Tag Archives: politici noi in sport

  • 0

OM 664/2018 privind finanţarea din fonduri publice a proiectelor şi programelor sportive

Tags : 

Urmare a modificarilor legislative initiate prin OUG 38/2017, materializate prin Legea 90/2018 care consolideaza Legea 69/2000, au fost constatate cateva omisiuni, respectiv neexplicarea unor sintagme ca cea de ,,program sportiv”.
Desi sintagma ,,program sportiv” este regasita atat in Legea 69/2000, in HG 884/2001, in OM 130/2006, aceasta nu avea o explicatie clara, acest lucru conducand la diverse interpretari.
Explicata initial in HG 1447/2007 modificata si completata in august 2018, programul sportiv este explicat si in OM 664/2018 ca fiind un ,,complex de acţiuni care au ca scop comun îndeplinirea unor obiective de performanţă cu caracter sportiv pentru un eveniment sportiv secvenţial sau un sezon competiţional, cu caracter administrativ (de implementare, întreţinere şi modernizare) în cazul programului de dezvoltare a infrastructurii sportive. Categoriile de acţiuni care constituie activitatea sportivă din cadrul unui program sportiv sunt: acţiunile de pregătire sportivă, competiţiile sportive şi alte acţiuni sportive, denumite împreună acţiuni sportive. Categoriile de acţiuni care stau la baza materializării unui program de construire, modernizare, întreţinere de infrastructură sportivă sunt: studiul de fezabilitate, actul de proprietate al terenului şi bazei sportive, dacă este cazul, schiţa cadastrală, procesul-verbal de predare/primire, dacă este cazul, devizul, caietul de sarcini, proiectul arhitectural, avizele şi autorizaţiile de construcţie, dovada cofinanţării lucrărilor, în ordinea etapizată stabilită de legislaţia în vigoare, şi autoritatea finanţatoare. Programele sportive aprobate de către autoritatea deliberativă sunt denumite „programe sportive de utilitate publică”.

Read More

  • 0

Patru pași simpli

Tags : 

Cheia relansării sportului românesc nu se află în totalitate la Ministerul Sportului (MTS), cum s-ar crede, ci la Ministerul Educației (MENCS). Primul pas care trebuie făcut, fără o încărcătură financiară foarte mare, și realizabil din septembrie, este refacerea piramidelor la CSS-uri și LPS-uri. Doar după ce vor fi refăcute piramidele la CSS-uri și LPS-uri și după ce va fi angrenat un număr cât mai mare de copii în activități sportive organizate în aceste instituții, va fi cu adevărat eficientă și o competiție națională gen Daciada.

Al doilea pas, deasemenea fără o încărcătură financiară prea mare, ar fi ca sportivii care termină junioratul legimitați la un club sportiv și care au calitatea de studenți, să beneficieze, pe perioada studiilor, de o bursă universitară, care să le acopere cheltuielile de școlarizare. Acest lucru, inedit pentru sportul românesc la scară mare, va constitui un imbold pentru tineri să continue sportul de performanță și după terminarea junioratului și să se pregătească pentru viața de dincolo de sport.

Al treilea pas ar fi creșterea indemnizației sportive de efort la o valoare acceptabilă, nu 720 de lei cât este în prezent ci la 1.400 de lei, sumă care să poată oferi o siguranță sportivilor și o motivație să continue activitatea sportivă de performanță.

Din păcate, cu toții suntem animați de cele mai bune gânduri, dar rezultatele sunt dezastroase. Se încearcă tot felul de organizări și de reorganizări dar se ocolește miezul problemei, o finanțare adecvată a cluburilor sportive.

Sunt 190 de echipe, grupate în 118 cluburi, înscrise în campionatele naționale, la jocuri sportive, din care 98 în prima ligă și 92 în liga a doua. Din acestea, un număr semnificativ îl reprezintă cluburile sportive universitare și anume 58 de echipe, 28 de echipe în prima ligă și 30 de echipe în liga a II-a. Sunt 25 de cluburi sportive universitare care participă în campionatele naționale la jocuri, cu un număr de 58 de echipe și alte 9 cluburi sub titulatura Ministerului Educației Naționale. În aceleași competiții paticipă 17 cluburi municipale, CSM, cu 32 de echipe, din care 15 echipe în prima ligă și 17 echipe în liga a II-a. Dinamo, Steaua și Rapid însumează alte 18 echipe din care 15 în Div. A și 3 în B. De asemenea, sunt alte 41 de echipe susținute integral de consiliile locale și consiliile județene, cu titulaturi HC, HCM, VCM, etc. Cluburile private sunt în număr de 20 și pe majoritatea le găsim în Divizia B.

Aici pot fi consultate date statistice despre situatia nationala la Jocuri Sportive, echipele existente si esalonul in care activeaza.Jocuri Sportive

Dintre toate aceste cluburi, primele treizeci sunt cluburi importante, cu caracter polisportiv. Investiți în ele și vom aveam din nou sport.

Un simplu calcul arată că, cu 5 milioane € primul pas, 4 milioane € al doilea pas, 9 milioane € al treilea pas și încă 80 milioane € susținere financiară pentru primele treizeci de cluburi de seniori, deci cu un efort financiar de până la 100 milioane €/an, se poate reporni sportul românesc. Deci iată că 500 milioane de lei/an ar putea costa relansarea sportului românesc. E mult, e puțin? Cine poate să spună?

Revin, și subliniez faptul că nu putem vorbi de sport de masă fără ca să existe și sport de performanță, așa cum nu putem vorbi de sport de înaltă performanță fără ca să existe sport de performanță. La noi, din păcate, ne-am obișnuit doar cu înalta performanță și am uitat complet de sportul de performanță și de sportul de masă și că aceste trei segmente formează un lanț în care dacă lipsește o verigă, totul se destramă. Și se destramă.

România a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 103 participanți. “Tricolorii” au încheiat competiția gazduită de capitala Angliei cu un total de 9 medalii.

În comparație, alte țări cu o populație semnificativ mai mică decât a României, au avut o reprezentare la Jocurile Olimpice mai mare sau cel puțin egală.

Belgia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 115 sportivi. În Belgia sunt aproximativ 17.000 de cluburi sportive care însumează aproximativ 1.350.000 de sportivi legitimați.

Cehia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 133 de sportivi. Cehii au încheiat competiția de la Londra cu un total de 10 medalii.

Danemarca a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 113 sportivi. Pentru danezi bilanțul Jocurilor Olimpice de la Londra este de 9 medalii.

Olanda a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație format din 175 de sportivi. Olandezii au avut un parcurs bun la Londra, încheind competiția cu un total de 20 de medalii. De asemenea, ca o continuare a succesului înregistrat în Marea Britanie, olandezii s-au remarcat și doi ani mai tarziu, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, acolo unde cu o delegație de numai 41 de oameni au reușit să obtință 24 de medalii.

Suedia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 134 de sportivi. Suedezii au reușit să obțină la Londra 8 medalii.

Ungaria a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 157 de sportivi ce au reușit să aducă în palmaresul Ungariei 18 medalii.

Grecia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 104 participanți.

Concluzia este una foarte simplă, dar foarte dureroasă.

Nu putem avea o națiune sănătoasă fară sport și nu putem avea rezultate pe plan sportiv decât cu o implicare serioasă încă de la stadiul de copii și juniori. Pentru a reuși trebuie să avem rabdare, seriozitate și să prețuim fiecare verigă a acestui lanț format din sănătate-mișcare-sport de performanță-rezultate internaționale (lanțul sport de masă-sport de performanță-sport de înaltă performanță, de care vorbeam înainte).

Director C.S. Universitatea Cluj

Ovidiu Vasu

APNSR multumeste pe aceasta cale dlui Director Ovidiu Vasu pentru amabilitate si acceptul de a publica acest material.


  • 0

APNSR si FADERE militeaza impreuna pentru reorganizarea sportului romanesc

Tags : 

Marti, 30 august 2016, am avut placerea de a-l intalni pe domnul Daniel Tecu presedintele FADERE (Federacion de Asociaciones Rumanas en Europa) care are sediul la Madrid, asociatie sub umbrela careia activeaza (fiind afiliate si lucrative) un numar de aproximativ 80 de asociatii ale romanilor stabiliti pe tot mapamondul.

IMG_5957Domnia sa, ne-a vizitat, preocupat fiind de soarta sportului romanesc agreand de comun acord semnarea unui parteneriat intre APNSR (Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania) si FADERE, consimtind totodata sa adere la platforma program a Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania.

Suntem onorati de interesul diasporei pentru proiectele derulate de noi si initiativele de reorganizare a sportului romanesc.

IMG_5954Am stabilit impreuna organizarea unui calendar comun astfel incat, romanii din diaspora sa aiba intalniri cu delegatiile sportive care participa la competitiile internationale (sesiuni de comunicari, dezbateri, fotografii si autografe) dar si o implicare mai activa in proiecte transfrontaliere a romanilor din diaspora istorica.
Deasemenea, am stabilit ca este oportuna implicarea romanilor specialisti in sport si care activeaza in alte tari, in procesul de reorganizare a sportului romanesc si consultarea acestora in evenimente de dezbatere si workshop uri.

Viitorul sportului romanesc este in scoala!


  • 0

O noua viziune!

Tags : 

Recent înfiinţata “Asociaţie pentru politici noi al sportului în România” îşi propune nici mai mult, nici mai puţin decât să aducă o nouă viziune în spinoasa problemă a restructurării sportului românesc. De unde plecăm se ştie de mai multă vreme: de la dezastrul anunţat şi confirmat de la o zi la alta, de la pustiul care domneşte acolo unde ar trebui să existe baza de masă, de la rezultatele tot mai slabe, să nu le zicem dezastruoase înregistrate în ramura de performanţă sportivă.


Scopul declarat al acestei întreprinderi este construirea unei Strategii Naţionale de Dezvoltare a domeniilor Educaţie Fizică, Sport şi a Politicilor pentru Tineret în România cu o viziune în perspectivă de 16 ani, respectiv perioada 2016-2032. România trebuie să-şi asume cât mai curând un asemenea efort de dezvoltare, în absenţa căruia consecinţele asupra sănătăţii populaţiei sale pot fi dezastruoase pe termen şi mai îndelungat, ireversibile.

Aşa cum se poate constata din Statutul asociaţiei, avem în vedere impulsionarea autorităţilor guvernamentale pentru obţinerea unor extrem de importante deziderate, precum:


– România – o ţară cu o populaţie sănătoasă şi viguroasă;
– România – o ţară cu o populaţie educată, având capacitate de comunicare şi interacţionare umană căpătată prin educaţie fizică şi sport;
– România – o ţară de excelenţă, vizibilă în lume prin valorile sale sportive de excepţie.


Alte state s-au apucat să-şi refacă sistemul de mai multă vreme, constatând unde au ajuns. Noi ca de obiecei am întârziat, dar nu mai este timp de pierdut! Un prim semn al evoluţiei viitoare este momentul conştientizării, al percepţiei situaţiei în care te afli.

Avem încredere că acest moment acum a sosit.
Să ne apucăm de treabă!


Dumitru Graur – Presedinte ASPNSR


  • 0

Sportul de performanta, activitate de excelenta si reprezentare internationala

Tags : 

Principalele linii directoare stabilite prin prezenta strategie sunt următoarele:

  • asigurarea unei traiectorii de tip dublă carieră” sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reinserţia lor în societate;
  • inventarierea şi clarificarea problemelor de proprietate în legătură cu infrastructura sportivă existentă, intabularea proprietăţilor de tip public naţional şi public local;
  • clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă ale cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive;
  • organizarea de întreceri sportive, susţinute şi cofinanţate de Guvernul României;

România poate beneficia nu numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci şi pe plan financiar, prin valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv.

Organizarea unor mari evenimente sportive naţionale şi internaţionale are efecte benefice asupra dezvoltării sportului de performanţă şi asupra colectivităţii. Colectivităţile se regăsesc mai puternice prin veniturile economice pozitive (creşterea turismului, reamenajarea bazelor sportive, ameliorarea infrastructurii, creşterea numărului de voluntari locali), iar sportul beneficiază de o vizibilitate sporită, de o certă îmbunătăţire a infrastructurii sportive, de experienţa acumulată de organizatori şi de voluntari.

În vederea întăririi capacităţii de organizare a unor mari compeţitii este necesară elaborarea unei strategii naţionale pentru găzduirea evenimentelor sportive, cu un orizont de 15-20 de ani. Această strategie va avea în vedere construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional şi înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă.

    Relaţiile şi schimburile internaţionale ale mişcării sportive.

Direcţii de acţiune:

  1. Promovarea intereselor sportului românesc pe plan internaţional în cadrul organizaţiilor sportive internaţionale la care România este afiliată:
  • Consiliul Internaţional pentru Educaţie Fizică şi Ştiinţa Sportului (CIEPSS);
  • Asociatia Internaţională pentru Informaţie Sportivă (IASI);
  • Conferinţa Miniştrilor Tineretului şi Sportului din Ţările de Expresie Franceză (CONFEJES);

2.  consolidarea relaţiilor sportive dintre Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar şi Federaţia Internaţională a Sportului Şcolar (ISF), respectiv Federaţia Europeana a Sportului Universitar (EUSA), Federaţia Internaţională a Sportului Universitar (FISU);

3. promovarea şi susţinerea unor reprezentanţi români în forurile de conducere şi în comisiile organismelor internaţionale;

4. promovarea şi susţinerea unor arbitri care să oficieze la competiţiile olimpice, mondiale şi europene;

5. punerea în aplicare şi urmărirea respectării corespunzătoare a Convenţiei UNESCO împotriva dopajului în sport;

6. identificarea şi utilizarea programelor europene care pot contribui la mişcarea sportivă:

  • Europa pentru cetăţeni – sprijină sportul practicat la nivel începător;
  • Tineretul în acţiune – încurajează schimburile de tineri şi oferta de asistenţă pe bază de voluntariat în cursul evenimentelor sportive;
  • DAPHNE III şi Prevenirea şi combaterea criminalităţii – sprijină actiunile de prevenţie şi combatere a violenţei şi rasismului în sport;

7. Depăşirea dificultăţilor în luarea şi asumarea unor decizii cu privire la eficienţa economică a activităţilor sportive prin schimburi de experienţă între instituţiile abilitate din ţara noastră şi din celelalte state cu o puternică tradiţie în domeniul managementului sportiv.


  • 0

Sportul pentru o viata activa si sanatoasa

Tags : 

Esenţa sportului este competiţia, care s-a dezvoltat sub aspect istoric pe parcursul evoluţiei societăţii şi prin care se comparau performanţele fizice, inteligenţa şi capacitatea de creaţie a participanţilor.

Sportul la cele mai diferite vârste, din copilărie la bătrâneţe, se plasează în rândul celor mai accesibile forme de educaţie şi este un important factor de sănătate.

Sportul pentru o viaţa activă şi sănătoasă o este o sintagmă prin care ONU recunoaste dreptul omului de a desfăşura activitate sportivă.

Scopul strategic îl reprezintă dezvoltarea mediului de viaţă, de lucru, de învăţare, de deplasare şi de recreere, care trebuie să favorizeze adoptarea unui mod de viaţă activ de către fiecare individ. Înţelegem prin persoană activă” individul a cărui activitate fizică echivalează cu 30 minute de activităţi sportive de recreere sau de întreţinere cu o frecvenţă zilnică.

Activitatea fizică trebuie reintegrată în viaţa cotidiană. Pentru aceasta, trebuie înlăturate obstacolele existente si respectate următoarele principii:

  1. Revitalizarea infrastructurii locale. Aceasta se va realiza prin implicarea şi cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive de pe plan local şi judeţ vor trebui renovate facilităţile locale şi construite altele noi în aşa fel încât ele să răspundă nevoilor ansamblului populaţiei;
  2. Intărirea capacităţii structurilor locale de a oferi programe şi servicii de calitate unui număr cât mai mare de participanţi;
  3. Şcoala trebuie să redevină centrul activităţii fizice pentru comunitatea locală şi în afara orelor de curs;
  4. Eliminarea obstacolelor care frânează practicarea sportului şi activităţilor fizice:
  • facilitarea accesului la instalaţiile sportive în particular pentru copii, familii tinere, familii cu venituri mici, persoane în vârstă, dar şi grupuri slab reprezentate ca minorităţile etnice sau femeile, grupurile defavorizate, cu probleme de socializare;
  • asigurarea securităţii activităţilor fizice.

5. Elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea activităţilor sportive în mediul rural în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare rurală;

6. Realizarea unor programe speciale pentru activităţile turistice, cuplate cu practicarea unor activităţi culturale şi sportive: sporturi de iarnă, sporturi nautice, sporturi ecvestre, alpinism, automobilism, cicloturism ş.a.

Rolul esenţial al autorităţii guvernamentale este acela de a corela legăturile dintre sectorul public şi cel privat, de a crea masa critică indispensabilă pentru modificarea comportamentului faţă de exerciţiile fizice, la scara întregii populaţii.

În acelaşi timp, finanţarea noilor facilităţi va fi condiţionată de adoptarea unui plan director local pentru activităţi de educaţie fizică şi sport.

Agenţii economici, societăţile comerciale vor fi încurajaţi să deruleze programe sportive de practicare a exerciţiilor fizice pentru şi cu angajaţii lor, la locul de muncă sau în spaţii amenajate în acest sens, prin facilităţi fiscale acordate angajatorilor.


  • 0

Baza materiala in sistemul national sportiv

Tags : 

Infrastuctura din sistemul naţional pentru educaţie fizică şi sport este în proporţie de 75% una de nivelul anilor 1980. Ea este insuficientă şi de calitate slabă.

Baza VOINTAMaterializarea proiectelor recente privind construirea Complexului Naţional Arena, a stadioanelor de la Cluj şi Ploieşti sunt paşi timizi în încercarea de aliniere a României la circuitul european de facilităţi sportive care să contribuie la popularizarea sportului, dar mai ales la implicarea activă a cetăţenilor în sport şi la îmbrăţişarea practicării în mod regulat, de către aceştia, a exerciţiilor fizice, permanente.

‘’ Multe din bazele sportive construite înainte de 1989, rămase în picioare, au acum o imagine dezolantă ce oglindeşte starea actuală a sportului românesc. Subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca multe dintre bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate,pentru a face loc unor proiecte imobiliare.

Starea bazelor sportive care au rezistat în timp este, în cele mai multe situaţii, sub un nivel acceptabil raportat la nivelul de civilizaţie contemporană.

În perioada de după anul 1990, multe dintre terenurile şi imobilele care făceau parte din bazele sportive au fost retrocedate în baza Legii nr. 10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989.

În condiţiile în care pe terenurile care reprezintă baze sportive există construcţii edificate înainte de anul 1990, fără autorizaţie de construire, acţiunile de restituire s-au finalizat prin retrocedări în natură, astfel că au intrat în proprietatea noi lor proprietari şi clădirile respective. Astfel, în situaţia negocierii ulterioare a preţului de cumpărare de către reprezentanţii autorităţii de resort cu deţinătorii bazelor sportive, existenţa construcţiilor pe terenurile revendicate şi ulterior restituite face ca preţul negociat să fie mai mare decât preţul unui teren liber de construcţii.

Nu există o evidenţă a bazelor sportive aflate în proprietatea fostelor întreprinderi de stat, aceasta putând reprezenta o bază de plecare pentru stabilirea situaţiei actuale a bazelor sportive.

MTS nu a întocmit un Registru al Bazelor Sportive şi nu a acordat atenţia cuvenită activităţii de omologare a bazelor sportive şi de înscriere a acestora în Registrul Bazelor Sportive Omologate’’

                                                                                                                                          *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

Baza materială şi infrastructura în domeniul sportului constituie platforma pe care se poate reconstrui sistemul românesc de educaţie fizică şi sport.

cs-otopeniPlecând de la premisa că bazele sportive reprezintă locuri publice care contribuie la creşterea calităţii vieţii unei colectivităţi, locuri unde diversele categorii de cetăţeni îşi petrec o parte din timp, ele devin emblematice pentru un cartier, comună, oraş, judeţ sau regiune.

Infrastructura sportivă aflată în administrarea şi gestiunea actualei Autorităţi pentru Sport şi Tineret a fost realizată în cea mai mare parte la standardele anilor 1980 şi în prezent necesită o modernizare la nivelul cerinţelor europene şi ale federaţiilor sportive internaţionale, atât pentru pregătirea şi pentru desfăşurarea competiţiilor sportive oficiale, cât şi pentru utilizarea lor în activităţi recreative.

În acelaşi stadiu se află şi bazele sportive aflate în administrarea Consiliilor locale, făcându-se în acest sens doar paşi timizi în modernizarea dotărilor.

Prima etapă în asigurarea bazei materiale pentru activităţi fizice şi sport este finalizarea obiectivelor de investiţii în curs de execuţie din bazele sportive administrate de unităţile din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

În paralel, se va trece la modernizarea bazelor sportive de interes naţional în concordanţă cu criteriile impuse prin normele şi regulamentele federaţiilor sportive internaţionale, în vederea omologării lor pentru organizarea de competiţii naţionale şi internaţionale oficiale.

Descentralizarea activităţii sportive şi implicarea autorităţilor locale alături de MTS, COSR, federaţiile sportive naţionale şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul sportului, în finanţarea unor programe pe ramuri sportive, vor oferi posibilitatea şi cadrul susţinerii elementelor de bază materială sportivă.

Efectuarea unui audit al facilităţilor sportive la scară naţională, pentru a determina gradul de funcţionalitate al acestora şi distribuţia lor zonală, în raport cu nevoile populaţiei reprezintă una dintre măsurile de bază pentru a avea o imagine clară a infrastructurii sistemului naţional pentru sport. Datele culese vor fi organizate şi sintetizate într-un Registru naţional al bazelor sportive.

Obiectivul activităţii Registrului Naţional al Bazelor Sportive va fi reglementarea, controlul şi supravegherea bazelor sportive din domeniul public şi privat al statului, al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat. Bazele sportive, indiferent de forma de proprietate şi organizare, se vor omologa/clasifica în funcţie de caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor şi a serviciilor prestate.

Autorităţile locale şi centrale vor duce o politică pentru prevenirea vânzării/înstrăinării facilităţilor sportive de orice nivel – naţional, regional sau local. Acolo unde este posibil, va fi încurajată vânzarea numai în scopul construirii altei/altor facilităţi sportive mai performante.

Toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea cursurilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii. În acest sens, este prevăzută continuarea programului naţional pentru construirea de noi baze sportive în sistemul de învăţământ, cât şi reabilitarea şi modernizarea celor existente.

Recomandăm, date fiind cele de mai sus, efectuarea unui studiu general privind starea bazelor sportive şi cerinţele actuale ale naţiunii conform unei strategii aferente pentru perioada 2016 – 2032.

Considerăm că se impun următoarele măsuri:

  • construirea de Săli de sport şi baze de pregătire în toate şcolile generale şi universităţile din România (program trebuie demarat in 2017 si finalizat pana in 2032);
  • construirea a 47 baze sportivepilot pe lângă cele 47 de Licee cu Program Sportiv pentru clasele I-XII, în cele 41 de judeţe ale ţării la care adaugam cele 6 sectoare ale municipiului Bucuresti (program pe termen scurt 2017-2020);

Nota: Aceste licee vor cuprinde pe langa cladirile si dotarile necesare activitatii educationale si cate un complex sportiv  care va avea in componenta un teren cu o pista de atletism cu 8 culoare si facilitate pentru intrecerile atletice, sala polivalenta de sport, bazin de inot si alte dotari in functie de zona. Luand ca exemplu judetul Iasi, unul dintre judetele cu cea mai mare populatie din Romania identificam existenta a doar doua (2) piste de atletism (stadionul Siretul Pascani care are o pista de atletism cu doar 2 culoare si stadionul “Emil Alexandrescu” din Iasi care are o pista cu 6 culoare) nici una omologabila pentru competitii internationale!!!

 

  • Construirea unei arene sportive care sa cuprinda o pista pentru intreceri atletice, un teren pentru sporturi de echipa (fotbal, rugby, etc.) cu o capacitate de 500-1000 de locuri si facilitate specifice (vestiare, zone de refacere dupa efort, etc.) in fiecare comuna (program pe termen mediu care va fi demarat in 2017 si finalizat etapizat pana in 2020);
  • construirea de noi stadioane cu facilităţi pentru atletism, pentru jocuri colective ca fotbal, rugby, hochei pe iarba, precum şi facilităţi anexe, cu o capacitate de aproximativ 25.000-35.000 locuri (minim 10 până în 2020);
  • construirea de Săli Polivalente cu capacităţi cuprinse între 7.000-20.000 de locuri cu facilităţi diverse pentru competiţii de sală, pentru sporturi individuale şi de echipă (minim 10 săli până în 2020);
  • construirea de bazine de înot şi sărituri în apă necesare programului de pregatire continua si sistematica dar si unele dotate cu tribune cu o capacitate cuprinsă între 2.500-5000 de locuri, cu facilităţi pentru sporturile de nataţie (minim 25 până în 2020);
  • construirea de patinoare cu facilităţi anexe specifice sporturilor pe gheaţă şi cu capacităţi cuprinse între 3.500-5.000 locuri (minim 10 până în 2020);
  • construirea unei arene-complex de tipul Naţional Arena, care să aibă în componenţă şi o pistă de atletism, precum şi alte facilităţi specifice atletismului, cu o capacitate între 85.000-100.000 locuri, pentru organizarea marilor evenimente. Recomandăm să fie construită în apropierea municipiului Bucureşti, cu acces rapid la metrou şi suficiente locuri de parcare (termen de executie 2018-2020);
  • construirea de pârtii de schi şi baze sportive pentru sporturile de iarnă; încurajarea acestui tip de investiţii în regim de Parteneriat Public-Privat în zonele cu potenţial turistic ridicat (minim 12 mari complexe până în 2018);
  • construirea de Baze Sportive de Pregătire Centralizată necesare centrelor olimpice şi loturilor naţionale pe specificul disciplinelor sportive (minim 7 până în 2018);

 

Construirea de licee sportive de tip nou reprezintă una din măsurile importante în lansarea programului « A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI ».

images

mmmm

Rolul acestui program este să îmbunătăţească evident calitatea învăţământului şi selecţia de valori prin:

  • asigurarea de condiţii moderne pentru activitatea educaţională şi un cadru competitiv pentru toţi participanţii la acest proces de lungă durată;
  • promovarea egalităţii de şanse pentru copiii din zonele rurale în competiţie cu cei din zonele urbane;

dhb

mj

mj

nnn

Totodată, una din priorităţi o va constitui promovarea noului sistem educaţional ca unul de tip competitiv. Rolul acestuia este să identifice, să pregătească şi să creeze valori atât în planul educaţional general, cât şi in plan sportiv. Se va urmări atât identificarea, pregătirea şi punerea în valoare prin participarea la olimpiadele şcolare şi campionatelor universitare, cât şi o finalitate a şcolii prin profesii care să fie cerute de piaţa muncii. Aceste măsuri vin ca o completare a setului de măsuri propuse prin actuala strategie, o mare problemă naţională reprezentând-o abandonul şcolar.

 

Etapele implementării:

  • identificarea unor zone cu potenţial demografic în fiecare judeţ. Este recomandat ca locaţiile viitoarelor centre educaţionale scoli/licee să fie pe lângă oraşe/municipii la o distanţă de 25-40 km de acestea, pe lângă amenajări hidrografice sau cu alt specific, care să permită practicarea sporturilor nautice, a zonelor unde pot fi amenajate pârtii de schi, aproape de locaţii care să permită practicarea disciplinelor sportive cu specific (paraşutism, sporturi de iarnă ş.);
  • construirea celor 47 de liceepilot, câte unul în fiecare din cele 41 de judeţe si la nivelul celor 6 sectoare ale municipiului Bucuresti . Acestea vor cuprinde: săli de curs, laboratoare, bibliotecă, cantină, săli de sport, bazin de înot şi stadion multifuncţional dotat cu pistă de atletism, alte facilităţi;
  • desfiinţarea şcolilor pe o rază de 15-20 km şi înscrierea elevilor în noul centru educaţional, asigurarea transportului acestora la şcoala în care vor învăţa în sistem de învăţământ cu clasele I – XII într-un singur schimb, servirea prânzului la cantină, efectuarea lecţiilor în regim afterschool, participarea la cercurile opţionale şi la activităţi sportive zilnice;
  • promovarea educaţiei prin sport. Participarea activă la Olimpiadele Sportive Şcolare şi la toate competiţiile organizate de Federaţia Sportului Şcolar si Universitar, precum şi promovarea valorilor depistate spre înalta performanţă;
  • construirea altor centre educaţionale de tip nou. Extinderea acestui program prin construirea unor centre în zonele metropolitane ale marilor oraşe;

In proportie de 99%, infrastructura scolilor si liceelor din Romania este depasita. Cladirile vechi nu mai sunt functionale si nu pot fi adaptate la cerintele si nevoile actuale, neexistand suficient spatiu/teren. Baza sportiva este de cele mai multe ori, daca nu inexistenta – formata dintr-o sala de sport subdimensionata, un teren de sport de dimensiuni de 40×20 mp fara pista de atletism si facilitati specifice.

Cea mai mare problema actuala a sistemului de invatamant din Romania este asigurarea invatamantului de calitate, intr-un singur schimb dar si rezolvarea problemelor de infrastructura necesara unei educatii generale complete. Totodata tinerii, in special copiii cu varste intre 4-12 ani au devenit o povara pentru familie in loc sa fie o bucurie, neexistand suficient timp pentru o viata normala in familie, mare parte din resurse, timp si energie fiind alocate pentru a duce si lua copilul de la scoala, de al conduce la activitati extrascolare sportive/culturale, meditatii sau ore de pregatire sub diverse forme. Tipul de scoli noi – propuse prin strategie – rezolva toate problemele de acest gen redand familiei un tanar pentru activitati familiale si de socializare sau care sa-si petreaca timpul intr-un mod constructiv.

1

Schita 1. Baza sportiva fara pista de atletism.

2

Schita 2. Baza sportiva completa.

3

Schita 3. Teren multifunctional pentru rugby si fotbal.

 


  • 0

Resursa umana in sportul romanesc

Tags : 

Statutul antrenorului/instructorului sportiv este unul dintre factorii determinanţi în dezvoltarea sistemului sportiv în România. Salariile sunt mici, motivaţia este inexistentă, ceea ce mai funcţionează se datorează strict pasiunii unor oameni dedicaţi: astfel am putea caracteriza activitatea sportivă din ţara noastră.

Conceptele greşite după care lucrăm au ca rezultat oameni blazaţi, fără implicare şi iniţiativă şi un sistem muribund pe lângă care mişună oportunişti de multe ori fără nici o pregătire în domeniu.

Este nevoie de implementarea unui sistem competitiv si motivational.

Avem nevoie  de o reorganizare a sistemului astfel incat un procent mai mare dintre sportivii de performanta sa isi finalizeze studiile si sa imbratiseze o cariera didactica sau antrenoratul.

Daca in aceasta perioada suferim la capitolul ,,numar de practicanti” in viitor vom suferi si la capitolul ,,tehnicieni in sport”. Lipsa acestora va avea un impact catastrofal asupra intregului sistem.

Pentru aceasta, trebuie stabilit un plan de masuri in ceea ce priveste resursa umana, motivand financiar imbratisarea unei cariere didactice sau a antrenoratului in Romania, incurajand valorile sa nu migreze spre alte sisteme functionale  care platesc mai bine.

 


  • 0

De ce este necesara in Romania o strategie in domeniul sportului?

Tags : 

„Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat şi al oricărei femei,
iar absenţa acestuia nu poate fi nicicând compensată.”
Pierre de Coubertin

Sportul în UE înseamnă toate formele de activităţi fizice care, printr-o participare mai mult sau mai puţin organizată, au drept obiectiv ameliorarea condiţiei fizice şi psihice a persoanei, dezvoltarea relaţiilor sociale sau dobândirea unor rezultate pozitive în competiţiile de toate nivelurile. Sportul este un fenomen social şi economic în continuă dezvoltare, cu o contribuţie importantă la obiectivele strategice ale Uniunii Europene referitoare la solidaritate şi prosperitate. Idealul olimpic de dezvoltare a sportului în vederea promovării păcii şi înţelegerii între naţiuni şi culturi, precum şi a educaţiei celor tineri, s-a născut în Europa şi a fost susţinut de Comitetul Olimpic Internaţional şi de Forul Olimpic European. (Cartea Albă a SportuluiUE)

România nu poate face, în acest context, notă discordantă în raport cu legislaţia europeană în ceea ce priveşte educaţia fizică şi sportul, organizarea şi finanţarea acestui sistem.

Orientarea către politici în domeniul sportului se poate efectua în UE, dar mai ales în România, prin sprijinirea cu date si cifre, dar mai ales printr-o responsabilizare a politicului şi a comunităţilor locale în scopul identificării şi implementării unor sisteme lucrative adecvate.

Lansarea acţiunilor politice şi cooperarea sporită la nivelul UE pe tema sportului trebuie să fie susţinute de o bază solidă de cunoştinţe. Calitatea, relevanţa şi comparabilitatea datelor trebuie să fie îmbunătăţite pentru a permite o planificare strategică mai bună şi adoptarea de decizii adecvate în domeniul sportiv.

Recunoaşterea tot mai largă (ONU, UNESCO, OMS, UE) a rolului sportului în creşterea calităţii vieţii, dezvoltarea durabilă, diminuarea criminalităţii, creşterea şi stabilitatea economică, dezvoltarea resursei umane pe termen mediu şi lung fac tot mai multe state/naţiuni să plaseze problematica privitoare la „un mod de viaţă sănătos” între subiectele legate de strategia şi siguranţa naţională, vizând orizonturi de timp ce ating şi chiar depăşesc, ca obiective şi măsuri, anul 2024.

Ţinând seama de importanţa rolului demonstrat jucat de activităţile fizice în asigurarea unui nivel ridicat de sănătate, a unui climat social responsabil şi activ, a unei dezvoltări economice stabile, a unei incluziuni sociale a categoriilor defavorizate, ca şi de transformările sociale, economice şi de educaţie la nivel naţional, statul român, prin autorităţile sale plasate la cel mai înalt nivel, trebuie să-şi propună lansarea şi susţinerea unei strategii care să vizeze modificări importante în organizarea şi dezvoltarea domeniului Educaţiei Fizice şi Sportului din România în acord cu tendinţele, acordurile şi parteneriatele internaţionale şi cu interesele proprii pe termen lung.

Sportul este recunoscut ca făcând parte integrantă din realitatea socială, culturală şi economică a României şi ca factor de consolidare a imaginii şi relaţiilor sale internaţionale.

Statul român trebuie să îşi asume misiunea de a susţine şi dezvolta Sistemul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport prin mijloacele specifice unui stat de drept cu o economie de piaţă funcţională.

            Punctele principale ale unei  strategii trebuie sa fie orientate către:

  1. creşterea gradului de participare activă a populaţiei de toate vârstele la activităţi sportive cu caracter permanent, în interesul păstrării şi ridicării nivelului de sănătate individuală, al ridicării nivelului de coeziune, integrare şi încredere socială a membrilor societăţii ;
  2. creşterea gradului de practicare a activităţilor sportive, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor, în scopul formării şi dezvoltării lor pentru a deveni cetăţeni activi, educaţi şi responsabili;
  3. creşterea gradului de implicare a factorului uman generator de plus valoare şi dezvoltare economică, prin iniţiativa privată şi încurajarea investiţiilor în sport, pentru crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea acestui sector ca unul din motoarele relansării economice a ţării;
  4. creşterea nivelului şi calităţii reprezentării României ca generatoare de excelenţă şi în sportul de preformanţă la cele mai înalte cote ale competiţiilor sportive desfăşurate pe plan mondial;