php return array('a11y.js' => array('dependencies' => array('wp-dom-ready', 'wp-i18n', 'wp-polyfill'), 'version' => '13971b965470c74a60fa32d392c78f2f'), 'annotations.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-data', 'wp-hooks', 'wp-i18n', 'wp-polyfill', 'wp-rich-text'), 'version' => 'eb723f9407c194aa273285192d83b312'), 'api-fetch.js' => array('dependencies' => array('wp-i18n', 'wp-polyfill', 'wp-url'), 'version' => '8773a93ea0d1278a2eaa147fdb6eb96d'), 'autop.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => '762a290d38a892cf7a6a0413600eda07'), 'blob.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => '65d313a41f95f4c2ea65820c3f1cad27'), 'block-directory.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-api-fetch', 'wp-block-editor', 'wp-blocks', 'wp-components', 'wp-compose', 'wp-data', 'wp-data-controls', 'wp-edit-post', 'wp-element', 'wp-i18n', 'wp-notices', 'wp-plugins', 'wp-polyfill', 'wp-primitives'), 'version' => '8388cf6a415f3a2add2bd51874c0ccef'), 'block-editor.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'react', 'wp-a11y', 'wp-blob', 'wp-blocks', 'wp-components', 'wp-compose', 'wp-data', 'wp-deprecated', 'wp-dom', 'wp-element', 'wp-hooks', 'wp-html-entities', 'wp-i18n', 'wp-is-shallow-equal', 'wp-keyboard-shortcuts', 'wp-keycodes', 'wp-notices', 'wp-polyfill', 'wp-primitives', 'wp-rich-text', 'wp-shortcode', 'wp-token-list', 'wp-url', 'wp-viewport', 'wp-wordcount'), 'version' => 'a5482da84276f82419126932713bda2f'), 'block-library.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'moment', 'react', 'wp-api-fetch', 'wp-autop', 'wp-blob', 'wp-block-editor', 'wp-blocks', 'wp-components', 'wp-compose', 'wp-core-data', 'wp-data', 'wp-date', 'wp-deprecated', 'wp-element', 'wp-escape-html', 'wp-i18n', 'wp-keycodes', 'wp-notices', 'wp-polyfill', 'wp-primitives', 'wp-rich-text', 'wp-server-side-render', 'wp-url', 'wp-viewport'), 'version' => 'f09af769b371273ed7ccd78059d641f7'), 'block-serialization-default-parser.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => '22c85d6c5f095fa70bc1e81f823454da'), 'blocks.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-autop', 'wp-blob', 'wp-block-serialization-default-parser', 'wp-compose', 'wp-data', 'wp-dom', 'wp-element', 'wp-hooks', 'wp-html-entities', 'wp-i18n', 'wp-is-shallow-equal', 'wp-polyfill', 'wp-primitives', 'wp-shortcode'), 'version' => '94ae7f5a0fa088eb1cb5e8b7a601a5eb'), 'components.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'moment', 'react', 'wp-a11y', 'wp-compose', 'wp-deprecated', 'wp-dom', 'wp-element', 'wp-hooks', 'wp-i18n', 'wp-is-shallow-equal', 'wp-keycodes', 'wp-polyfill', 'wp-primitives', 'wp-rich-text', 'wp-warning'), 'version' => '2152e06558875aa948807b6ffd5da769'), 'compose.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'react', 'wp-element', 'wp-is-shallow-equal', 'wp-polyfill', 'wp-priority-queue'), 'version' => 'c4775e2aa9288586791e26a980eff851'), 'core-data.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-api-fetch', 'wp-blocks', 'wp-data', 'wp-data-controls', 'wp-deprecated', 'wp-element', 'wp-i18n', 'wp-is-shallow-equal', 'wp-polyfill', 'wp-url'), 'version' => '966113d894f354075b1eed5a141241bb'), 'data.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'react', 'wp-compose', 'wp-deprecated', 'wp-element', 'wp-is-shallow-equal', 'wp-polyfill', 'wp-priority-queue', 'wp-redux-routine'), 'version' => '75f90354ddff4acd5b0b4026454037ca'), 'data-controls.js' => array('dependencies' => array('wp-api-fetch', 'wp-data', 'wp-polyfill'), 'version' => '59b9a16339ffe9c2ef592270c19f77ed'), 'date.js' => array('dependencies' => array('moment', 'wp-polyfill'), 'version' => '09eae2d679436dd6bd745b0e8b1687e9'), 'deprecated.js' => array('dependencies' => array('wp-hooks', 'wp-polyfill'), 'version' => '99b042a92d284c1276e553789c674cab'), 'dom.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-polyfill'), 'version' => '3f7b757d117b8e53e66943297e96bf38'), 'dom-ready.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => 'db63eb2f693cb5e38b083946b14f0684'), 'edit-post.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-a11y', 'wp-api-fetch', 'wp-block-editor', 'wp-block-library', 'wp-blocks', 'wp-components', 'wp-compose', 'wp-core-data', 'wp-data', 'wp-data-controls', 'wp-editor', 'wp-element', 'wp-hooks', 'wp-i18n', 'wp-keyboard-shortcuts', 'wp-keycodes', 'wp-media-utils', 'wp-notices', 'wp-plugins', 'wp-polyfill', 'wp-primitives', 'wp-url', 'wp-viewport', 'wp-warning'), 'version' => 'c2b76a0494382d835bb3dbd6b0e2c934'), 'editor.