Tag Archives: legislatie sportiva

  • 0

Finantarea sportului dupa modificarea Legii 69/2000

Tags : 

Având în vedere, modificările legislative apărute ca urmare a prevederilor OUG 38/2017 implementate prin Legea 90/2018 la Legea 69/2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului, vă informăm că structurile sportive, inspectoratele scolare, unităţile si institutiile de învăţământ pot accesa fonduri financiare de la autorităţile locale (Consilii Locale şi Judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti) pentru programe sportive desfăşurate prin Asociaţiile Sportive Şcolare, iar Inspectoratele Şcolare Judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru programe sportive desfăşurate pe raza administrativ teritorială a autorităţii deliberative.

 

De fapt, finanţarea din fonduri publice în sport se poate efectua astfel:

  1. Din fonduri nerambursabile stabilite în condiţiile legii, doar pentru cluburile sportive de drept privat si asociatiile pe ramură de sport de către autoritatile locale si directiile pentru sport si tineret, în baza legii 350/2005 coroborat cu OM 130/2006 al ANS;

sau mai nou

 

  1. Din fonduri bugetare ale autorităţilor deliberative, pentru structurile sportive de drept public, structurile sportive de drept privat, unitatile de invatamant si institutiile de invatamant superior pentru activitatea asociatiilor sportive scolare respectiv a asociatiilor sportive universitare, în baza Legii 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii 215 /2001;

Modificările legislative apărute, rezolvă două mari probleme ale sportului românesc:

  • Finanţarea sportului (infrastructură şi activitate/programe sportive) din fonduri publice puse la dispozitie de autorităţile deliberative, acordate în baza Legii 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare precum şi a Legii 215 /2001, pentru toate tipurile de structuri sportive care au obţinut un Certificat Sportiv în condiţiile legii iar ,,condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale’’ fiind necesară adoptarea unui Regulament de finanţare care sa respecte principiile transparenţei şi egalităţii de şanse pentru a nu fi încadrat ca ajutor de stat;
  • Condiţiile de încheiere a Contractelor Individuale de Muncă (CIM) şi a Contractelor de Activitate Sportivă (CAS) cu derogările de la legislaţia în vigoare, în baza prevederilor legii 69/2000, a OM comun 631/19.06.2017 al MTS si 890/20.06.2017 al MMJS, a OUG 25/2018 de modificare a Codului Fiscal;

La Art. 18^1 din Legea69/2000 este stabilită finanţarea activităţii sportive a structurilor de drept public aflate în subordinea autorităţii deliberative dar şi a programelor sportive/ infrastructurii şi activităţii sportive a celorlalte structuri sportive cu sediul pe raza administrativ teritorială, astfel:

(1) Prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale se pot aloca sume din bugetul local pentru finanţarea activităţii sportive a structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea acestora.

 (2) Prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale se pot aloca sume din bugetul local pentru:

a)finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale (Cazul CSS urilor şi LPS urilor);

b)finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deţinătoare ale certificatului de identitate sportivă;

c)finanţarea programelor sportive organizate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către asociaţiile judeţene/municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, afiliate la federaţiile sportive corespondente;

d)finanţarea programelor sportive desfăşurate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către federaţiile sportive naţionale, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

e)finanţarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pentru înalta performanţă sportivă;

f)premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.

g)finanţarea programelor sportive ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, înfiinţate pe raza autorităţii administrativ-teritoriale, derulate prin asociaţiile sportive şcolare şi universitare;

h)finanţarea programelor sportive derulate de Federaţia Sportului Şcolar şi Federaţia Sportului Universitar pe raza unităţii administrativ-teritoriale.

 (3) Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca sume pentru finanţarea infrastructurii şi activităţii sportive, potrivit alin. (1) şi (2), din bugetul aprobat.

 (4)În bugetul autorităţilor sau instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale se pot cuprinde sume pentru finanţarea activităţii structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea sa, în condiţiile legii.

FINANŢAREA ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCADRARE A CIM- ULUI (Contractul Individual de Munca) ŞI CAS-ULui (Contractul De Activitate Sportivă) CA ŞI CHELTUIALĂ ELIGIBILĂ!

În conformitate cu prevederile Legii 69/2000, Titlul XI, Finanţarea activităţii sportive, avem următoarele prevederi:

Articolul 67

(1)Veniturile, indiferent de sursa, şi cheltuielile de orice natura ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.

(2)Administrarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli se face astfel:

a)potrivit competenţelor stabilite în statutele şi regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;

b)potrivit condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între părţi, pentru sumele acordate de autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ;

……………….

(3)Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz:

a)venituri proprii;

b)sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale pentru finanţarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ;

c)alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administraţiei publice centrale şi locale;

d)alte surse.

———–

 (4)Bugetul anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează:

a)de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat;

b)de organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cărora se află, pentru structurile sportive de drept public.

———–

 (5)Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite şi taxe locale.

(6)Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor.

Articolul 67^1

(1)Participanţii la activitatea sportivă pot fi:

a)sportivi;

b)antrenori;

c)medici, asistenţi medicali, maseuri, kinetoterapeuţi, cercetători;

d)arbitri, observatori, operatori video, personal auxiliar.

e)alte persoane care contribuie la realizarea activităţii sportive, conform regulamentelor şi statutelor federaţiilor sportive naţionale.

 (1^1)Participanţii la activitatea sportivă enumeraţi la alin. (1) lit. a)-c) pot încheia cu structurile sportive, după caz, un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă, în condiţiile legii.

 (1^2)Prin derogare de la prevederile art. 82 alin. (3)-(5) şi ale art. 84 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, participanţii la activitatea sportivă prevăzuţi la alin. (1) pot încheia contracte individuale de muncă.

 (1^3)Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, angajarea se poate face şi în mod direct, prin acordul părţilor.

 (1^4)Prin derogare de la prevederile alin. (1^1), participanţii la activitatea sportivă enumeraţi la alin. (1) lit. a) şi b), încadraţi ca personal militar, poliţişti, personal civil contractual, funcţionari publici cu statut special din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, indiferent de funcţia pe care sunt încadraţi, cumulează solda de funcţie/salariul de funcţie, gradaţiile şi solda/salariul de comandă cu indemnizaţia stabilită prin contractul de activitate sportivă.

 (2)Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale, inclusiv instituţiile din subordinea acestora, care gestionează fonduri publice pentru activitatea sportivă, precum şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, structurile sportive de drept privat care beneficiază de sume de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor/proiectelor sportive efectuează, pentru participanţii prevăzuţi la alin. (1), cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, cheltuieli pentru:

a)transport, cazare, masă;

b)alimentaţie de efort;

c)indemnizaţii sportive, premii, prime, burse;

d)asigurarea de accidente;

e)asigurarea şi achiziţionarea de materiale şi echipament sportiv, cheltuieli medicale şi pentru controlul doping;

f)plata participanţilor la activitatea sportivă, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii sportive.

 (3)Condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.

 

Ca să întelegem încadrarea fiscală a veniturilor obţinute din CAS (Contractul de Activitate Sportivă) este prevazut la Articolul 14^2 că:

(1) Prin derogare de la prevederile art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea desfăşurată în baza contractului de activitate sportivă este activitate independentă, indiferent de modul de organizare şi desfăşurare a acesteia, fără obligativitatea îndeplinirii criteriilor prevăzute la art. 7 pct. 3.1-3.7 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, iar veniturile realizate în baza contractului de activitate sportivă sunt venituri din activităţi independente.

(2) Aceste activităţi nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente potrivit prevederilor art. 7 pct. 1 raportat la art. 11 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Cererile de finanţare ale programelor sportive sunt încadrabile la finanţarea din fonduri publice locale în baza prevederilor art. 18^1, alin.(2) şi (3), art. 67^1, alin. 2 şi alin 3 din Legea Educaţiei Fizice şi Sportului 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

Consiliile Locale şi Judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în calitate de autorităţi deliberative, pot acorda finanţare în baza prevederilor expuse mai sus coroborate cu prevederile art. 36 alin. (4), lit. ,,a’’ pct. 6 şi art. 115, alin. (1) lit. ,,b’’ din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Deasemenea vă sugerăm, ca în baza prevederilor 67^1, alin.  3 din Legea Educaţiei Fizice şi Sportului 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare, să propuneţi aprobarea unui Regulament de Finanţare.

Proiectele piramidale (copii si juniori precum si echipe de tineret sau seniori angrenate in competitii sportive) ar trebui sa aiba prioritate la finantare, autoritatile deliberative avand posibilitatea de a le declara de utilitate publica si de a le finanta. Deasemenea, prin eliminarea pragului maximal de 5% din bugetul anual, pot fi finantate programe sportive care presupun activitate sportiva dar si infrastructura (construire, modernizare si intretinere).

Caliman Constantin

Read More

  • 0

Patru pași simpli

Tags : 

Cheia relansării sportului românesc nu se află în totalitate la Ministerul Sportului (MTS), cum s-ar crede, ci la Ministerul Educației (MENCS). Primul pas care trebuie făcut, fără o încărcătură financiară foarte mare, și realizabil din septembrie, este refacerea piramidelor la CSS-uri și LPS-uri. Doar după ce vor fi refăcute piramidele la CSS-uri și LPS-uri și după ce va fi angrenat un număr cât mai mare de copii în activități sportive organizate în aceste instituții, va fi cu adevărat eficientă și o competiție națională gen Daciada.

Al doilea pas, deasemenea fără o încărcătură financiară prea mare, ar fi ca sportivii care termină junioratul legimitați la un club sportiv și care au calitatea de studenți, să beneficieze, pe perioada studiilor, de o bursă universitară, care să le acopere cheltuielile de școlarizare. Acest lucru, inedit pentru sportul românesc la scară mare, va constitui un imbold pentru tineri să continue sportul de performanță și după terminarea junioratului și să se pregătească pentru viața de dincolo de sport.

Al treilea pas ar fi creșterea indemnizației sportive de efort la o valoare acceptabilă, nu 720 de lei cât este în prezent ci la 1.400 de lei, sumă care să poată oferi o siguranță sportivilor și o motivație să continue activitatea sportivă de performanță.

Din păcate, cu toții suntem animați de cele mai bune gânduri, dar rezultatele sunt dezastroase. Se încearcă tot felul de organizări și de reorganizări dar se ocolește miezul problemei, o finanțare adecvată a cluburilor sportive.

Sunt 190 de echipe, grupate în 118 cluburi, înscrise în campionatele naționale, la jocuri sportive, din care 98 în prima ligă și 92 în liga a doua. Din acestea, un număr semnificativ îl reprezintă cluburile sportive universitare și anume 58 de echipe, 28 de echipe în prima ligă și 30 de echipe în liga a II-a. Sunt 25 de cluburi sportive universitare care participă în campionatele naționale la jocuri, cu un număr de 58 de echipe și alte 9 cluburi sub titulatura Ministerului Educației Naționale. În aceleași competiții paticipă 17 cluburi municipale, CSM, cu 32 de echipe, din care 15 echipe în prima ligă și 17 echipe în liga a II-a. Dinamo, Steaua și Rapid însumează alte 18 echipe din care 15 în Div. A și 3 în B. De asemenea, sunt alte 41 de echipe susținute integral de consiliile locale și consiliile județene, cu titulaturi HC, HCM, VCM, etc. Cluburile private sunt în număr de 20 și pe majoritatea le găsim în Divizia B.

Aici pot fi consultate date statistice despre situatia nationala la Jocuri Sportive, echipele existente si esalonul in care activeaza.Jocuri Sportive

Dintre toate aceste cluburi, primele treizeci sunt cluburi importante, cu caracter polisportiv. Investiți în ele și vom aveam din nou sport.

Un simplu calcul arată că, cu 5 milioane € primul pas, 4 milioane € al doilea pas, 9 milioane € al treilea pas și încă 80 milioane € susținere financiară pentru primele treizeci de cluburi de seniori, deci cu un efort financiar de până la 100 milioane €/an, se poate reporni sportul românesc. Deci iată că 500 milioane de lei/an ar putea costa relansarea sportului românesc. E mult, e puțin? Cine poate să spună?

Revin, și subliniez faptul că nu putem vorbi de sport de masă fără ca să existe și sport de performanță, așa cum nu putem vorbi de sport de înaltă performanță fără ca să existe sport de performanță. La noi, din păcate, ne-am obișnuit doar cu înalta performanță și am uitat complet de sportul de performanță și de sportul de masă și că aceste trei segmente formează un lanț în care dacă lipsește o verigă, totul se destramă. Și se destramă.

România a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 103 participanți. “Tricolorii” au încheiat competiția gazduită de capitala Angliei cu un total de 9 medalii.

În comparație, alte țări cu o populație semnificativ mai mică decât a României, au avut o reprezentare la Jocurile Olimpice mai mare sau cel puțin egală.

Belgia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 115 sportivi. În Belgia sunt aproximativ 17.000 de cluburi sportive care însumează aproximativ 1.350.000 de sportivi legitimați.

Cehia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 133 de sportivi. Cehii au încheiat competiția de la Londra cu un total de 10 medalii.

Danemarca a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 113 sportivi. Pentru danezi bilanțul Jocurilor Olimpice de la Londra este de 9 medalii.

Olanda a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație format din 175 de sportivi. Olandezii au avut un parcurs bun la Londra, încheind competiția cu un total de 20 de medalii. De asemenea, ca o continuare a succesului înregistrat în Marea Britanie, olandezii s-au remarcat și doi ani mai tarziu, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, acolo unde cu o delegație de numai 41 de oameni au reușit să obtință 24 de medalii.

Suedia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 134 de sportivi. Suedezii au reușit să obțină la Londra 8 medalii.

Ungaria a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 157 de sportivi ce au reușit să aducă în palmaresul Ungariei 18 medalii.

Grecia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 104 participanți.

Concluzia este una foarte simplă, dar foarte dureroasă.

Nu putem avea o națiune sănătoasă fară sport și nu putem avea rezultate pe plan sportiv decât cu o implicare serioasă încă de la stadiul de copii și juniori. Pentru a reuși trebuie să avem rabdare, seriozitate și să prețuim fiecare verigă a acestui lanț format din sănătate-mișcare-sport de performanță-rezultate internaționale (lanțul sport de masă-sport de performanță-sport de înaltă performanță, de care vorbeam înainte).

Director C.S. Universitatea Cluj

Ovidiu Vasu

APNSR multumeste pe aceasta cale dlui Director Ovidiu Vasu pentru amabilitate si acceptul de a publica acest material.


  • 0

APNSR si FADERE militeaza impreuna pentru reorganizarea sportului romanesc

Tags : 

Marti, 30 august 2016, am avut placerea de a-l intalni pe domnul Daniel Tecu presedintele FADERE (Federacion de Asociaciones Rumanas en Europa) care are sediul la Madrid, asociatie sub umbrela careia activeaza (fiind afiliate si lucrative) un numar de aproximativ 80 de asociatii ale romanilor stabiliti pe tot mapamondul.

IMG_5957Domnia sa, ne-a vizitat, preocupat fiind de soarta sportului romanesc agreand de comun acord semnarea unui parteneriat intre APNSR (Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania) si FADERE, consimtind totodata sa adere la platforma program a Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania.

Suntem onorati de interesul diasporei pentru proiectele derulate de noi si initiativele de reorganizare a sportului romanesc.

IMG_5954Am stabilit impreuna organizarea unui calendar comun astfel incat, romanii din diaspora sa aiba intalniri cu delegatiile sportive care participa la competitiile internationale (sesiuni de comunicari, dezbateri, fotografii si autografe) dar si o implicare mai activa in proiecte transfrontaliere a romanilor din diaspora istorica.
Deasemenea, am stabilit ca este oportuna implicarea romanilor specialisti in sport si care activeaza in alte tari, in procesul de reorganizare a sportului romanesc si consultarea acestora in evenimente de dezbatere si workshop uri.

Viitorul sportului romanesc este in scoala!


  • 4

S.O.S. Guvernul Romaniei? Va rog nu treceti proiectul de modificare a Legii Educatiei Fizice si Sportului 69/2000!

Tags : 

Legea 69/2000 este actul normativ care reglementeaza activitatea de educatiei fizica si sport sub toate formele ei. Din 2000 de cand a fost aprobata, aceasta lege a suferit mai multe modificari, lucru absolut normal intr-un sistem cu multe hibe, care are nevoie de optimizari dar mai ales, de o reorganizare din temelii.

Saptamana trecuta, mi s-a solicitat un punct de vedere vis a vi de proiectul de modificare al acestei legi.

Proiectul poate fi regasit pe site-ul MTS aici.

Astazi am aflat ca se doreste neaparat trecerea acestei modificari prin ordonanta de urgenta.

Consider ca, cel putin cateva puncte trebuie reanalizate, altfel aruncam in aer tot sportul de performanta.

Mai jos, va prezint punctul meu de vedere si modificarile propuse, sintetizand cateva idei:

  1. Impartirea federatiilor in federatii sportive nationale si federatii sportive, prin criteriile propuse, va conduce la invrajbirea oamenilor de sport si a federatiilor intre ele. Aceasta impartire se poate face printr-un regulament in care se stabilesc criteriile de finantare si importanta fiecarei ramuri sportive in functie de strategia care lipseste din pacate, dar sper din tot sufletul sa o adoptam in cel mai scurt timp;
  2. Scoaterea cheltuielilor salariale de pe lista cheltuielilor eligibile din fondurile publice, arunca sportul de performanta din Romania in aer. Ne amintim cu totii, de disparitia echipelor de rugby, volei si handbal din Constanta si problemele cu care s-au confruntat cluburile sportive in perioada 2014-2015. Modificarea adusa legii 69/2000 privind acest punct, trebuie neaparat sa ramana. Scoaterea ei, ar insemna ca toate cluburile care beneficiaza de bani publici obtinuti de la consiliile locale si judetene prin proiecte de finantare sa nu mai poata plati salariile sportivilor si a tehnicienilor. Daca se doreste ca sportul romanesc sa nu mai fie finantat din bani publici (la nivel de cluburi) trebuie gandit un pachet de legi astfel incat sponsorizarea sa devina o solutie alternativa in 2-3 ani. Aceasta tranzitie, trebuie gandita bine, altfel riscam sa distrugem si ce mai avem. Propunerea mea este de regandi o lege a sponsorizarii cu un procent de 30% din impozitul pe profit, fara nici un prag din cifra de afaceri si sponsorii sa aiba facilitati fiscale astfel incat ei sa caute echipele si nu managerii sportivi sa fie ,,cersetori”;
  3. Reglementarile privind sportul scolar si universitar trebuie pastrate si dezvoltate, pentru ca baza piramidei sportului in Romania trebuie sa fie in scoala si in universitate. Aceste prevederi trebuie optimizate, trebuie construit sistemul in care sportul scolar si universitar trebuie sa se dezvolte, aratate clar sursele de finantare si parghille de lucru si control;
  4. Deasemenea, sportul profesionist trebuie consolidat, aratand modul in care poate fi obtinut statutul de sportiv profesionist si conditiile de exprimare a acestor profesii. Daca tindem spre normalitate si dezvoltare, aceste reglementari trebuie sa ramana in continutul legii si chiar dezvoltate;
  5. Este imperios necesar sa introducem ,,Contractul Unic de Prestari Servici Sportive” cu o taxare de 26%, ceea ce ar conduce la o asezare sanatoasa si fara interpretari a modului in care sunt platiti sportivii si tehnicienii. Vom avea surpriza de a avea incasari mai mari la bugetul de stat, urmare a ,,asezarii banilor pe masa”;

Propuneri:

  1. La pct. 4, propuneri privind modificarea Art. 6 (2) care va avea următorul cuprins:

,,(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate se desfăşoară sub autoritatea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi coordonată de Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar in baza unui regulament  aprobat prin O.M., având următoarele surse de finanţare:

  1. aportul asociaţilor;
  2. repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în care s-a înfiinţat;
  3. repartizarea unor sume de la bugetul de stat pentru activitatea sportivă, prin intermediul Ministerului Tineretului si Sportului respectiv al Directiilor Judetene / a Municipiului Bucuresti pentru Sport si Tineret, prin programe de finantare;
  4. repartizarea unor sume de la bugetul administraţiilor locale pentru activitatea sportivă;
  5. alte surse conform legii (taxe, cotizatii, donatii, sponsorizari, drepturi de televiziune, drepturi de publicitate, etc.)’’

 La pct. 10, propuneri privind modificarea Art. 14, care va avea urmatorul cuprins:

,, (1) În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale, sportivii de performanţă pot fi:

  1. a) amatori;
  2. b) profesionişti.

(2) Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv încheie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract de munca sau un contract unic de prestări servicii sportive în condiţiile legii.

 (3) Sportivului profesionist, care a încheiat cu o structură sportivă un contract de munca sau un contract unic de prestări servicii sportive, i se asigură, la cerere, participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii, public şi/sau privat, în condiţiile legii.

(4) Licenţa de sportiv profesionist se obţine în conformitate cu procedurile prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive.

(5) Sportivii străini pot desfăşura activitate ca sportivi profesionişti la o structură sportivă din România, în baza permisului de muncă eliberat în condiţiile legii.

(6) Federaţiile sportive  asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti din ramura de sport respectivă.

 (7) Drepturile şi obligaţiile sportivului profesionist sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive, precum şi în contractul de muncă sau contractul unic de prestări servicii sportive, după caz, încheiate între părţi.

 (8) Calitatea de sportiv profesionist încetează în conformitate cu prevederile statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

 (9) Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului, la propunerea federaţiilor sportive.

(10) Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaţiilor sportive, cu avizul Ministerul Tineretului şi Sportului.

(11) În cadrul aceleiasi structuri sportive pot activa, fără nici o restricție, antrenori, medici, asistenți  medicali, maseuri, fizioterapeuţi, cercetători, operatori video, arbitri, observatori, organizatori, statisticieni, cadre didactice, alt tip de personal auxiliar și pot încheia în formă scrisă, un contract individual de muncă sau un contract unic de prestări servicii sportive”.

 (12) Modelul cadru pentru contract unic de prestări servicii sportive se stabileşte prin hotărâre de guvern.’’  

 

 La pct. 18, propunem introducerea unui nou paragraf (f), cu următorul cuprins:

,, f) finantarea programelor sportive de interes public desfasurate in unitatea administrativ-teritoriala, a asociatiilor sportive scolare si universitare infiintate pe langa unitatile de invatamant preuniversitar si institutiile de invatamant superior’’

  1. La pct. 19, propunem introducerea unui nou paragraf (g), cu urmatorul cuprins:

,, g) cheltuieli de natura salariala a sportivilor si personalului tehnic.’’

  1. Pentru propunerea de la pct. 1 privind modificarea Art. 6 (2), este necesară întocmirea şi promovarea prin O.M. al Educaţiei, a unui ,,Regulament de Organizare şi Desfasurare a Activitatilor in cadrul Asociatiilor Sportive Scolare şi Universitare’’ care poate fi optimizat (vezi ANEXA 1).
  2. Pentru propunerea de la pct. 2 privind modificarea Art. 14, este necesară o initiativa legislativă suplimentară  (vezi ANEXA2) ,, Lege pentru modificarea și completarea Codului Fiscal’’ cu expunerea de motive şi formatul propus.

ANEXA 1_REGULAMENT ORGANIZARE SI DESFASURARE ACTIVITATE ASS

ANEXA 2_ Expunere de motive

ANEXA 2_Propunere legislativa