Category Archives: Sport scolar

  • 0

Sportul in Romania si organizarea sistemului

Tags : 

România nu are o strategie naţională asumata pe termen mediu şi lung în domeniul sportului.

Avem un  Minister al  Tineretului şi Sportului. Transformările din Minister in Agenţie, apoi in Autoritate si revenirea la Minister, tendinţa de a-l defini ca simplu departament subliniază pe de o parte “importanţa” redusă care se acordă fenomenului sportiv, dar mai ales neputinţa sistemului şi lipsa de viziune referitoare la acest important aspect.

Slaba colaborare între:

  • cele 74 de federaţii naţionale sportive;
  • Comitetul Olimpic Sportiv Român;
  • Federaţia Sportului Şcolar si Universitar;

denotă lipsa de experienta si dezorientarea structurile sportive din ţara noastra.

Aveam (conform Raportului de Audit al Performantei Sportive, intocmit de Curtea de Conturi) in 2013 in Romania, 417 organizatii sportive persoane juridice de drept public, din care:

  • 276 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice centrale, astfel:
  • 48 in subordinea MTS;
  • 220 in subordinea MENCS (70 Cluburi Sportive Scolare, 89 Licee cu Program Sportiv, 35 Palate ale Copiilor/Cluburi Elevi, 29 Cluburi Sportive Universitare);
  • 8 in subordinea altor ministere.
  • 141 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice locale;
  • 69 de structuri sportive societati pe actiuni, persoane juridice;
  • 3 843 de structuri/cluburi sportive private.

                           *date extrase din sursa Raport Curte de Conturi 2013

In cadrul federatiilor sportive nationale, regasim:

Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
2012 7.919 246.033

*1.29%

6.822 6.398 10.878
2014 7.314 243.375

*1.28%

6.861 5.055 8.852

Sursa: Raport anual INS.    *Procent din total populatie

 

FigNumarul mic de sportivi legitimati arata pe de o parte proasta organizare a sistemului si imposibilitatea de a ‘’accesa’’ masa critica,  dar mai ales ineficienta cu care sunt cheltuite bugetele. Numarul de sportivi este intr-un continuu regres. Raportat la numarul de elevi si studenti (aproximativ 3.2 milioane elevi si 0.5 milioane studenti) la celelalte segmente de populatie pana la 19 milioane de locuitori cat are Romania, identificam un procent de 1.3%  din total populatie care sunt sportivi legitimati, ceea ce inseamna foarte putin. Din aceasta cauza, starea generala de sanatate a natiunii se deterioreaza, indicii de mortalitate cresc, bugetele alocate tratarii bolii si nu sanatatii, sunt mari si vor creste alarmant. La baza numarului mic de practicanti/sportivi legitimati regasim si motivul principal pentru care evenimentul sportiv nu mai este un spectacol in sine, arenele sportive sunt goale, serviciile adiacente sunt limitate cantitativ si calitativ, industria sportului in Romania este inexistenta.

In tabelul de mai jos avem cifre defalcate pentru 6 federatii sportive, nu luate intamplator ci avand ca motivatie pretentiile pe care acestea le emit.

Totodata trebuie remarcata, diferenta imensa dintre fotbal si celelalte ramuri sportive. Daca in Romania avem aproximativ ½ din totalul numarului de sportivi legitimati, cifra fiind de aproximativ 120.000, ei bine federatiile de fotbal din Germania, Franta, Anglia, Spania depasesc câteva milioane de legitimati. Tintele statelor europene sunt de 40% populatie activa practicanta de activitati sportive si intre 25-30% sportivi legitimati. Nu intamplator, bugetele acestor state alocate sportului sunt impresionante dar si contributia la PIB este pe masura (in Germania 17% din PIB este dat de industria sportului).

 

Federatia Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
Atletism 2012 252 7.459 601 19 336
2014 237 10.135 601 19 336
Baschet 2012 243 17.169 595 172
2014 268 20.170 504 144
Gimnastica 2012 45 985 165 4 67
2014 39 1.248 177 3 69
Handbal 2012 227 10.525 476 559
2014 231 11.514 481 601
Fotbal 2012 3.078 120.520 1.918 2.715 5.735
2014 2.535 117.328 2.277 1.427 4.419
Rugby 2012 93 4.504 46 2 59
2014 118 4.879 200 96

Sursa: Raport anual INS

Pe fondul unor bugete din ce în ce mai mici, politizarea excesivă împreună cu epurarea sistemului au condus la:

  • situaţia în care puţinele cadre de specialitate care mai reprezentau un nucleu de profesionişti au plecat sau au fost excluse din sistemul national sportiv;
  • crearea, începând cu 1990, a unei mari prăpăstii între sportul şcolar/universitar şi sportul de performanţă (acesta din urmă fiind considerat una din verigile-cheie ale strategiei noastre pentru următorii 16 de ani).

Din păcate pentru perspectiva unei reale evoluţii în bine a situaţiei descrise mai sus, problemele grave ale sportului nu pot fi rezolvate cu amatorismul aşa-zişilor “specialişti” de conjunctură.

În 2004, miniştrii europeni cu portofolii în domeniul sportului au adoptat o ordine de zi prin care sunt definite temele prioritare de discuţie între statele membre cu privire la sport. Aceste teme fac parte integrantă din Carta Albă a Sportului European (Lisabona, 2005) şi ele ar fi trebuit puse pe agenda de zi a Comisiilor din Parlamentul României, urmând ca ulterior să fie iniţiate pachete de legi pentru materializarea lor.

UE recomandă şi stabileşte prin Carta Alba a Sportului modul de cooperare la nivelul Uniunii pe tema sportului între statele membre, dar şi faptul că această cooperare va trebui să se desfăşoare în cadrul unor reuniuni ministeriale informale, precum şi la nivelul administrativ, prin intermediul reuniunilor la care participă directorii responsabili de domeniul sportiv.

Statul român face abstracţie de aceste indicaţii.

Dezbaterea politică pe tema sportului în Europa acordă o importanţă considerabilă aşa-numitului „model sportiv european”. Totodată, urmare a faptului că anumite valori şi tradiţii ale sportului au dreptul de a fi promovate, pe fondul diversităţii şi complexităţii structurilor sportive din ţara noastră, considerăm că este imperios necesară definirea unui sistem stabil şi de lungă durată de organizare a acestuia.

Scopul acestui sistem este de a identifica şi stabili coordonatele organizatorice în baza unui set comun de principii de bună guvernare în sport precum transparenţa, democraţia, responsabilitatea şi reprezentarea factorilor implicaţi (asociaţii, federaţii, sportivi, cluburi, ligi, suporteri etc.).

Luând ca exemplu oraşul Bucureşti, oraşul cu cel mai mare buget administrativ din ţară, am avut în 2015:

  • 638 de secţii (cluburi sportive);
  • 4597 de sportivi legitimaţi (în 1995, numărul acestora era de 45.958);
  • 233 de antrenori;
  • 835 de instructori;
  • 1044 de arbitri.

Regresul suferit la numărul de sportivi legitimaţi are următoarele cauze:

  • lipsa programelor de educaţie privind promovarea mişcării şi a sportului cu beneficiile sale;
  • lipsa programelor de alimentaţie sănătoasă cu avantajele ei;
  • lipsa programelor de promovare a naturii şi a îngrijirii spaţiilor verzi ca zone urbane speciale absolut necesare dezvoltării sportului şi agrementului în Capitală;
  • efectele nocive ale sedentarismului, ale consumului de alcool şi a substanţelor interzise etc.;
  • existenţa unor baze sportive din ce în ce mai puţine ca număr şi neîngrijite;
  • alocarea unui număr foarte mic de ore de educaţie fizică şi sport în programa şcolară;
  • inexistenţa unui Liceu cu Program Sportiv la nivel de fiecare Sector administrative al municipiului Bucuresti cu o populatie de aproximativ 2 milioane de locuitori, ci doar a unor clase pe disciplina sportiva sau clase-mozaic in unele licee şi a 7 Cluburi Sportive Şcolare, a căror infrastructură este într-o precara si insuficienta şi care au o finanţare aproape de limita subzistenţei;
  • existenţa unui număr tot mai mic de cadre didactice bine pregătite profesional şi dedicate;
  • slaba, aproape inexistenta finanţare în sport;
  • lipsa motivatiei atat din partea cadrelor didactice si a tehnicienilor dar si din partea elevilor/studentilor care nu se regasesc intr-un sistem in care educatia fizica si sportul nu au un statut important ca o componenta a educatiei generale, nu este un sistem competitiv care sa imbunatateasca un portofoliu cerut intr-o treapta educationala superioara;

Dezvoltarea unei industrii a sportului in Romania ar trebui sa devina dezideratul tuturor actantilor principali dar si a domeniilor din economia romaneasca care se uita cu neputinta spre sportul romanesc: turism, transporturi, alimentatie, servicii bancare, asigurari si brokeraj, echipament sportiv (productie si comert), farmaceutice si aparatura medicala, ticketing, marketing sportiv si publicitate, media, etc.

Masa critica o reprezinta in special cei aproape 4 milioane de elevi si studenti care ar trebui sa practice in mod continuu si sustinut o ramura sportiva. Din randul acestora ar trebui  selectionati performerii, cei care ne vor reprezenta in competitiile internationale dar mai ales cei care vor deveni actorii principali ai spectacolului sportiv in fiecare saptamana.

Infiintarea Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului in Romania va prinde contur in data de 7 iulie 2016 la Bucuresti.

Multumim pe aceasta cale celor care inteleg importanta acestui demers si sunt alaturi de miscarea sportiva; federatii sindicale, federatii patronale, companii dar mai ales oameni care iubesc sportul.


  • 1

Federatia Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” sprijina demersurile ASPNSR

Tags : 

In aceasta dimineata, la sediul Federatiei Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” din Bucuresti, a avut loc o intalnire in care s-au pus bazele unei viitoare colaborari cu Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania.

A.S.P.N.S.R. a fost reprezentata de Constantin Caliman in calitate de presedinte onorific, care impreuna cu Marius Ovidiu Nistor presedintele F.S.E. ,,Spiru Haret”, Ioana Voicu si Teodora Banas – consilieri juridici, au stabilit  pasii de urmat pentru materializarea acestui demers si posibilitatile de implementare a unor masuri pe termen scurt.

Au fost dezbatute probleme legate de organizarea activitatilor sportive in cadrul unitatilor de invatamant din Romania si ce masuri putem propune astfel incat, anul scolar 2016-2017, sa ne gaseasca la startul acestuia cu un pachet legislativ si regulamente clare in ceea ce priveste organizarea si sursele de finantare a Asociatiilor Sportive Scolare.

Reorganizarea sportului in Romania, trebuie sa inceapa cu reorganizarea sportului in scoala, cu o regandire a sistemului astfel incat, baza piramidei sa fie formata din cei 3.2 milioane de elevi din mediul preuniversitar.

Copiii nostri au nevoie de un nou cadru organizatoric, in care practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, sa reprezinte o prioritate a sistemului national de educatiei fizica si sport. Activitatile sportive, trebuie practicate in cadrul unei structuri sportive cu emblema si steag propriu, in jurul acestei idei putandu-se crea emulatia necesara de dezvoltare si iesire din cercul vicios in care ne invartim de 26 de ani: numar mic de practicanti-masa critica de selectie redusa-arene sportive goale-finantare aproape inexistenta-indici ai starii generale de sanatate scazuti.

Activitatea Asociatiilor Sportive Scolare trebuie sprijinita de catre comunitatea locala care va fi trup si suflet alaturi de echipele sportive scolare, daca le cream cadrul organizatoric si le stabilim sursele de finantare. Atunci vom avea arene pline cu parinti si suporteri, iar sportul se va dezvolta ca o industrie.

Materializarea acestor propuneri va produce in timp noi locuri de munca, o consolidare a acestui domeniu in sistemul national al activitatilor economice cu o crestere implicita ca procente, dar si un aport la PIB ul national asa cum se intampla in alte sisteme lucrative din Europa si din lume.

Deasemenea, s-a stabilit ca in perioada 6-11 iulie vom pune bazele Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului.

Multumim dlui presedinte Marius Nistor pentru sprijin si va vom tine la curent privind viitoarele demersuri.

 


  • 0

Sportul Scolar si Universitar in Romania

Tags : 

Ministerul Educaţiei Nationale şi Cercetării Stiinţifice împreună cu Ministerul Tineretului si Sportului si Comitetul Olimpic Sportiv Roman trebuie să efectueze toate demersurile legislative pentru reorganizarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar, ca structura performantă.
În acelaşi timp, se impune înfiinţarea asociaţiilor sportive şcolare şi universitare în fiecare unitate de învăţământ care are personalitate juridică şi instituţie de învăţământ superior, ca structuri sportive, precum şi obţinerea Certificatului de Identitate Sportivă de către acestea, în vederea dezvoltării competiţiilor sportive (Campionate Nationale Şcolare şi Universitare cu etape de zona si finale) pe discipline sportive în acelaşi timp cu promovarea mişcării şi a educaţiei prin sport, identificarea de vârfuri care să reprezinte şcoala, liceul, universitatea, comunitatea locală în întrecerile între unităţi la nivel local şi naţional.
Se impune ca din punct de vedere organizatoric, cele 74 de federaţii sportive naţionale să devină alături de COSR, MTS şi Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar actanţii principali ai acestui proiect.
Pornind de la scopul primordial al acestei strategii, respectiv îmbunătăţirea stării generale de sănătate a populaţiei, considerăm că performanţa sportivă este o rezultantă a educaţiei în timp. Pentru aceasta, acordăm rolul de actant principal Federaţiei Sportului Scolar şi Universitar şi rolul de actant secundar 1 Federaţiilor Sportive Naţionale, respectiv actant secundar 2 Ministerul Tineretului si Sportului/Comitetului Olimpic Sportiv Român.

 

Capture

Masuri ce se impun a fi materializate:

1. Finantarea cu 1% din PIB a sistemului pentru educatie fizica si sport prin legea bugetului de stat si prin modificarea art. 67 din Legea Educatie Fizice si a Sportului 69/2000;
2. Impunerea şi menţinerea măsurii unui numar de 3(trei) ore de educatie fizica si sport pe saptamana in invatamantul preuniversitar;
3. Impunerea şi menţinerea măsurii unei limite de 3-4 credite transferabile identificabile în diploma de licenţă pentru învăţământul universitar;
4. Perfecţionarea sistemului competiţional prin mărirea numărului competiţiilor, cât şi prin diversificarea disciplinelor sportive la care se organizează campionate sportive şcolare şi universitare – sporturi individuale şi jocuri sportive – precum şi includerea în cadrul acestora a unui număr cât mai mare de elevi şi studenţi.
5. Organizarea DACIADEI ca program national sportiv, care sa includă Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar şi Olimpiada Gimnaziilor organizate sub forma Campionatelor Naţionale Şcolare şi a Campionatelor Naţionale Universitare cu sprijinul direct al Ministerul Educaţiei Naţionale si Cercetării Stiintifice şi Ministerului Tineretului şi Sportului printr-un sistem de colaborare/parteneriat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Federaţiile Sportive Naţionale. Participarea va fi deschisă tuturor elevilor/studentilor, urmărindu-se în paralel dezvoltarea sistemului, dar şi promovarea apartenenţei la grup prin promovarea numelui asociaţiei sportive, şcolii, liceului, universităţii şi nu în ultimul rând al comunităţii de provenienţă.
Este foarte important ca pe lângă aspectul competiţional şi al spiritului de fair-play să fie promovate beneficiile practicării sportului şi rezultantele acestuia.
În acest sens, este indicat ca la aceste competiţii să fie prezente personalităţi din lumea sportului, precum şi reprezentanţi ai primăriilor şi consiliilor locale.
Tinerii din România au nevoie de modele, iar în acest sens toate eforturile organizatorice şi financiare trebuie canalizate cu un scop precis:
• promovarea sportului şi a mişcării ca alternativă educaţională şi canalizarea energiei tinerilor în scopuri nobile şi benefice,
• combaterea şi reducerea criminalităţii,
• schimbarea mentalităţii în sensul ameliorării ei,
6. Reorganizarea sistemului astfel:
a. Din punct de vedere organizatoric Asociatiile/Cluburile Sportive scolare/universitare isi vor desfasura activitatea in cadrul Federatiei Sportului Scolar si Universitar. Acestea vor fi membre ale Asociatiilor Judetene pe ramura de sport, a caror activitate la nivel de judet/municipiului Bucuresti va fi coordonata de inspectorii de specialitate din cadrul Directiilor Judetene pentru Sport si Tineret/Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, a inspectorilor de specialitate din cadrul Inspectoratelor Scolare si reprezentanti ai Catedrelor de Educatie Fizica si Sport din cadrul universitatilor. Asociatiile/Cluburile sportive scolare si universitare vor participa la competitii in cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Scolar şi Olimpiadei Gimnaziilor respectiv in Campionatele Nationale Universitare;
b. Din punct de vedere financiar asociatiile sportive scolare/universitare vor fi finantate de catre Ministerul Tineretului si Sportului, prin Directiile Judetene pentru Sport si Tineret/Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, pe baza de proiecte de finantare depuse de catre asociatii, in stransa colaborare cu Federatiile Sportive Nationale/Asociatiile Judetene pe ramura de sport/Asociatiile pe ramura de sport ale municipiului Bucuresti si Comitetul Olimpic Sportiv Roman;
Nota: se va urmari o politica de incurajare a practicarii tuturor disciplinelor sportive cu precadere a celor de echipa si olimpice, punandu-se accent pe promovarea transparentei in finantare si acordarea de fonduri financiare si in functie de rezultatele anterioare in parallel cu urmarirea unei continue perfectionari a resursei umane – incurajand valorile sportive sa imbratiseze activitatea didactica si implicarea in stafurile tehnice dupa incheierea activitatii de performanta.

c. Statutul sportivului. Legitimarea ca sportiv a elevilor/studentilor membri componenti ai asociatiilor/cluburilor sportive scolare/universitare se va efectua conform Legii Educatiei Fizice si a Sportului. Sportivii din mediul preuniversitar pot avea statutul de “dubla legitimare” facand obiectul coproprietatii impreuna cu asociatiile/cluburile private/profesioniste, conform reglementarilor stabilite prin Legea Educatiei Fizice si a Sportului si respectand regulamentele Federatiilor Sportive Nationale care vor contine prevederi clare privind drepturile ulterioare la transferul/cedarea sportivilor catre cluburile private/profesioniste.
Nota: Avand in vedere principiile autonomiei universitare, prevederile Legii Educatiei Fizice si a Sportului, regulamentele Federatiilor Sportive Nationale privind statutul sportivului correlate cu cele ale Federatiilor Internationale, odata incheiata activitatea sportiva prin incheierea ciclului din invatamantul liceal, sportivul poate deveni liber in cazul in care nu opteaza pentru transferul la un club privat/profesionist sau in cazul in care nu opteaza pentru continuarea studiilor universitare si legitimarea la un club/asociatie universitara ;

d. Incurajarea parteneriatelor intre asociatiile/cluburile scolare/universitare si cluburile private/profesioniste fiind acceptata dubla legitimare si impartirea conform intelegerii intre parti a drepturilor de proprietate si transfer/cedare a sportivilor;
Nota: promovand aceste parteneriate incurajam folosirea comuna a bazelor sportive, implicarea unor cluburi private/profesioniste in finantarea activitatilor la nivel de copii si juniori, promovarea sportului in comunitatile locale si crearea de valori/modele educationale.

e. Promovarea unui sistem motivant pentru practicatul elev/student a unei discipline sportive care pe baza de rezultate, sa beneficieze de burse de studii si sprijin material/financiar. Selectia si racolarea acestora se va efectua printr-o selectie atenta si de lunga durata, incurajandu-se liberalizarea sistemului prin promovarea valorilor. Astfel se urmareste incurajarea liceelor pentru a identifica si selectiona valorile sportive cu rezultate foarte bune si in plan scolar din mediul gimnazial iar a facultatilor din mediul liceal.
Nota: Acest sistem de organizare confera sportului scolar si universitar rolul de “baza a piramidei sportului de performanta”, asociatiile sportive scolare si universitare furnizand cluburilor profesioniste din cadrul federatiilor sportive nationale varfuri din punct de vedere sportiv, promovandu-se in acelasi timp practicarea exercitiilor fizice si abordarea practicarii unui sport de performanta ca punte de lansare pentru multi tineri cu rezultate bune scolare dar fara posibilitati materiale.

Manifestul F.I.E.P.(Federaţia Internaţională de Educaţie Fizică) din 1970 şi Asociaţia Europeană de Educaţie Fizică, prin Declaraţia de la Madrid (1991), au argumentat, prin studiile efectuate pe copii şi tineri de diferite vârste, necesitatea practicării sistematice a educaţiei fizice şi sportului cel puţin 1 oră pe zi, până la vârsta de 12 ani, şi cel puţin 3 ore pe săptămână pentru copiii mai mari de 12 ani şi pentru adolescenţi.
Prevederile UE consemnează necesitatea celor 3 ore de educaţie fizică obligatorii pe săptămână.
Deasemenea, evidenţiem faptul că educaţia fizică şi sportul în şcoală nu reprezintă scopuri în sine, ci contribuie la realizarea finalităţilor generale ale educaţiei, alături de celelalte discipline din curriculum-ul şcolar.
În acelaşi timp, trebuie să existe o preocupare permanentă a profesorilor de educaţie fizică de a asigura un conţinut atractiv pentru lecţiile organizate, astfel încât educaţia fizică şcolară să devina componentă a educaţiei permanente.
Dimensiunea temporală a educaţiei fizice şi sportului impune reconsiderarea acestora ca activităţi, în sensul prelungirii lor de la etapele şcolarităţii la celelalte etape de dezvoltare, astfel încât ele să devină un continuum care însoţeşte individul din primii ani ai vieţii până la senectute.
În vederea participării sportivilor elevi şi studenţi, componenţi ai loturilor naţionale, la competiţiile internaţionale organizate de Federaţia Internaţională a Sportului Şcolar şi Federaţia Internaţională a Sportului Universitar, MENCS ar trebui sa aloce fonduri suficiente pentru programul de pregătire al loturilor nationale scolare si universitare, costurile cantonamentelor de pregătire, al susţinătoarelor de efort, asistenţa şi controlul medical, controlul anti-doping, echipamentul de concurs pentru Jocurile Mondiale Universitare şi pentru Campionatele Mondiale Universitare, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie.