul de scoli noi – propuse prin strategie – rezolva toate problemele de acest gen redand familiei un tanar pentru activitati familiale si de socializare sau care sa-si petreaca timpul intr-un mod constructiv.

1

Schita 1. Baza sportiva fara pista de atletism.

2

Schita 2. Baza sportiva completa.

3

Schita 3. Teren multifunctional pentru rugby si fotbal.