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'react', 'wp-api-fetch', 'wp-autop', 'wp-block-editor', 'wp-blocks', 'wp-components', 'wp-compose', 'wp-core-data', 'wp-data', 'wp-data-controls', 'wp-date', 'wp-deprecated', 'wp-element', 'wp-hooks', 'wp-html-entities', 'wp-i18n', 'wp-keyboard-shortcuts', 'wp-keycodes', 'wp-media-utils', 'wp-notices', 'wp-polyfill', 'wp-primitives', 'wp-rich-text', 'wp-server-side-render', 'wp-url', 'wp-viewport', 'wp-wordcount'), 'version' => 'a65f9b8727c91b9df1641cfd0545e051'), 'element.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'react', 'react-dom', 'wp-escape-html', 'wp-polyfill'), 'version' => 'd061952232722fcef7dbe8a686d9996f'), 'escape-html.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => 'f7b0e4c8bb987c1ab79bdda0d9db465b'), 'format-library.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-block-editor', 'wp-components', 'wp-data', 'wp-dom', 'wp-element', 'wp-html-entities', 'wp-i18n', 'wp-keycodes', 'wp-polyfill', 'wp-primitives', 'wp-rich-text', 'wp-url'), 'version' => '84ea7b31cf4165d6a32ada977a99acd9'), 'hooks.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => 'b4778690e29d8a2b7518413652ba30c4'), 'html-entities.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => '75dab3db5644768cfaaf16da58993afb'), 'i18n.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => 'bb7c3c45d012206bfcd73d6a31f84d9e'), 'is-shallow-equal.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => 'faf996f5d8657ed8cb4e326307229895'), 'keyboard-shortcuts.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-compose', 'wp-data', 'wp-keycodes', 'wp-polyfill'), 'version' => '9cbe52add50401a0e626ebfcb37d742a'), 'keycodes.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-i18n', 'wp-polyfill'), 'version' => 'd22da43ca8a6cd671dd34ea661fff05f'), 'list-reusable-blocks.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-api-fetch', 'wp-components', 'wp-compose', 'wp-element', 'wp-i18n', 'wp-polyfill'), 'version' => 'e2d0d2a64fba958ae8866811a94c3f1c'), 'media-utils.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-api-fetch', 'wp-blob', 'wp-element', 'wp-i18n', 'wp-polyfill'), 'version' => '9ad24b42cc69f241229ded4dc61409fb'), 'notices.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-data', 'wp-polyfill'), 'version' => 'e8ba84906787f0394f07956c137fc314'), 'nux.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-components', 'wp-compose', 'wp-data', 'wp-deprecated', 'wp-element', 'wp-i18n', 'wp-polyfill', 'wp-primitives'), 'version' => 'd070fe9092a4a8ae465536d7a49b0e62'), 'plugins.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-compose', 'wp-element', 'wp-hooks', 'wp-polyfill', 'wp-primitives'), 'version' => '782bb26c3f2f05a0d444baf877880dc0'), 'primitives.js' => array('dependencies' => array('wp-element', 'wp-polyfill'), 'version' => '29a6188bba37f7dd03ab293172d040cd'), 'priority-queue.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => '25df4fcfc831934f96ee620ba97b8d72'), 'redux-routine.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-polyfill'), 'version' => '9c464c6fba42fc0112f5feedb4939fa6'), 'rich-text.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-data', 'wp-deprecated', 'wp-element', 'wp-escape-html', 'wp-keycodes', 'wp-polyfill'), 'version' => 'a4056cfcb2aec8ceb3c8e8935dfd0bc4'), 'server-side-render.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-api-fetch', 'wp-components', 'wp-data', 'wp-deprecated', 'wp-element', 'wp-i18n', 'wp-polyfill', 'wp-url'), 'version' => '4f5ad383aad9be9918f3a66c06cd5e4c'), 'shortcode.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-polyfill'), 'version' => '14fe6c63320b3200f356d0bcbca32121'), 'token-list.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-polyfill'), 'version' => '384d238d095e0738c66c24d5efd0d19e'), 'url.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-polyfill'), 'version' => '9dd4e33d1648e90d1390113c29d21f27'), 'viewport.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-compose', 'wp-data', 'wp-element', 'wp-polyfill'), 'version' => '74fa211298bad8b930c1e9c17d583843'), 'warning.js' => array('dependencies' => array('wp-polyfill'), 'version' => '4846e6a00f535179609298debad4670b'), 'wordcount.js' => array('dependencies' => array('lodash', 'wp-polyfill'), 'version' => '29fa35570f10ea28f9198bc26cd088cd')); sport – Politici Sport

Tag Archives: sport

  • 0

Alianta Nationala pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania

Tags : 

Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania, anunta fondarea ,, Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania”.

Evenimentul va avea loc joi 7 iulie 2016, incepand cu ora 11.00 la Athenee Hilton Palace Hotel Bucuresti/Sala Regina Maria.

Vor fi prezenti reprezentanti ai federatiilor si confederatiilor sindicale din Romania:

  • Dumitru Costin, Blocul National Sindical;
  • Bogdan Hossu, Cartel Alfa;
  • Anton Hadar, Federatia Nationala Sindicala ,,ALMA MATER”;
  • Marius Nistor, Federatia Sindicatelor din Educatie ,,SPIRU HARET”;
  • Simion Hancescu, Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant;
  • Ile Calin, Federatia Patronatelor din Industria Hoteliera;
  • Federatia Patronatelor din Transporturi;
  • Federatia Patronala a Restaurantelor;
  • Federatia Patronatelor din Farmaceutice;
  • Asociatia Nationala a Asiguratorilor si Brokerilor din Asigurari;
  • Companii de productie si comert cu echipament sportiv;
  • Asociatia Presei Libere;
  • Federatia Sportului Romanesc;
  • Societatea Romana pentru Educatie Fizica si Sport;
  • Liga Profesionista de Fotbal;
  • Federatii Sportive Nationale;

Demersul acestei actiuni este cel de a pune bazele unei organizatii nationale care sa militeze impreuna pentru drepturile miscarii sportive in Romania, sa reusim sa determinam o reorganizare a sportului romanesc intr-un sistem logic cu baza piramidei in scoala si in universitate, cu o finantare adecvata dar mai ales o dezvoltare in paralel a subdomeniilor economiei care graviteaza in jurul sportului.

Dorim ca statul roman, sa acorde importanta cuvenita sportului, sa dezvoltam Asociatiile Sportive Scolare si Universitare ca vehicul spre normalitate, sa promovam practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, intr-un sistem bine consolidat si finantat.

Dorim sa definim in cel mai scurt timp o ,,Strategie Nationala de Dezvoltare a Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032”.

Plan desfasurat de actiuni pentru reorganizarea sportului in Romania

Strategia Nationala pentru Sport si Tineret in Romania pentru perioada 2016_2032

REGULAMENT ORGANIZARE SI DESFASURARE ACTIVITATE ASS

Obiective pe termen scurt (pana la 31 decembrie 2016):

  • Reorganizarea Sportului in Scoala si Universitate;
  • Finantarea structurilor sportive din Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice, acordarea de burse motivationale sportive in mediile preuniversitar si universitar, organizarea Campionatelor Nationale Scolare si Universitare pe ramura de sport in parteneriat cu Federatiile Sportive Nationale;
  • Implementarea Contractului Unic de Prestari Servicii Sportive;
  • Aprobarea de catre Parlamentul Romaniei a ,,Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032”;
  • Finantarea cu 1% din PIB a sportului romanesc incepand cu anul fiscal 2017;

Obiective pe termen mediu (2016-2020):

  • Dezvoltarea Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare si crearea a aproximativ 350.000 de locuri de munca marirea numarului de sportivi practicanti legitimati de la 2437.00 cati avem astazi la 3 milioane;
  • Acordarea de terenuri si baze sportive Federatiilor Sportive Nationale (in concensiune pentru 49 de ani), pentru a dezvolta proiecte de infrastructura sportiva care sa le genereze venituri proprii;
  • Dezvoltarea infrastructurii sportive de interes national, reabilitarea si modernizarea bazelor sportive existente, construirea de noi facilitati in cadrul unui ,,Plan National de Dezvoltare a Infrastructurii Sportive”;
  • Dezvoltarea Industriei Sportului, care ar trebui sa contribuie la PIB ul national cu 3-5% incepand cu anul 2018;
  • Depunerea candidaturii Romaniei ca tara organizatoare a evenimentelor internationale sportive (scolare, universitare, etc.);

Obiective pe termen lung (2021-2032):

  • Imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii;
  • O atenta supraveghere si corectie anuala (sau ori de cate ori este nevoie) a indicilor la toate capitolele din strategia nationala pentru sport;
  • Dezvoltarea infrastructurii sportive;
  • Crearea de parghii astfel incat sarcina financiara sa fie transferata in maxim 8 ani de pe umerii statului pe cei ai privatului (legea sponsorizarii, facilitati fiscale la achizitia de echipament sportiv, renovarea si construirea de baze sportive, legea voluntariatului, etc.);
  • Dezvoltarea conceptului ,,Sportul – Ambasador al Romaniei”, o mai buna reprezentare a Romaniei in competitiile internationale si obtinerea de rezultate sportive;

  • 0

Sportul in Romania si organizarea sistemului

Tags : 

România nu are o strategie naţională asumata pe termen mediu şi lung în domeniul sportului.

Avem un  Minister al  Tineretului şi Sportului. Transformările din Minister in Agenţie, apoi in Autoritate si revenirea la Minister, tendinţa de a-l defini ca simplu departament subliniază pe de o parte “importanţa” redusă care se acordă fenomenului sportiv, dar mai ales neputinţa sistemului şi lipsa de viziune referitoare la acest important aspect.

Slaba colaborare între:

  • cele 74 de federaţii naţionale sportive;
  • Comitetul Olimpic Sportiv Român;
  • Federaţia Sportului Şcolar si Universitar;

denotă lipsa de experienta si dezorientarea structurile sportive din ţara noastra.

Aveam (conform Raportului de Audit al Performantei Sportive, intocmit de Curtea de Conturi) in 2013 in Romania, 417 organizatii sportive persoane juridice de drept public, din care:

  • 276 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice centrale, astfel:
  • 48 in subordinea MTS;
  • 220 in subordinea MENCS (70 Cluburi Sportive Scolare, 89 Licee cu Program Sportiv, 35 Palate ale Copiilor/Cluburi Elevi, 29 Cluburi Sportive Universitare);
  • 8 in subordinea altor ministere.
  • 141 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice locale;
  • 69 de structuri sportive societati pe actiuni, persoane juridice;
  • 3 843 de structuri/cluburi sportive private.

                           *date extrase din sursa Raport Curte de Conturi 2013

In cadrul federatiilor sportive nationale, regasim:

Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
2012 7.919 246.033

*1.29%

6.822 6.398 10.878
2014 7.314 243.375

*1.28%

6.861 5.055 8.852

Sursa: Raport anual INS.    *Procent din total populatie

 

FigNumarul mic de sportivi legitimati arata pe de o parte proasta organizare a sistemului si imposibilitatea de a ‘’accesa’’ masa critica,  dar mai ales ineficienta cu care sunt cheltuite bugetele. Numarul de sportivi este intr-un continuu regres. Raportat la numarul de elevi si studenti (aproximativ 3.2 milioane elevi si 0.5 milioane studenti) la celelalte segmente de populatie pana la 19 milioane de locuitori cat are Romania, identificam un procent de 1.3%  din total populatie care sunt sportivi legitimati, ceea ce inseamna foarte putin. Din aceasta cauza, starea generala de sanatate a natiunii se deterioreaza, indicii de mortalitate cresc, bugetele alocate tratarii bolii si nu sanatatii, sunt mari si vor creste alarmant. La baza numarului mic de practicanti/sportivi legitimati regasim si motivul principal pentru care evenimentul sportiv nu mai este un spectacol in sine, arenele sportive sunt goale, serviciile adiacente sunt limitate cantitativ si calitativ, industria sportului in Romania este inexistenta.

In tabelul de mai jos avem cifre defalcate pentru 6 federatii sportive, nu luate intamplator ci avand ca motivatie pretentiile pe care acestea le emit.

Totodata trebuie remarcata, diferenta imensa dintre fotbal si celelalte ramuri sportive. Daca in Romania avem aproximativ ½ din totalul numarului de sportivi legitimati, cifra fiind de aproximativ 120.000, ei bine federatiile de fotbal din Germania, Franta, Anglia, Spania depasesc câteva milioane de legitimati. Tintele statelor europene sunt de 40% populatie activa practicanta de activitati sportive si intre 25-30% sportivi legitimati. Nu intamplator, bugetele acestor state alocate sportului sunt impresionante dar si contributia la PIB este pe masura (in Germania 17% din PIB este dat de industria sportului).

 

Federatia Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
Atletism 2012 252 7.459 601 19 336
2014 237 10.135 601 19 336
Baschet 2012 243 17.169 595 172
2014 268 20.170 504 144
Gimnastica 2012 45 985 165 4 67
2014 39 1.248 177 3 69
Handbal 2012 227 10.525 476 559
2014 231 11.514 481 601
Fotbal 2012 3.078 120.520 1.918 2.715 5.735
2014 2.535 117.328 2.277 1.427 4.419
Rugby 2012 93 4.504 46 2 59
2014 118 4.879 200 96

Sursa: Raport anual INS

Pe fondul unor bugete din ce în ce mai mici, politizarea excesivă împreună cu epurarea sistemului au condus la:

  • situaţia în care puţinele cadre de specialitate care mai reprezentau un nucleu de profesionişti au plecat sau au fost excluse din sistemul national sportiv;
  • crearea, începând cu 1990, a unei mari prăpăstii între sportul şcolar/universitar şi sportul de performanţă (acesta din urmă fiind considerat una din verigile-cheie ale strategiei noastre pentru următorii 16 de ani).

Din păcate pentru perspectiva unei reale evoluţii în bine a situaţiei descrise mai sus, problemele grave ale sportului nu pot fi rezolvate cu amatorismul aşa-zişilor “specialişti” de conjunctură.

În 2004, miniştrii europeni cu portofolii în domeniul sportului au adoptat o ordine de zi prin care sunt definite temele prioritare de discuţie între statele membre cu privire la sport. Aceste teme fac parte integrantă din Carta Albă a Sportului European (Lisabona, 2005) şi ele ar fi trebuit puse pe agenda de zi a Comisiilor din Parlamentul României, urmând ca ulterior să fie iniţiate pachete de legi pentru materializarea lor.

UE recomandă şi stabileşte prin Carta Alba a Sportului modul de cooperare la nivelul Uniunii pe tema sportului între statele membre, dar şi faptul că această cooperare va trebui să se desfăşoare în cadrul unor reuniuni ministeriale informale, precum şi la nivelul administrativ, prin intermediul reuniunilor la care participă directorii responsabili de domeniul sportiv.

Statul român face abstracţie de aceste indicaţii.

Dezbaterea politică pe tema sportului în Europa acordă o importanţă considerabilă aşa-numitului „model sportiv european”. Totodată, urmare a faptului că anumite valori şi tradiţii ale sportului au dreptul de a fi promovate, pe fondul diversităţii şi complexităţii structurilor sportive din ţara noastră, considerăm că este imperios necesară definirea unui sistem stabil şi de lungă durată de organizare a acestuia.

Scopul acestui sistem este de a identifica şi stabili coordonatele organizatorice în baza unui set comun de principii de bună guvernare în sport precum transparenţa, democraţia, responsabilitatea şi reprezentarea factorilor implicaţi (asociaţii, federaţii, sportivi, cluburi, ligi, suporteri etc.).

Luând ca exemplu oraşul Bucureşti, oraşul cu cel mai mare buget administrativ din ţară, am avut în 2015:

  • 638 de secţii (cluburi sportive);
  • 4597 de sportivi legitimaţi (în 1995, numărul acestora era de 45.958);
  • 233 de antrenori;
  • 835 de instructori;
  • 1044 de arbitri.

Regresul suferit la numărul de sportivi legitimaţi are următoarele cauze:

  • lipsa programelor de educaţie privind promovarea mişcării şi a sportului cu beneficiile sale;
  • lipsa programelor de alimentaţie sănătoasă cu avantajele ei;
  • lipsa programelor de promovare a naturii şi a îngrijirii spaţiilor verzi ca zone urbane speciale absolut necesare dezvoltării sportului şi agrementului în Capitală;
  • efectele nocive ale sedentarismului, ale consumului de alcool şi a substanţelor interzise etc.;
  • existenţa unor baze sportive din ce în ce mai puţine ca număr şi neîngrijite;
  • alocarea unui număr foarte mic de ore de educaţie fizică şi sport în programa şcolară;
  • inexistenţa unui Liceu cu Program Sportiv la nivel de fiecare Sector administrative al municipiului Bucuresti cu o populatie de aproximativ 2 milioane de locuitori, ci doar a unor clase pe disciplina sportiva sau clase-mozaic in unele licee şi a 7 Cluburi Sportive Şcolare, a căror infrastructură este într-o precara si insuficienta şi care au o finanţare aproape de limita subzistenţei;
  • existenţa unui număr tot mai mic de cadre didactice bine pregătite profesional şi dedicate;
  • slaba, aproape inexistenta finanţare în sport;
  • lipsa motivatiei atat din partea cadrelor didactice si a tehnicienilor dar si din partea elevilor/studentilor care nu se regasesc intr-un sistem in care educatia fizica si sportul nu au un statut important ca o componenta a educatiei generale, nu este un sistem competitiv care sa imbunatateasca un portofoliu cerut intr-o treapta educationala superioara;

Dezvoltarea unei industrii a sportului in Romania ar trebui sa devina dezideratul tuturor actantilor principali dar si a domeniilor din economia romaneasca care se uita cu neputinta spre sportul romanesc: turism, transporturi, alimentatie, servicii bancare, asigurari si brokeraj, echipament sportiv (productie si comert), farmaceutice si aparatura medicala, ticketing, marketing sportiv si publicitate, media, etc.

Masa critica o reprezinta in special cei aproape 4 milioane de elevi si studenti care ar trebui sa practice in mod continuu si sustinut o ramura sportiva. Din randul acestora ar trebui  selectionati performerii, cei care ne vor reprezenta in competitiile internationale dar mai ales cei care vor deveni actorii principali ai spectacolului sportiv in fiecare saptamana.

Infiintarea Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului in Romania va prinde contur in data de 7 iulie 2016 la Bucuresti.

Multumim pe aceasta cale celor care inteleg importanta acestui demers si sunt alaturi de miscarea sportiva; federatii sindicale, federatii patronale, companii dar mai ales oameni care iubesc sportul.


  • 0

Sportul de performanta, activitate de excelenta si reprezentare internationala

Tags : 

Principalele linii directoare stabilite prin prezenta strategie sunt următoarele:

  • asigurarea unei traiectorii de tip dublă carieră” sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reinserţia lor în societate;
  • inventarierea şi clarificarea problemelor de proprietate în legătură cu infrastructura sportivă existentă, intabularea proprietăţilor de tip public naţional şi public local;
  • clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă ale cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive;
  • organizarea de întreceri sportive, susţinute şi cofinanţate de Guvernul României;

România poate beneficia nu numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci şi pe plan financiar, prin valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv.

Organizarea unor mari evenimente sportive naţionale şi internaţionale are efecte benefice asupra dezvoltării sportului de performanţă şi asupra colectivităţii. Colectivităţile se regăsesc mai puternice prin veniturile economice pozitive (creşterea turismului, reamenajarea bazelor sportive, ameliorarea infrastructurii, creşterea numărului de voluntari locali), iar sportul beneficiază de o vizibilitate sporită, de o certă îmbunătăţire a infrastructurii sportive, de experienţa acumulată de organizatori şi de voluntari.

În vederea întăririi capacităţii de organizare a unor mari compeţitii este necesară elaborarea unei strategii naţionale pentru găzduirea evenimentelor sportive, cu un orizont de 15-20 de ani. Această strategie va avea în vedere construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional şi înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă.

    Relaţiile şi schimburile internaţionale ale mişcării sportive.

Direcţii de acţiune:

  1. Promovarea intereselor sportului românesc pe plan internaţional în cadrul organizaţiilor sportive internaţionale la care România este afiliată:
  • Consiliul Internaţional pentru Educaţie Fizică şi Ştiinţa Sportului (CIEPSS);
  • Asociatia Internaţională pentru Informaţie Sportivă (IASI);
  • Conferinţa Miniştrilor Tineretului şi Sportului din Ţările de Expresie Franceză (CONFEJES);

2.  consolidarea relaţiilor sportive dintre Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar şi Federaţia Internaţională a Sportului Şcolar (ISF), respectiv Federaţia Europeana a Sportului Universitar (EUSA), Federaţia Internaţională a Sportului Universitar (FISU);

3. promovarea şi susţinerea unor reprezentanţi români în forurile de conducere şi în comisiile organismelor internaţionale;

4. promovarea şi susţinerea unor arbitri care să oficieze la competiţiile olimpice, mondiale şi europene;

5. punerea în aplicare şi urmărirea respectării corespunzătoare a Convenţiei UNESCO împotriva dopajului în sport;

6. identificarea şi utilizarea programelor europene care pot contribui la mişcarea sportivă:

  • Europa pentru cetăţeni – sprijină sportul practicat la nivel începător;
  • Tineretul în acţiune – încurajează schimburile de tineri şi oferta de asistenţă pe bază de voluntariat în cursul evenimentelor sportive;
  • DAPHNE III şi Prevenirea şi combaterea criminalităţii – sprijină actiunile de prevenţie şi combatere a violenţei şi rasismului în sport;

7. Depăşirea dificultăţilor în luarea şi asumarea unor decizii cu privire la eficienţa economică a activităţilor sportive prin schimburi de experienţă între instituţiile abilitate din ţara noastră şi din celelalte state cu o puternică tradiţie în domeniul managementului sportiv.


  • 0

Sportul pentru o viata activa si sanatoasa

Tags : 

Esenţa sportului este competiţia, care s-a dezvoltat sub aspect istoric pe parcursul evoluţiei societăţii şi prin care se comparau performanţele fizice, inteligenţa şi capacitatea de creaţie a participanţilor.

Sportul la cele mai diferite vârste, din copilărie la bătrâneţe, se plasează în rândul celor mai accesibile forme de educaţie şi este un important factor de sănătate.

Sportul pentru o viaţa activă şi sănătoasă o este o sintagmă prin care ONU recunoaste dreptul omului de a desfăşura activitate sportivă.

Scopul strategic îl reprezintă dezvoltarea mediului de viaţă, de lucru, de învăţare, de deplasare şi de recreere, care trebuie să favorizeze adoptarea unui mod de viaţă activ de către fiecare individ. Înţelegem prin persoană activă” individul a cărui activitate fizică echivalează cu 30 minute de activităţi sportive de recreere sau de întreţinere cu o frecvenţă zilnică.

Activitatea fizică trebuie reintegrată în viaţa cotidiană. Pentru aceasta, trebuie înlăturate obstacolele existente si respectate următoarele principii:

  1. Revitalizarea infrastructurii locale. Aceasta se va realiza prin implicarea şi cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive de pe plan local şi judeţ vor trebui renovate facilităţile locale şi construite altele noi în aşa fel încât ele să răspundă nevoilor ansamblului populaţiei;
  2. Intărirea capacităţii structurilor locale de a oferi programe şi servicii de calitate unui număr cât mai mare de participanţi;
  3. Şcoala trebuie să redevină centrul activităţii fizice pentru comunitatea locală şi în afara orelor de curs;
  4. Eliminarea obstacolelor care frânează practicarea sportului şi activităţilor fizice:
  • facilitarea accesului la instalaţiile sportive în particular pentru copii, familii tinere, familii cu venituri mici, persoane în vârstă, dar şi grupuri slab reprezentate ca minorităţile etnice sau femeile, grupurile defavorizate, cu probleme de socializare;
  • asigurarea securităţii activităţilor fizice.

5. Elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea activităţilor sportive în mediul rural în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare rurală;

6. Realizarea unor programe speciale pentru activităţile turistice, cuplate cu practicarea unor activităţi culturale şi sportive: sporturi de iarnă, sporturi nautice, sporturi ecvestre, alpinism, automobilism, cicloturism ş.a.

Rolul esenţial al autorităţii guvernamentale este acela de a corela legăturile dintre sectorul public şi cel privat, de a crea masa critică indispensabilă pentru modificarea comportamentului faţă de exerciţiile fizice, la scara întregii populaţii.

În acelaşi timp, finanţarea noilor facilităţi va fi condiţionată de adoptarea unui plan director local pentru activităţi de educaţie fizică şi sport.

Agenţii economici, societăţile comerciale vor fi încurajaţi să deruleze programe sportive de practicare a exerciţiilor fizice pentru şi cu angajaţii lor, la locul de muncă sau în spaţii amenajate în acest sens, prin facilităţi fiscale acordate angajatorilor.


  • 0

Baza materiala in sistemul national sportiv

Tags : 

Infrastuctura din sistemul naţional pentru educaţie fizică şi sport este în proporţie de 75% una de nivelul anilor 1980. Ea este insuficientă şi de calitate slabă.

Baza VOINTAMaterializarea proiectelor recente privind construirea Complexului Naţional Arena, a stadioanelor de la Cluj şi Ploieşti sunt paşi timizi în încercarea de aliniere a României la circuitul european de facilităţi sportive care să contribuie la popularizarea sportului, dar mai ales la implicarea activă a cetăţenilor în sport şi la îmbrăţişarea practicării în mod regulat, de către aceştia, a exerciţiilor fizice, permanente.

‘’ Multe din bazele sportive construite înainte de 1989, rămase în picioare, au acum o imagine dezolantă ce oglindeşte starea actuală a sportului românesc. Subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca multe dintre bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate,pentru a face loc unor proiecte imobiliare.

Starea bazelor sportive care au rezistat în timp este, în cele mai multe situaţii, sub un nivel acceptabil raportat la nivelul de civilizaţie contemporană.

În perioada de după anul 1990, multe dintre terenurile şi imobilele care făceau parte din bazele sportive au fost retrocedate în baza Legii nr. 10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989.

În condiţiile în care pe terenurile care reprezintă baze sportive există construcţii edificate înainte de anul 1990, fără autorizaţie de construire, acţiunile de restituire s-au finalizat prin retrocedări în natură, astfel că au intrat în proprietatea noi lor proprietari şi clădirile respective. Astfel, în situaţia negocierii ulterioare a preţului de cumpărare de către reprezentanţii autorităţii de resort cu deţinătorii bazelor sportive, existenţa construcţiilor pe terenurile revendicate şi ulterior restituite face ca preţul negociat să fie mai mare decât preţul unui teren liber de construcţii.

Nu există o evidenţă a bazelor sportive aflate în proprietatea fostelor întreprinderi de stat, aceasta putând reprezenta o bază de plecare pentru stabilirea situaţiei actuale a bazelor sportive.

MTS nu a întocmit un Registru al Bazelor Sportive şi nu a acordat atenţia cuvenită activităţii de omologare a bazelor sportive şi de înscriere a acestora în Registrul Bazelor Sportive Omologate’’

                                                                                                                                          *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

Baza materială şi infrastructura în domeniul sportului constituie platforma pe care se poate reconstrui sistemul românesc de educaţie fizică şi sport.

cs-otopeniPlecând de la premisa că bazele sportive reprezintă locuri publice care contribuie la creşterea calităţii vieţii unei colectivităţi, locuri unde diversele categorii de cetăţeni îşi petrec o parte din timp, ele devin emblematice pentru un cartier, comună, oraş, judeţ sau regiune.

Infrastructura sportivă aflată în administrarea şi gestiunea actualei Autorităţi pentru Sport şi Tineret a fost realizată în cea mai mare parte la standardele anilor 1980 şi în prezent necesită o modernizare la nivelul cerinţelor europene şi ale federaţiilor sportive internaţionale, atât pentru pregătirea şi pentru desfăşurarea competiţiilor sportive oficiale, cât şi pentru utilizarea lor în activităţi recreative.

În acelaşi stadiu se află şi bazele sportive aflate în administrarea Consiliilor locale, făcându-se în acest sens doar paşi timizi în modernizarea dotărilor.

Prima etapă în asigurarea bazei materiale pentru activităţi fizice şi sport este finalizarea obiectivelor de investiţii în curs de execuţie din bazele sportive administrate de unităţile din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

În paralel, se va trece la modernizarea bazelor sportive de interes naţional în concordanţă cu criteriile impuse prin normele şi regulamentele federaţiilor sportive internaţionale, în vederea omologării lor pentru organizarea de competiţii naţionale şi internaţionale oficiale.

Descentralizarea activităţii sportive şi implicarea autorităţilor locale alături de MTS, COSR, federaţiile sportive naţionale şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul sportului, în finanţarea unor programe pe ramuri sportive, vor oferi posibilitatea şi cadrul susţinerii elementelor de bază materială sportivă.

Efectuarea unui audit al facilităţilor sportive la scară naţională, pentru a determina gradul de funcţionalitate al acestora şi distribuţia lor zonală, în raport cu nevoile populaţiei reprezintă una dintre măsurile de bază pentru a avea o imagine clară a infrastructurii sistemului naţional pentru sport. Datele culese vor fi organizate şi sintetizate într-un Registru naţional al bazelor sportive.

Obiectivul activităţii Registrului Naţional al Bazelor Sportive va fi reglementarea, controlul şi supravegherea bazelor sportive din domeniul public şi privat al statului, al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat. Bazele sportive, indiferent de forma de proprietate şi organizare, se vor omologa/clasifica în funcţie de caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor şi a serviciilor prestate.

Autorităţile locale şi centrale vor duce o politică pentru prevenirea vânzării/înstrăinării facilităţilor sportive de orice nivel – naţional, regional sau local. Acolo unde este posibil, va fi încurajată vânzarea numai în scopul construirii altei/altor facilităţi sportive mai performante.

Toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea cursurilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii. În acest sens, este prevăzută continuarea programului naţional pentru construirea de noi baze sportive în sistemul de învăţământ, cât şi reabilitarea şi modernizarea celor existente.

Recomandăm, date fiind cele de mai sus, efectuarea unui studiu general privind starea bazelor sportive şi cerinţele actuale ale naţiunii conform unei strategii aferente pentru perioada 2016 – 2032.

Considerăm că se impun următoarele măsuri:

  • construirea de Săli de sport şi baze de pregătire în toate şcolile generale şi universităţile din România (program trebuie demarat in 2017 si finalizat pana in 2032);
  • construirea a 47 baze sportivepilot pe lângă cele 47 de Licee cu Program Sportiv pentru clasele I-XII, în cele 41 de judeţe ale ţării la care adaugam cele 6 sectoare ale municipiului Bucuresti (program pe termen scurt 2017-2020);

Nota: Aceste licee vor cuprinde pe langa cladirile si dotarile necesare activitatii educationale si cate un complex sportiv  care va avea in componenta un teren cu o pista de atletism cu 8 culoare si facilitate pentru intrecerile atletice, sala polivalenta de sport, bazin de inot si alte dotari in functie de zona. Luand ca exemplu judetul Iasi, unul dintre judetele cu cea mai mare populatie din Romania identificam existenta a doar doua (2) piste de atletism (stadionul Siretul Pascani care are o pista de atletism cu doar 2 culoare si stadionul “Emil Alexandrescu” din Iasi care are o pista cu 6 culoare) nici una omologabila pentru competitii internationale!!!

 

  • Construirea unei arene sportive care sa cuprinda o pista pentru intreceri atletice, un teren pentru sporturi de echipa (fotbal, rugby, etc.) cu o capacitate de 500-1000 de locuri si facilitate specifice (vestiare, zone de refacere dupa efort, etc.) in fiecare comuna (program pe termen mediu care va fi demarat in 2017 si finalizat etapizat pana in 2020);
  • construirea de noi stadioane cu facilităţi pentru atletism, pentru jocuri colective ca fotbal, rugby, hochei pe iarba, precum şi facilităţi anexe, cu o capacitate de aproximativ 25.000-35.000 locuri (minim 10 până în 2020);
  • construirea de Săli Polivalente cu capacităţi cuprinse între 7.000-20.000 de locuri cu facilităţi diverse pentru competiţii de sală, pentru sporturi individuale şi de echipă (minim 10 săli până în 2020);
  • construirea de bazine de înot şi sărituri în apă necesare programului de pregatire continua si sistematica dar si unele dotate cu tribune cu o capacitate cuprinsă între 2.500-5000 de locuri, cu facilităţi pentru sporturile de nataţie (minim 25 până în 2020);
  • construirea de patinoare cu facilităţi anexe specifice sporturilor pe gheaţă şi cu capacităţi cuprinse între 3.500-5.000 locuri (minim 10 până în 2020);
  • construirea unei arene-complex de tipul Naţional Arena, care să aibă în componenţă şi o pistă de atletism, precum şi alte facilităţi specifice atletismului, cu o capacitate între 85.000-100.000 locuri, pentru organizarea marilor evenimente. Recomandăm să fie construită în apropierea municipiului Bucureşti, cu acces rapid la metrou şi suficiente locuri de parcare (termen de executie 2018-2020);
  • construirea de pârtii de schi şi baze sportive pentru sporturile de iarnă; încurajarea acestui tip de investiţii în regim de Parteneriat Public-Privat în zonele cu potenţial turistic ridicat (minim 12 mari complexe până în 2018);
  • construirea de Baze Sportive de Pregătire Centralizată necesare centrelor olimpice şi loturilor naţionale pe specificul disciplinelor sportive (minim 7 până în 2018);

 

Construirea de licee sportive de tip nou reprezintă una din măsurile importante în lansarea programului « A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI ».

images

mmmm

Rolul acestui program este să îmbunătăţească evident calitatea învăţământului şi selecţia de valori prin:

  • asigurarea de condiţii moderne pentru activitatea educaţională şi un cadru competitiv pentru toţi participanţii la acest proces de lungă durată;
  • promovarea egalităţii de şanse pentru copiii din zonele rurale în competiţie cu cei din zonele urbane;

dhb

mj

mj

nnn

Totodată, una din priorităţi o va constitui promovarea noului sistem educaţional ca unul de tip competitiv. Rolul acestuia este să identifice, să pregătească şi să creeze valori atât în planul educaţional general, cât şi in plan sportiv. Se va urmări atât identificarea, pregătirea şi punerea în valoare prin participarea la olimpiadele şcolare şi campionatelor universitare, cât şi o finalitate a şcolii prin profesii care să fie cerute de piaţa muncii. Aceste măsuri vin ca o completare a setului de măsuri propuse prin actuala strategie, o mare problemă naţională reprezentând-o abandonul şcolar.

 

Etapele implementării:

  • identificarea unor zone cu potenţial demografic în fiecare judeţ. Este recomandat ca locaţiile viitoarelor centre educaţionale scoli/licee să fie pe lângă oraşe/municipii la o distanţă de 25-40 km de acestea, pe lângă amenajări hidrografice sau cu alt specific, care să permită practicarea sporturilor nautice, a zonelor unde pot fi amenajate pârtii de schi, aproape de locaţii care să permită practicarea disciplinelor sportive cu specific (paraşutism, sporturi de iarnă ş.);
  • construirea celor 47 de liceepilot, câte unul în fiecare din cele 41 de judeţe si la nivelul celor 6 sectoare ale municipiului Bucuresti . Acestea vor cuprinde: săli de curs, laboratoare, bibliotecă, cantină, săli de sport, bazin de înot şi stadion multifuncţional dotat cu pistă de atletism, alte facilităţi;
  • desfiinţarea şcolilor pe o rază de 15-20 km şi înscrierea elevilor în noul centru educaţional, asigurarea transportului acestora la şcoala în care vor învăţa în sistem de învăţământ cu clasele I – XII într-un singur schimb, servirea prânzului la cantină, efectuarea lecţiilor în regim afterschool, participarea la cercurile opţionale şi la activităţi sportive zilnice;
  • promovarea educaţiei prin sport. Participarea activă la Olimpiadele Sportive Şcolare şi la toate competiţiile organizate de Federaţia Sportului Şcolar si Universitar, precum şi promovarea valorilor depistate spre înalta performanţă;
  • construirea altor centre educaţionale de tip nou. Extinderea acestui program prin construirea unor centre în zonele metropolitane ale marilor oraşe;

In proportie de 99%, infrastructura scolilor si liceelor din Romania este depasita. Cladirile vechi nu mai sunt functionale si nu pot fi adaptate la cerintele si nevoile actuale, neexistand suficient spatiu/teren. Baza sportiva este de cele mai multe ori, daca nu inexistenta – formata dintr-o sala de sport subdimensionata, un teren de sport de dimensiuni de 40×20 mp fara pista de atletism si facilitati specifice.

Cea mai mare problema actuala a sistemului de invatamant din Romania este asigurarea invatamantului de calitate, intr-un singur schimb dar si rezolvarea problemelor de infrastructura necesara unei educatii generale complete. Totodata tinerii, in special copiii cu varste intre 4-12 ani au devenit o povara pentru familie in loc sa fie o bucurie, neexistand suficient timp pentru o viata normala in familie, mare parte din resurse, timp si energie fiind alocate pentru a duce si lua copilul de la scoala, de al conduce la activitati extrascolare sportive/culturale, meditatii sau ore de pregatire sub diverse forme. Tipul de scoli noi – propuse prin strategie – rezolva toate problemele de acest gen redand familiei un tanar pentru activitati familiale si de socializare sau care sa-si petreaca timpul intr-un mod constructiv.

1

Schita 1. Baza sportiva fara pista de atletism.

2

Schita 2. Baza sportiva completa.

3

Schita 3. Teren multifunctional pentru rugby si fotbal.