Tag Archives: politici sport

  • 0

DE CE NU MAI FAC SPORT ROMÂNII?

Tags : 

România nu se confruntă doar cu o scădere a interesului individual pentru sport, ci cu o pierdere progresivă a elementelor cheie din punct de vedere social, care produceau obișnuința sau mai exact cultura practicării activităților fizice: școala si competitia sportivă școlară, familia, comunitatea locală, cluburile sportive care se ocupă cu performanţa sportivă, sponsorizarea, administrația locală și finanțarea publică predictibilă.

Legislația românească în vigoare recunoaște expres practicarea educației fizice și sportului ca drept al persoanei, garantează libera asociere în structuri sportive și reglementează distinct educația fizică, sportul școlar și universitar, sportul pentru toți și sportul de performanță.

 

Cu toate acestea, între normă și funcționarea reală există o ruptură structurală..

 

Problema principală este că România are instituții și texte legale, dar nu are un mecanism operațional integrat care să ducă practicantul de la școală către club, de la familie către comunitate, de la administrația locală către finanțare predictibilă și de la sponsorizare către sportul de performanţă.

Read More

  • 0

Sport in Romania? Crizele gestionate prost, prevad dezastrul iminent!

Tags : 

Se implinesc in curand 7 luni de la intrarea in starea de urgenta care a generat o criza in toate domeniile, provocand mari probleme de ordin financiar in toata lumea.

Bineinteles sportul nu a scapat neafectat, fiind unul dintre domeniile cele mai rau lovite de masurile de suspendare a activitatii si limitele impuse prin regulile de distantare sociala. In Romania, aceasta criza este mult mai profunda decat in alte state. Lipsa de experienta a celor care pastoresc sportul in Romania in aceasta perioada, genereaza o criza din care cu greu ne vom reveni.

Read More

  • 0

IPRM Sport partener APNSR, infiinteaza Filiale Judetene

Tags : 

Miercuri 24.06.2020 a avut loc la sediul Fundatiei Pentru Tineret Bucuresti, sedinta de constituire a filialei Bucuresti a Fundatiei Impreuna Pentru Romania Moderna.
IPRM in parteneriat cu APNSR (Asociatia Politici Noi ale Sportului) membru EASE (European Asociation of the Sport Employers) si-au propus construirea unei platforme civice care sa militeze pentru drepturile miscarii sportive in Romania.
Au fost discutate proiectele pentru viitor, a fost stabilita forma de organizare si faptul ca pana la data de 1 august, sa avem constituite toate filialele judetene.
Invitam pe aceasta cale, pe toti cei interesati, sa se implice in acest proiect indraznet!

Read More

  • 0

Finantare in sport. Pot fi finantate proiectele si programele sportive?

Tags : 

In ce masura, o institutie publica subordonata unei autoritati deliberative (Consiliul Local/Consiliul Judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti) poate finanta proiecte si programe sportive care contin ,,sezoane competitionale’’ la jocuri sportive, care se desfasoara pe durata a mai mult de un an fiscal? Daca da, in baza caror prevederi legislative putem efectua aceasta finantare?

Read More

  • 0

Declaratia Europeana privind Drepturile Copiilor la Securitate in Practicarea Activitatilor Sportive

Tags : 

Asociatia Europeana a Angajatorilor in Sport impreuna cu UNI Europa, in prezenta presedintei Comisiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca, Incluziune si Dialog Social -Marianne Thyssen, au semnat in data de 8 noiembrie 2017 la Bruxelles impreuna cu partenerii sai afiliati, Declaratia Europeana privind Drepturile Copiilor la Securitate in Practicarea Activitatilor Sportive.

APNSR a reprezentat Romania la acest eveniment, punctul nostru de vedere privind promovarea educatiei prin sport ca parte integranta a educatiei generale fiind apreciat si inclus in acest document.

Read More

  • 1

Federatia Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” sprijina demersurile ASPNSR

Tags : 

In aceasta dimineata, la sediul Federatiei Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” din Bucuresti, a avut loc o intalnire in care s-au pus bazele unei viitoare colaborari cu Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania.

A.S.P.N.S.R. a fost reprezentata de Constantin Caliman in calitate de presedinte onorific, care impreuna cu Marius Ovidiu Nistor presedintele F.S.E. ,,Spiru Haret”, Ioana Voicu si Teodora Banas – consilieri juridici, au stabilit  pasii de urmat pentru materializarea acestui demers si posibilitatile de implementare a unor masuri pe termen scurt.

Au fost dezbatute probleme legate de organizarea activitatilor sportive in cadrul unitatilor de invatamant din Romania si ce masuri putem propune astfel incat, anul scolar 2016-2017, sa ne gaseasca la startul acestuia cu un pachet legislativ si regulamente clare in ceea ce priveste organizarea si sursele de finantare a Asociatiilor Sportive Scolare.

Reorganizarea sportului in Romania, trebuie sa inceapa cu reorganizarea sportului in scoala, cu o regandire a sistemului astfel incat, baza piramidei sa fie formata din cei 3.2 milioane de elevi din mediul preuniversitar.

Copiii nostri au nevoie de un nou cadru organizatoric, in care practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, sa reprezinte o prioritate a sistemului national de educatiei fizica si sport. Activitatile sportive, trebuie practicate in cadrul unei structuri sportive cu emblema si steag propriu, in jurul acestei idei putandu-se crea emulatia necesara de dezvoltare si iesire din cercul vicios in care ne invartim de 26 de ani: numar mic de practicanti-masa critica de selectie redusa-arene sportive goale-finantare aproape inexistenta-indici ai starii generale de sanatate scazuti.

Activitatea Asociatiilor Sportive Scolare trebuie sprijinita de catre comunitatea locala care va fi trup si suflet alaturi de echipele sportive scolare, daca le cream cadrul organizatoric si le stabilim sursele de finantare. Atunci vom avea arene pline cu parinti si suporteri, iar sportul se va dezvolta ca o industrie.

Materializarea acestor propuneri va produce in timp noi locuri de munca, o consolidare a acestui domeniu in sistemul national al activitatilor economice cu o crestere implicita ca procente, dar si un aport la PIB ul national asa cum se intampla in alte sisteme lucrative din Europa si din lume.

Deasemenea, s-a stabilit ca in perioada 6-11 iulie vom pune bazele Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului.

Multumim dlui presedinte Marius Nistor pentru sprijin si va vom tine la curent privind viitoarele demersuri.

 


  • 0

Finantarea

Tags : 

bugetPIB ul Romaniei, a avut in perioada 2000-2015 o evolutie interesanta (sursa INS). Cifrele sunt estimate in miliarde euro. Plecand de la 100 miliarde  in anul 2000 ajungem la 167,8 in 2008, scadem la 151,3 in 2010 ajungand in 2015 la 169,9 miliarde euro. Exceptand perioada 2008-2013, putem afirma ca Romania a avut o crestere economica frumoasa.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
PIB – miliarde Ron 756 670,5 637,6 587,5 557,3 522,6
PIB – miliarde Euro 169,9 150,8 144,3 132,6 131,5 124,1

                                                                                                                                                 Sursa: Raport anual INS.  

 Din pacate investitiile in infrastructura sportiva nu au avut loc in agenda guvernelor din aceasta perioada, exceptie facand Stadionul National Arena, Arena Cluj, Sala Polivalenta de la Cluj si cea de la Craiova. Nici bugetele alocate sportului (ministerului/autoritatii de resort) nu au suferit o crestere semnificativa.

Bugetul  MTS in anul 2015 a fost in valoare de 366.013.000 Ron insemnand 82.250.112 Euro (0,052% din PIB). Valoarea veniturilor proprii a fost estimata la nivelul a 119.300.000 Ron si realizată in valoare de 169.300.000 Ron, diferenţa reprezentand contribuţie de la bugetul de stat (196.713.000 Ron). Din datele MTS, avem o proiectie a veniturilor proprii (estimate in milioane ron) pentru urmatorii trei ani, astfel: 125.3 in 2016, 132.5 in 2017 si 139.8 in 2018. Parghiile de a creste aceste venituri sunt limitate si tin mai mult de factorul politic si pachetul legislativ din domeniul sportului pe care il asteptam cu totii de mult timp.

’Bugetele instituţiei (MTS, n.a.) au fost construite prin ajustarea sumelor alocate în anul anterior pentru încadrarea în limitele impuse de ordonatorul principal de credite, respectiv MECTS reprezentând aproximativ 0,05 % din PIB anual realizat în perioada 2010 – 2012, fără a se ţine seama de necesităţile de finanţare ale activităţilor sportive.’’

                                                                                               *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

Fondurile alocate federatiilor sportive nationale  sunt ÎNGRIJORATOR DE MICI şi insuficiente.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
Buget – mil Ron 74.5 60,23 59,4 67,5 62,55 58,5
Buget – mil Eur 16.6 13.4 13,2 15 13.9 13.0

 

Cu cei 0,052% din PIB alocaţi acestui domeniu avem  în 2015 o medie de 0,87 euro/cap locuitor. Alocaţiile bugetare în statele UE pentru aceeaşi activitate sunt cuprinse între 27,00- 62,00 euro/cap locuitor (Handbook on Economics of Sport-UE&USA).

Aceste bugete au fost alocate sportului şi tineretului “la pachet”, realitatea arătând că, de fapt, pentru fenomenul competiţional sportiv (pregătire centralizată şi reprezentare a României în competiţiile internaţionale) au fost distribuite fonduri care ţin de domeniul ridicolului.

Finanţarea celor două programe naţionale: Promovarea Sportului pentru Toţi şi Promovarea Sportului de Performanţă este efectuată de cele mai multe ori insuficient, fără criterii stabilite în funcţie de factorii reali ai ecuaţiei – populaţie, număr de discipline sportive practicate şi numărul de sportivi legitimaţi sau persoane integrate, rezultate anterioare. În anul 2011, sumele alocate pentru cluburile sportive si asociatiile judetene pe ramura de sport au fost de aproximativ 120.000 euro, in anii 2013-2015 in valoare de o (zero) Ron, renuntandu-se finantarea acestor proiecte.

Deşi este stabilit ca program independent, “Programul Naţional de Reparaţii şi Întreţinere a Bazelor Sportive” nu primeşte nici o alocare de fonduri.watches rolex replica

Principiul finanatarii in Romania este cel de alocare a unui (1) leu la 1000 lei solicitati prin programe. Ca termen de comparatie, putem aminti ca aproximativ 750 milioane euro in fiecare an reprezinta valoarea contrabandei cu alcool in Romania aceasta suma fiind aproape de necesarul financiar pentru domeniile sport si tineret ale Romaniei. Foarte putini bani sunt redirectionati din pacate catre sport.copy watches

Motivaţia absenţei banilor are de fapt la bază doua mari probleme:

  1. o necunoaştere şi o ignoranţă aproape totală, din partea factorului politic, a ceea ce înseamnă de fapt adevărul despre stare generală a sportului în România şi a pericolului real cu care se confruntă naţiunea;
  2. o neputinţă şi o blazare nejustificată a specialiştilor din domeniul sportului care nu reusesc sa determine schimbarea prin prezentarea de date si statistici centralizate care sa sublinieze pericolul in care natiunea romana se complace mai mult sau mai putin constient;ladies fake rolex

Ce trebuie facut?

 


  • 0

Starea de sanatate si indicii de mortalitate in Romania

Tags : 

Bolile de inimă, cancerul şi problemele aparatului digestiv sunt principalele cauze de mortalitate în România (Centrul de Statistică din cadrul Ministerului Sănătăţii).

Cauzele acestor rezultante sunt:

  • Sedentarismul şi lipsa educaţiei, alimentaţia haotică, sărăcia şi marginalizarea unor segmente ale populaţiei.

Indicii de mortalitate au crescut în ultimii ani la cote alarmante, surclasând rata natalităţii, astfel încât se înregistrează un deficit continuu demografic natural şi o îmbătrânire a populaţiei.

Cauzele sunt :

  • sistemul de sănătate din România este conceput greşit;
  • nu sunt optimizate programele de informare şi prevenire a bolilor;
  • boala este doar tratată, de multe ori ineficient sau chiar deloc – acolo unde nu sunt condiţii şi nici şanse reale de tratament;
  • conceptul de “egalitate de şanse” stabilit prin constituţia României este desuet şi ne-realist, el fiind valabil doar pentru aproximativ 40% din populaţia urbană a ţării;
  • se constată o foarte mare rată de abandon ş Cele mai afectate sunt segmentele de populaţie din mediul rural şi populaţia săracă din mediul urban;
  • lipsa accesului la informaţie, slabul nivel cultural al populaţiei, corelate cu indiferenţa statului conduc la această stare de fapt;
  • numărul medicilor era de 5 ori mai mic în mediul rural decât în mediul urban, înregistrându-se o medie de 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban (301,4/100.000) şi mediul rural (58,2/100.000);
  • în 2010, am avut între 1 – 1,9 medici la 1000 locuitori, iar statistic mai puţin de 15% din personalul medical deservea 44% din populaţia ţării);
  • rata natalităţii a scăzut de la 13,6 nou născuţi la 1000 de locuitori în 1990 la 10,2‰ în 2005;
  • rata mortalităţii a crescut de la 10,6 decese la 1000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2005;
  • 25% dintre tinerii români se gândesc la suicid şi 1 din 10 are cel puţin o tentativă concretizată;
  • România ocupa în 2015 locul 3 în Europa în ceea ce priveşte obezitatea;
  • România ocupă locul 1 în Europa la indicele de mortalitate din cauza cirozei hepatice, având la bază consumul exagerat de alcool. Peste 70% dintre subiecţi sunt din mediul rural. Aproximativ 10% dintre decese sunt cauzate de consumul excesiv de alcool cu implicatii sub toate formele (accidente de munca si rutiere, violenta domestica, boli diverse in special ciroza hepatica);
  • Numai 6 persoane din 100 efectuează exerciţii fizice în mod constant (zilnic sau de cel puţin de 2-3 ori săptămânal) în mediul urban;
  • Numai 1 persoană la 100 efectuează exerciţii fizice programate într-o lună calendaristică în mediul rural;

Lipsa de activitate fizică conduce la excesul de greutate, favorizează apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardio-vasculare şi diabetul, care afectează calitatea vieţii, pun în pericol viaţa persoanelor şi creează probleme economiei statului şi bugetului alocat sănătăţii.

Cartea albă a Comisiei Europene, în capitolul „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate”, subliniază importanţa adoptării de acţiuni pro-active în vederea contracarării declinului înregistrat în privinţa activităţilor fizice.

Ca instrument de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea cetăţenilor, mişcarea sportivă exercită o influenţă mai importantă decât oricare altă mişcare socială.

Sportul reprezintă o activitate atractivă pentru oameni şi beneficiază de o imagine pozitivă. Cu toate acestea, potenţialul recunoscut al mişcării sportive de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea nu este folosit pe deplin, de cele mai multe ori, şi, pe de altă parte, el trebuie să fie permanent dezvoltat.

Comisia Europeană recomandă promovarea la nivel ministerial a unei cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al sportului, în vederea definirii şi punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate.

În acest context, UE încurajează statele membre să examineze modul în care promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor. Organizaţiile sportive sunt încurajate să aibă în vedere potenţialul propriu de promovare a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea şi să întreprindă acţiuni în acest scop. Se încurajează şi se recomandă facilitarea schimbului de informaţii şi de bune practici, în special cu privire la tineret, cu accent pe nivelul propriu începătorilor.

Consecinţele privind politicile neflexibile si inexistenta unei strategii pe termen mediu si lung în domeniul educaţiei fizice şi a sportului:

  • afectarea stării generale de sănătate a naţiunii;
  • diminuarea drastică a obişnuinţei de practicare a sportului şi a educaţiei prin sport;
  • slabele rezultate sportive în plan internaţional;
  • indicele crescut de mortalitate având la bază alimentaţia haotică;
  • lipsa efortului fizic verificat/controlat ştiinţific;
  • creşterea consumului de droguri şi substanţe interzise;
  • creşterea consumului de tutun şi alcool.

  • 1

Dumitru Graur – Presedinte ASPNSR

Tags : 

Dumitru Graur a absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din București în 1966 și în 1971 Institutul de Educație Fizică și Sport din București (IEFS), specializarea fotbal și antrenor categoria a III-a.

A fost angajatul cotidianului Sportul, unde a scris mai multe cronici despre fotbalul românesc, urmând ca în perioada 1973-1984 să lucreze ca redactor al ziarului Flacăra. Între anii 1984-1997 a lucrat la TVR ca redactor șef și ca comentator sportiv, unde a pus bazele mai multor emisiuni sportive precum Sport Magazin, Puls 180, Repriza a III-a, Sport Club sau Nocturna Sportivă. În 1997 lucrează pentru Prima TV, iar în 1999 pentru Antena 1. Începând cu anul 2001 și până în 2003 ocupă funcția de director al Gazetei Sporturilor și al diviziei Sport din cadrul trustului Intact. În 2005 a devinit producător TV independent, fondând „Agenția de Publicitate Sportivă și Marketing Balkan Football SRL”, prin care a creat emisiunea Parfum de glorie. Este realizatorul filmului biografico-documentar intitulat Il Luce, care descrie viata antrenorului Mircea Lucescu, film difuzat de postul de televiziune Dolce Sport în anul 2012. Este directorul revistei lunare „Sport în Romania”, unica revista „de cultură și educație sportivă” din țara noastră, editată prin Asociația Presei Sportive din România.

Premii:

  • Premiul „Sebastian Domozină” (2001) – pentru cel mai bun gazetar sportiv al anului (CSJ);
  • Premiul „Ioan Chirilă” (2001) pentru presă scrisă – premiul special pentru emisiunea „Ora lui Graur” realizată pentru Radio București (2002);
  • Premiul APTR 2008 pentru cea mai bună emisiune sportivă a anului – „Parfum de glorie”;

Nota

Dumitru Graur este președinte al Asociatie Presei Sportive si preşedinte fondator al Asociaţiei Politici Noi ale Sportului in Romania.


  • 0

Sportul Scolar si Universitar in Romania

Tags : 

Ministerul Educaţiei Nationale şi Cercetării Stiinţifice împreună cu Ministerul Tineretului si Sportului si Comitetul Olimpic Sportiv Roman trebuie să efectueze toate demersurile legislative pentru reorganizarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar, ca structura performantă.
În acelaşi timp, se impune înfiinţarea asociaţiilor sportive şcolare şi universitare în fiecare unitate de învăţământ care are personalitate juridică şi instituţie de învăţământ superior, ca structuri sportive, precum şi obţinerea Certificatului de Identitate Sportivă de către acestea, în vederea dezvoltării competiţiilor sportive (Campionate Nationale Şcolare şi Universitare cu etape de zona si finale) pe discipline sportive în acelaşi timp cu promovarea mişcării şi a educaţiei prin sport, identificarea de vârfuri care să reprezinte şcoala, liceul, universitatea, comunitatea locală în întrecerile între unităţi la nivel local şi naţional.
Se impune ca din punct de vedere organizatoric, cele 74 de federaţii sportive naţionale să devină alături de COSR, MTS şi Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar actanţii principali ai acestui proiect.
Pornind de la scopul primordial al acestei strategii, respectiv îmbunătăţirea stării generale de sănătate a populaţiei, considerăm că performanţa sportivă este o rezultantă a educaţiei în timp. Pentru aceasta, acordăm rolul de actant principal Federaţiei Sportului Scolar şi Universitar şi rolul de actant secundar 1 Federaţiilor Sportive Naţionale, respectiv actant secundar 2 Ministerul Tineretului si Sportului/Comitetului Olimpic Sportiv Român.

 

Capture

Masuri ce se impun a fi materializate:

1. Finantarea cu 1% din PIB a sistemului pentru educatie fizica si sport prin legea bugetului de stat si prin modificarea art. 67 din Legea Educatie Fizice si a Sportului 69/2000;
2. Impunerea şi menţinerea măsurii unui numar de 3(trei) ore de educatie fizica si sport pe saptamana in invatamantul preuniversitar;
3. Impunerea şi menţinerea măsurii unei limite de 3-4 credite transferabile identificabile în diploma de licenţă pentru învăţământul universitar;
4. Perfecţionarea sistemului competiţional prin mărirea numărului competiţiilor, cât şi prin diversificarea disciplinelor sportive la care se organizează campionate sportive şcolare şi universitare – sporturi individuale şi jocuri sportive – precum şi includerea în cadrul acestora a unui număr cât mai mare de elevi şi studenţi.
5. Organizarea DACIADEI ca program national sportiv, care sa includă Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar şi Olimpiada Gimnaziilor organizate sub forma Campionatelor Naţionale Şcolare şi a Campionatelor Naţionale Universitare cu sprijinul direct al Ministerul Educaţiei Naţionale si Cercetării Stiintifice şi Ministerului Tineretului şi Sportului printr-un sistem de colaborare/parteneriat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Federaţiile Sportive Naţionale. Participarea va fi deschisă tuturor elevilor/studentilor, urmărindu-se în paralel dezvoltarea sistemului, dar şi promovarea apartenenţei la grup prin promovarea numelui asociaţiei sportive, şcolii, liceului, universităţii şi nu în ultimul rând al comunităţii de provenienţă.
Este foarte important ca pe lângă aspectul competiţional şi al spiritului de fair-play să fie promovate beneficiile practicării sportului şi rezultantele acestuia.
În acest sens, este indicat ca la aceste competiţii să fie prezente personalităţi din lumea sportului, precum şi reprezentanţi ai primăriilor şi consiliilor locale.
Tinerii din România au nevoie de modele, iar în acest sens toate eforturile organizatorice şi financiare trebuie canalizate cu un scop precis:
• promovarea sportului şi a mişcării ca alternativă educaţională şi canalizarea energiei tinerilor în scopuri nobile şi benefice,
• combaterea şi reducerea criminalităţii,
• schimbarea mentalităţii în sensul ameliorării ei,
6. Reorganizarea sistemului astfel:
a. Din punct de vedere organizatoric Asociatiile/Cluburile Sportive scolare/universitare isi vor desfasura activitatea in cadrul Federatiei Sportului Scolar si Universitar. Acestea vor fi membre ale Asociatiilor Judetene pe ramura de sport, a caror activitate la nivel de judet/municipiului Bucuresti va fi coordonata de inspectorii de specialitate din cadrul Directiilor Judetene pentru Sport si Tineret/Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, a inspectorilor de specialitate din cadrul Inspectoratelor Scolare si reprezentanti ai Catedrelor de Educatie Fizica si Sport din cadrul universitatilor. Asociatiile/Cluburile sportive scolare si universitare vor participa la competitii in cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Scolar şi Olimpiadei Gimnaziilor respectiv in Campionatele Nationale Universitare;
b. Din punct de vedere financiar asociatiile sportive scolare/universitare vor fi finantate de catre Ministerul Tineretului si Sportului, prin Directiile Judetene pentru Sport si Tineret/Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, pe baza de proiecte de finantare depuse de catre asociatii, in stransa colaborare cu Federatiile Sportive Nationale/Asociatiile Judetene pe ramura de sport/Asociatiile pe ramura de sport ale municipiului Bucuresti si Comitetul Olimpic Sportiv Roman;
Nota: se va urmari o politica de incurajare a practicarii tuturor disciplinelor sportive cu precadere a celor de echipa si olimpice, punandu-se accent pe promovarea transparentei in finantare si acordarea de fonduri financiare si in functie de rezultatele anterioare in parallel cu urmarirea unei continue perfectionari a resursei umane – incurajand valorile sportive sa imbratiseze activitatea didactica si implicarea in stafurile tehnice dupa incheierea activitatii de performanta.

c. Statutul sportivului. Legitimarea ca sportiv a elevilor/studentilor membri componenti ai asociatiilor/cluburilor sportive scolare/universitare se va efectua conform Legii Educatiei Fizice si a Sportului. Sportivii din mediul preuniversitar pot avea statutul de “dubla legitimare” facand obiectul coproprietatii impreuna cu asociatiile/cluburile private/profesioniste, conform reglementarilor stabilite prin Legea Educatiei Fizice si a Sportului si respectand regulamentele Federatiilor Sportive Nationale care vor contine prevederi clare privind drepturile ulterioare la transferul/cedarea sportivilor catre cluburile private/profesioniste.
Nota: Avand in vedere principiile autonomiei universitare, prevederile Legii Educatiei Fizice si a Sportului, regulamentele Federatiilor Sportive Nationale privind statutul sportivului correlate cu cele ale Federatiilor Internationale, odata incheiata activitatea sportiva prin incheierea ciclului din invatamantul liceal, sportivul poate deveni liber in cazul in care nu opteaza pentru transferul la un club privat/profesionist sau in cazul in care nu opteaza pentru continuarea studiilor universitare si legitimarea la un club/asociatie universitara ;

d. Incurajarea parteneriatelor intre asociatiile/cluburile scolare/universitare si cluburile private/profesioniste fiind acceptata dubla legitimare si impartirea conform intelegerii intre parti a drepturilor de proprietate si transfer/cedare a sportivilor;
Nota: promovand aceste parteneriate incurajam folosirea comuna a bazelor sportive, implicarea unor cluburi private/profesioniste in finantarea activitatilor la nivel de copii si juniori, promovarea sportului in comunitatile locale si crearea de valori/modele educationale.

e. Promovarea unui sistem motivant pentru practicatul elev/student a unei discipline sportive care pe baza de rezultate, sa beneficieze de burse de studii si sprijin material/financiar. Selectia si racolarea acestora se va efectua printr-o selectie atenta si de lunga durata, incurajandu-se liberalizarea sistemului prin promovarea valorilor. Astfel se urmareste incurajarea liceelor pentru a identifica si selectiona valorile sportive cu rezultate foarte bune si in plan scolar din mediul gimnazial iar a facultatilor din mediul liceal.
Nota: Acest sistem de organizare confera sportului scolar si universitar rolul de “baza a piramidei sportului de performanta”, asociatiile sportive scolare si universitare furnizand cluburilor profesioniste din cadrul federatiilor sportive nationale varfuri din punct de vedere sportiv, promovandu-se in acelasi timp practicarea exercitiilor fizice si abordarea practicarii unui sport de performanta ca punte de lansare pentru multi tineri cu rezultate bune scolare dar fara posibilitati materiale.

Manifestul F.I.E.P.(Federaţia Internaţională de Educaţie Fizică) din 1970 şi Asociaţia Europeană de Educaţie Fizică, prin Declaraţia de la Madrid (1991), au argumentat, prin studiile efectuate pe copii şi tineri de diferite vârste, necesitatea practicării sistematice a educaţiei fizice şi sportului cel puţin 1 oră pe zi, până la vârsta de 12 ani, şi cel puţin 3 ore pe săptămână pentru copiii mai mari de 12 ani şi pentru adolescenţi.
Prevederile UE consemnează necesitatea celor 3 ore de educaţie fizică obligatorii pe săptămână.
Deasemenea, evidenţiem faptul că educaţia fizică şi sportul în şcoală nu reprezintă scopuri în sine, ci contribuie la realizarea finalităţilor generale ale educaţiei, alături de celelalte discipline din curriculum-ul şcolar.
În acelaşi timp, trebuie să existe o preocupare permanentă a profesorilor de educaţie fizică de a asigura un conţinut atractiv pentru lecţiile organizate, astfel încât educaţia fizică şcolară să devina componentă a educaţiei permanente.
Dimensiunea temporală a educaţiei fizice şi sportului impune reconsiderarea acestora ca activităţi, în sensul prelungirii lor de la etapele şcolarităţii la celelalte etape de dezvoltare, astfel încât ele să devină un continuum care însoţeşte individul din primii ani ai vieţii până la senectute.
În vederea participării sportivilor elevi şi studenţi, componenţi ai loturilor naţionale, la competiţiile internaţionale organizate de Federaţia Internaţională a Sportului Şcolar şi Federaţia Internaţională a Sportului Universitar, MENCS ar trebui sa aloce fonduri suficiente pentru programul de pregătire al loturilor nationale scolare si universitare, costurile cantonamentelor de pregătire, al susţinătoarelor de efort, asistenţa şi controlul medical, controlul anti-doping, echipamentul de concurs pentru Jocurile Mondiale Universitare şi pentru Campionatele Mondiale Universitare, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie.