Tag Archives: statistica date sport

  • 0

Modificari in legislatia sportiva. Finantarea

Tags : 

Finantarea sportului romanesc, este o problema care trebuie sa isi gaseasca rezolvarea, cat mai repede!

Modificarea Legii 69/2000 prin OUG 38/2017 si mai nou prin consolidarea acesteia cu Legea 90/2018, ar trebui sa faca lumina in ceea ce priveste finantarea si Contractul de Activitate Sportiva.

Din pacate, fara bani publici, sportul romanesc este pe cale de disparitie!
Legea Sponsorizarii este nefunctionala! Procentul de 20% din impozitul pe profit cu un prag de 5/1000 din cifra de afaceri, fara facilitate fiscala pentru sponsor, tine sponsorizatul in pozitia de cersetor!

Read More

  • 0

Patru pași simpli

Tags : 

Cheia relansării sportului românesc nu se află în totalitate la Ministerul Sportului (MTS), cum s-ar crede, ci la Ministerul Educației (MENCS). Primul pas care trebuie făcut, fără o încărcătură financiară foarte mare, și realizabil din septembrie, este refacerea piramidelor la CSS-uri și LPS-uri. Doar după ce vor fi refăcute piramidele la CSS-uri și LPS-uri și după ce va fi angrenat un număr cât mai mare de copii în activități sportive organizate în aceste instituții, va fi cu adevărat eficientă și o competiție națională gen Daciada.

Al doilea pas, deasemenea fără o încărcătură financiară prea mare, ar fi ca sportivii care termină junioratul legimitați la un club sportiv și care au calitatea de studenți, să beneficieze, pe perioada studiilor, de o bursă universitară, care să le acopere cheltuielile de școlarizare. Acest lucru, inedit pentru sportul românesc la scară mare, va constitui un imbold pentru tineri să continue sportul de performanță și după terminarea junioratului și să se pregătească pentru viața de dincolo de sport.

Al treilea pas ar fi creșterea indemnizației sportive de efort la o valoare acceptabilă, nu 720 de lei cât este în prezent ci la 1.400 de lei, sumă care să poată oferi o siguranță sportivilor și o motivație să continue activitatea sportivă de performanță.

Din păcate, cu toții suntem animați de cele mai bune gânduri, dar rezultatele sunt dezastroase. Se încearcă tot felul de organizări și de reorganizări dar se ocolește miezul problemei, o finanțare adecvată a cluburilor sportive.

Sunt 190 de echipe, grupate în 118 cluburi, înscrise în campionatele naționale, la jocuri sportive, din care 98 în prima ligă și 92 în liga a doua. Din acestea, un număr semnificativ îl reprezintă cluburile sportive universitare și anume 58 de echipe, 28 de echipe în prima ligă și 30 de echipe în liga a II-a. Sunt 25 de cluburi sportive universitare care participă în campionatele naționale la jocuri, cu un număr de 58 de echipe și alte 9 cluburi sub titulatura Ministerului Educației Naționale. În aceleași competiții paticipă 17 cluburi municipale, CSM, cu 32 de echipe, din care 15 echipe în prima ligă și 17 echipe în liga a II-a. Dinamo, Steaua și Rapid însumează alte 18 echipe din care 15 în Div. A și 3 în B. De asemenea, sunt alte 41 de echipe susținute integral de consiliile locale și consiliile județene, cu titulaturi HC, HCM, VCM, etc. Cluburile private sunt în număr de 20 și pe majoritatea le găsim în Divizia B.

Aici pot fi consultate date statistice despre situatia nationala la Jocuri Sportive, echipele existente si esalonul in care activeaza.Jocuri Sportive

Dintre toate aceste cluburi, primele treizeci sunt cluburi importante, cu caracter polisportiv. Investiți în ele și vom aveam din nou sport.

Un simplu calcul arată că, cu 5 milioane € primul pas, 4 milioane € al doilea pas, 9 milioane € al treilea pas și încă 80 milioane € susținere financiară pentru primele treizeci de cluburi de seniori, deci cu un efort financiar de până la 100 milioane €/an, se poate reporni sportul românesc. Deci iată că 500 milioane de lei/an ar putea costa relansarea sportului românesc. E mult, e puțin? Cine poate să spună?

Revin, și subliniez faptul că nu putem vorbi de sport de masă fără ca să existe și sport de performanță, așa cum nu putem vorbi de sport de înaltă performanță fără ca să existe sport de performanță. La noi, din păcate, ne-am obișnuit doar cu înalta performanță și am uitat complet de sportul de performanță și de sportul de masă și că aceste trei segmente formează un lanț în care dacă lipsește o verigă, totul se destramă. Și se destramă.

România a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 103 participanți. “Tricolorii” au încheiat competiția gazduită de capitala Angliei cu un total de 9 medalii.

În comparație, alte țări cu o populație semnificativ mai mică decât a României, au avut o reprezentare la Jocurile Olimpice mai mare sau cel puțin egală.

Belgia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 115 sportivi. În Belgia sunt aproximativ 17.000 de cluburi sportive care însumează aproximativ 1.350.000 de sportivi legitimați.

Cehia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 133 de sportivi. Cehii au încheiat competiția de la Londra cu un total de 10 medalii.

Danemarca a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 113 sportivi. Pentru danezi bilanțul Jocurilor Olimpice de la Londra este de 9 medalii.

Olanda a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație format din 175 de sportivi. Olandezii au avut un parcurs bun la Londra, încheind competiția cu un total de 20 de medalii. De asemenea, ca o continuare a succesului înregistrat în Marea Britanie, olandezii s-au remarcat și doi ani mai tarziu, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, acolo unde cu o delegație de numai 41 de oameni au reușit să obtință 24 de medalii.

Suedia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 134 de sportivi. Suedezii au reușit să obțină la Londra 8 medalii.

Ungaria a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 157 de sportivi ce au reușit să aducă în palmaresul Ungariei 18 medalii.

Grecia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 104 participanți.

Concluzia este una foarte simplă, dar foarte dureroasă.

Nu putem avea o națiune sănătoasă fară sport și nu putem avea rezultate pe plan sportiv decât cu o implicare serioasă încă de la stadiul de copii și juniori. Pentru a reuși trebuie să avem rabdare, seriozitate și să prețuim fiecare verigă a acestui lanț format din sănătate-mișcare-sport de performanță-rezultate internaționale (lanțul sport de masă-sport de performanță-sport de înaltă performanță, de care vorbeam înainte).

Director C.S. Universitatea Cluj

Ovidiu Vasu

APNSR multumeste pe aceasta cale dlui Director Ovidiu Vasu pentru amabilitate si acceptul de a publica acest material.


  • 8

De ce nu are sportul romanesc sponsori?

Tags : 

Avem conform datelor statistice la 31 decembrie 2015, un numar de peste 600.000 societati comerciale inregistrate ca active in Romania.
Mare parte dintre acestea, nu inregistreaza profit, iar cele care fac profit nu sponsorizeaza!
Acest aspect, reprezinta o alta fata a dramei prin care trece sportul romanesc!

top100
2top100Daca ne uitam in Top 100 firme in Romania, la profiturile declarate pentru anul 2015, ar trebui sa ne gandim ca in marja celor 20% din impozitul pe profit dar nu mai mult de 0.3% din cifra de afaceri (de la 1 ianuarie 2016 este de 0.5% din cifra de afaceri), sportul la pachet bineinteles cu sanatatea, cultura si religia, au beneficiat de sume importante.
Ei bine, lucrurile nu stau asa!
La o scurta analiza, constatam ca avem multe companii nationale privatizate sau cu capital mixt care inregistreaza profituri frumoase dar nu-i regasim ca sponsori nicaieri, nici in cultura nici in sport nici in sanatate, probabil sponsorizeaza religia?
Deasemenea, institutii financiar-bancare, companii de telefonie mobila, companii cu activitate in domeniul comertului cu alimente, medicamente, etc. declara profituri impresionante dar nu pot fi regasiti ca sponsori ai sportului romanesc.

Ca un om de sport activ, am avut si am zilnic discutii cu multi reprezentanti ai acestor companii pentru a sponsoriza sportul romanesc.
Cele mai multe raspunsuri sunt:
1. ne pare rau, dar politica companiei nu permite sponsorizarea sportului. Ne -am orientat catre cazurile sociale…
2. ne pare rau, dar solicitarea dvs nu a fost aprobata…Poate anul viitor?!
3. ne pare rau, dar dam bani la orfelinate…
4. ne pare rau, dar dam bani la camine de batrani…
5. ne pare foarte rau dar noi nu facem sponsorizari deloc pentru ca daca am da o sponsorizare cuiva, ar veni si altii sa ceara…
6. ne pare rau dar politica companiei este de a da sponsorizari doar pentru evenimente de tipul…x…

SI NOUA, OAMENILOR DIN LUMEA SPORTULUI NE PARE RAU, DAR DACA VA PLANGETI CA NU MAI AVEM REZULTATE ESTE PENTRU CA NU AVEM CU CE SI INDIFERENTA VOASTRA UCIDE!

Da! Indiferenta si prostia ucid!
Ucid lent dar sigur un popor cu potential in sport, care avea in trecut rezultate internationale notabile dar din pacate in aceasta perioada nu mai are nimic.
Nu! Sportul nu mai este ambasador al Romaniei pentru ca fara rezultate notabile nu mai poate fi ambasador! Aceasta stare de fapt si frustrarile pe care le traim ca natiune sunt o rezultanta a indiferentei cu care am tratat in ultimii 26 de ani sportul, a orgoliilor meschine, a lipsei de viziune si pragmatism atat a oamenilor de sport dar mai ales a politicului care fara vointa lui nu vom putea discuta niciodata de o reorganizare si resuscitare a acestui sistem muribund!

Banii pentru sportul romanesc scolar si universitar ar trebui sa provina din zone economice ca: tutun si alcool, jocuri de noroc si pariuri sportive, loteria romana, hipermarchet-uri, farmaceutice, telefonie mobila, tranzactii financiar bancare, perol si gaze, energie electrica, media, zone economice care ar trebuie taxate procentual din cifra de afaceri in fiecare an.
La toate aceste taxe, trebuie adaugati banii din finantarea de la administratiile centrale si locale si sponsorizarile.

Daca ar fi instituita o taxa anuala de sport in valoare de 100 euro pentru toate cele peste 600.000 de firme care activeaza in Romania, am avea cel putin 60.000.000 euro/an.

Daca am implementa un sistem progresiv pentru sponsorizare de 15-20-25-30% din impozitul pe profit anual dar fara limita celor 0.5% din cifra de afaceri, cumulat cu o reducere a diferentei de plata a impozitului ramas de achitat cu 2-3-4-5% atunci firmele se vor ,,bate” pentru a sponsoriza sportul romanesc.
Stiu ca in 2016, Dacia Renault Pitesti a surclasat OMV Petrom in topul celor mai profitabile firme din Romania.

Ei bine, daca nu stiati, DACIA este sponsor la echipa de fotbal Udinese din Italia in timp ce FC Arges Pitesti a disparut. Pentru ei, tara noastra este neinteresanta pentru a investi in publicitate sportiva sau sa sponsorizeze sportul romanesc!

Despre bani in sportul romanesc.
Foarte important de retinut faptul ca bugetul alocat de MTS in 2016 federatiilor sportive nationale este de 68,7 milioane de lei (aproximativ 15 milioane de euro).
Bugetul MTS pentru anul fiscal 2016 a fost anuntat in valoare de 445.358.000 Ron din care 329.556.000 lei de la Bugetul de Stat si 115.800.000 lei venituri proprii, insemnanad un total de aproximativ 99 milioane euro.
Deci, din 99 milioane doar 15 ajung la federatii!?

Parghiile de a creste aceste venituri, sunt limitate si tin mai mult de factorul politic si pachetul legislativ din domeniul sportului pe care il asteptam cu totii de mult timp, dar din pacate nu mai vine!

Bugete la ultimele Olimpiade
JO 2000 (Sydney), buget în valoare totală de 31 de milioane lei, din care 19 milioane de la Bugetul de Stat al Ministerului Tineretului şi Sportului, 8 milioane bugetul de stat al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi 4 milioane venituri proprii MTS;
JO 2004 (Atena), buget în valoare totală de 96 de milioane lei, din care 50 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 39 milioane bugetul de Stat COSR şi 1 milion lei venituri proprii MTS şi 6 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2008 (Beijing), buget în valoare totală de 129 de milioane lei, din care 70 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 42 milioane bugetul de Stat COSR şi 6 milioane lei venituri proprii MTS şi 11 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2012 (Londra), buget în valoare totală de 118 de milioane lei, din care 68 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 21 milioane bugetul de Stat COSR, 8 milioane lei venituri proprii MTS şi 21 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2016 (Rio de Janeiro), buget in valoare totala de 164 de milioane lei, din care 108 milioane lei contributie MTS (80 milioane lei de la bugetul de Stat şi alte 28 de milioane de lei din venituri proprii) si 56 milioane lei COSR.

Rezultate la JO
– JO din 1992, cei 172 de sportivi au obţinut 18 medalii;
– JO din 1996, cei 168 de sportivi au obtinut 20 de medalii;
– JO din 2000, cei 156 de sportivi au obtinut 26 de medalii;
– JO din 2004, cei 184 de sportivi au obtinut 19 medalii;
– JO din 2008, cei 104 sportivi au obtinut 8 medalii;
– JO din 2012, cei 105 sportivi au obţinut 2 medalii de aur, 5 de argint şi 2 de bronz;
– JO din 2016, cei 97 sportivi, au obtinut pana la aceasta data 4 medalii, una de aur, una de argint si 2 de bronz. Se pare ca atat vom avea!?

Romania are nevoie de o restructurare din temelii a sistemului national de educatiei fizica si sport si de un pachet legislativ care sa scoata acest sistem din criza profunda in care zace.
V-am mai prezentat anterior multe propuneri care ar putea fi implementate cu o singura conditie: sa existe vointa politica si cineva sa isi asume un proiect national de reorganizare a sistemului.

Solutii sunt, iar daca ne referim la banii investiti in sportul romanesc, acestia sunt atat de putini incat este de mirare ca mai existam. Statul trebuie sa investeasca masiv in sportul scolar si universitar, sa creeze parghii printr-un pachet legislativ, astfel incat in 4-5 ani sa transfere sarcina financiara de pe umerii sai pe umerii privatului.
O lege a sponsorizarii trebuie sa fie atat de atractiva pentru sponsori si sponsorizati incat primii trebuie sa-i caute si sa-i aleaga pe ceilalti. Altfel ,,managerii sportivi” vor ramane vesnici cersetori iar raspunsul privind sponsorizarea, il stiti deja: ,,Ne pare rau…”

,,Sa avem seninatatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de aschimba ceea ce poate fi schimbat si mai ales intelepciunea de a face diferenta intre cele doua posibilitati!” spunea Marcus Aurelius!


  • 0

Sportul in Romania si organizarea sistemului

Tags : 

România nu are o strategie naţională asumata pe termen mediu şi lung în domeniul sportului.

Avem un  Minister al  Tineretului şi Sportului. Transformările din Minister in Agenţie, apoi in Autoritate si revenirea la Minister, tendinţa de a-l defini ca simplu departament subliniază pe de o parte “importanţa” redusă care se acordă fenomenului sportiv, dar mai ales neputinţa sistemului şi lipsa de viziune referitoare la acest important aspect.

Slaba colaborare între:

  • cele 74 de federaţii naţionale sportive;
  • Comitetul Olimpic Sportiv Român;
  • Federaţia Sportului Şcolar si Universitar;

denotă lipsa de experienta si dezorientarea structurile sportive din ţara noastra.

Aveam (conform Raportului de Audit al Performantei Sportive, intocmit de Curtea de Conturi) in 2013 in Romania, 417 organizatii sportive persoane juridice de drept public, din care:

  • 276 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice centrale, astfel:
  • 48 in subordinea MTS;
  • 220 in subordinea MENCS (70 Cluburi Sportive Scolare, 89 Licee cu Program Sportiv, 35 Palate ale Copiilor/Cluburi Elevi, 29 Cluburi Sportive Universitare);
  • 8 in subordinea altor ministere.
  • 141 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice locale;
  • 69 de structuri sportive societati pe actiuni, persoane juridice;
  • 3 843 de structuri/cluburi sportive private.

                           *date extrase din sursa Raport Curte de Conturi 2013

In cadrul federatiilor sportive nationale, regasim:

Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
2012 7.919 246.033

*1.29%

6.822 6.398 10.878
2014 7.314 243.375

*1.28%

6.861 5.055 8.852

Sursa: Raport anual INS.    *Procent din total populatie

 

FigNumarul mic de sportivi legitimati arata pe de o parte proasta organizare a sistemului si imposibilitatea de a ‘’accesa’’ masa critica,  dar mai ales ineficienta cu care sunt cheltuite bugetele. Numarul de sportivi este intr-un continuu regres. Raportat la numarul de elevi si studenti (aproximativ 3.2 milioane elevi si 0.5 milioane studenti) la celelalte segmente de populatie pana la 19 milioane de locuitori cat are Romania, identificam un procent de 1.3%  din total populatie care sunt sportivi legitimati, ceea ce inseamna foarte putin. Din aceasta cauza, starea generala de sanatate a natiunii se deterioreaza, indicii de mortalitate cresc, bugetele alocate tratarii bolii si nu sanatatii, sunt mari si vor creste alarmant. La baza numarului mic de practicanti/sportivi legitimati regasim si motivul principal pentru care evenimentul sportiv nu mai este un spectacol in sine, arenele sportive sunt goale, serviciile adiacente sunt limitate cantitativ si calitativ, industria sportului in Romania este inexistenta.

In tabelul de mai jos avem cifre defalcate pentru 6 federatii sportive, nu luate intamplator ci avand ca motivatie pretentiile pe care acestea le emit.

Totodata trebuie remarcata, diferenta imensa dintre fotbal si celelalte ramuri sportive. Daca in Romania avem aproximativ ½ din totalul numarului de sportivi legitimati, cifra fiind de aproximativ 120.000, ei bine federatiile de fotbal din Germania, Franta, Anglia, Spania depasesc câteva milioane de legitimati. Tintele statelor europene sunt de 40% populatie activa practicanta de activitati sportive si intre 25-30% sportivi legitimati. Nu intamplator, bugetele acestor state alocate sportului sunt impresionante dar si contributia la PIB este pe masura (in Germania 17% din PIB este dat de industria sportului).

 

Federatia Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
Atletism 2012 252 7.459 601 19 336
2014 237 10.135 601 19 336
Baschet 2012 243 17.169 595 172
2014 268 20.170 504 144
Gimnastica 2012 45 985 165 4 67
2014 39 1.248 177 3 69
Handbal 2012 227 10.525 476 559
2014 231 11.514 481 601
Fotbal 2012 3.078 120.520 1.918 2.715 5.735
2014 2.535 117.328 2.277 1.427 4.419
Rugby 2012 93 4.504 46 2 59
2014 118 4.879 200 96

Sursa: Raport anual INS

Pe fondul unor bugete din ce în ce mai mici, politizarea excesivă împreună cu epurarea sistemului au condus la:

  • situaţia în care puţinele cadre de specialitate care mai reprezentau un nucleu de profesionişti au plecat sau au fost excluse din sistemul national sportiv;
  • crearea, începând cu 1990, a unei mari prăpăstii între sportul şcolar/universitar şi sportul de performanţă (acesta din urmă fiind considerat una din verigile-cheie ale strategiei noastre pentru următorii 16 de ani).

Din păcate pentru perspectiva unei reale evoluţii în bine a situaţiei descrise mai sus, problemele grave ale sportului nu pot fi rezolvate cu amatorismul aşa-zişilor “specialişti” de conjunctură.

În 2004, miniştrii europeni cu portofolii în domeniul sportului au adoptat o ordine de zi prin care sunt definite temele prioritare de discuţie între statele membre cu privire la sport. Aceste teme fac parte integrantă din Carta Albă a Sportului European (Lisabona, 2005) şi ele ar fi trebuit puse pe agenda de zi a Comisiilor din Parlamentul României, urmând ca ulterior să fie iniţiate pachete de legi pentru materializarea lor.

UE recomandă şi stabileşte prin Carta Alba a Sportului modul de cooperare la nivelul Uniunii pe tema sportului între statele membre, dar şi faptul că această cooperare va trebui să se desfăşoare în cadrul unor reuniuni ministeriale informale, precum şi la nivelul administrativ, prin intermediul reuniunilor la care participă directorii responsabili de domeniul sportiv.

Statul român face abstracţie de aceste indicaţii.

Dezbaterea politică pe tema sportului în Europa acordă o importanţă considerabilă aşa-numitului „model sportiv european”. Totodată, urmare a faptului că anumite valori şi tradiţii ale sportului au dreptul de a fi promovate, pe fondul diversităţii şi complexităţii structurilor sportive din ţara noastră, considerăm că este imperios necesară definirea unui sistem stabil şi de lungă durată de organizare a acestuia.

Scopul acestui sistem este de a identifica şi stabili coordonatele organizatorice în baza unui set comun de principii de bună guvernare în sport precum transparenţa, democraţia, responsabilitatea şi reprezentarea factorilor implicaţi (asociaţii, federaţii, sportivi, cluburi, ligi, suporteri etc.).

Luând ca exemplu oraşul Bucureşti, oraşul cu cel mai mare buget administrativ din ţară, am avut în 2015:

  • 638 de secţii (cluburi sportive);
  • 4597 de sportivi legitimaţi (în 1995, numărul acestora era de 45.958);
  • 233 de antrenori;
  • 835 de instructori;
  • 1044 de arbitri.

Regresul suferit la numărul de sportivi legitimaţi are următoarele cauze:

  • lipsa programelor de educaţie privind promovarea mişcării şi a sportului cu beneficiile sale;
  • lipsa programelor de alimentaţie sănătoasă cu avantajele ei;
  • lipsa programelor de promovare a naturii şi a îngrijirii spaţiilor verzi ca zone urbane speciale absolut necesare dezvoltării sportului şi agrementului în Capitală;
  • efectele nocive ale sedentarismului, ale consumului de alcool şi a substanţelor interzise etc.;
  • existenţa unor baze sportive din ce în ce mai puţine ca număr şi neîngrijite;
  • alocarea unui număr foarte mic de ore de educaţie fizică şi sport în programa şcolară;
  • inexistenţa unui Liceu cu Program Sportiv la nivel de fiecare Sector administrative al municipiului Bucuresti cu o populatie de aproximativ 2 milioane de locuitori, ci doar a unor clase pe disciplina sportiva sau clase-mozaic in unele licee şi a 7 Cluburi Sportive Şcolare, a căror infrastructură este într-o precara si insuficienta şi care au o finanţare aproape de limita subzistenţei;
  • existenţa unui număr tot mai mic de cadre didactice bine pregătite profesional şi dedicate;
  • slaba, aproape inexistenta finanţare în sport;
  • lipsa motivatiei atat din partea cadrelor didactice si a tehnicienilor dar si din partea elevilor/studentilor care nu se regasesc intr-un sistem in care educatia fizica si sportul nu au un statut important ca o componenta a educatiei generale, nu este un sistem competitiv care sa imbunatateasca un portofoliu cerut intr-o treapta educationala superioara;

Dezvoltarea unei industrii a sportului in Romania ar trebui sa devina dezideratul tuturor actantilor principali dar si a domeniilor din economia romaneasca care se uita cu neputinta spre sportul romanesc: turism, transporturi, alimentatie, servicii bancare, asigurari si brokeraj, echipament sportiv (productie si comert), farmaceutice si aparatura medicala, ticketing, marketing sportiv si publicitate, media, etc.

Masa critica o reprezinta in special cei aproape 4 milioane de elevi si studenti care ar trebui sa practice in mod continuu si sustinut o ramura sportiva. Din randul acestora ar trebui  selectionati performerii, cei care ne vor reprezenta in competitiile internationale dar mai ales cei care vor deveni actorii principali ai spectacolului sportiv in fiecare saptamana.

Infiintarea Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului in Romania va prinde contur in data de 7 iulie 2016 la Bucuresti.

Multumim pe aceasta cale celor care inteleg importanta acestui demers si sunt alaturi de miscarea sportiva; federatii sindicale, federatii patronale, companii dar mai ales oameni care iubesc sportul.