Tag Archives: sport in Romania

  • 23
    sept. 20
  • 0

Sport in Romania? Crizele gestionate prost, prevad dezastrul iminent!

Tags : 

Se implinesc in curand 7 luni de la intrarea in starea de urgenta care a generat o criza in toate domeniile, provocand mari probleme de ordin financiar in toata lumea.

Bineinteles sportul nu a scapat neafectat, fiind unul dintre domeniile cele mai rau lovite de masurile de suspendare a activitatii si limitele impuse prin regulile de distantare sociala. In Romania, aceasta criza este mult mai profunda decat in alte state. Lipsa de experienta a celor care pastoresc sportul in Romania in aceasta perioada, genereaza o criza din care cu greu ne vom reveni.

Read More
  • 25
    iun. 20
  • 0

IPRM Sport partener APNSR, infiinteaza Filiale Judetene

Tags : 

Miercuri 24.06.2020 a avut loc la sediul Fundatiei Pentru Tineret Bucuresti, sedinta de constituire a filialei Bucuresti a Fundatiei Impreuna Pentru Romania Moderna.
IPRM in parteneriat cu APNSR (Asociatia Politici Noi ale Sportului) membru EASE (European Asociation of the Sport Employers) si-au propus construirea unei platforme civice care sa militeze pentru drepturile miscarii sportive in Romania.
Au fost discutate proiectele pentru viitor, a fost stabilita forma de organizare si faptul ca pana la data de 1 august, sa avem constituite toate filialele judetene.
Invitam pe aceasta cale, pe toti cei interesati, sa se implice in acest proiect indraznet!

Read More
  • 24
    iun. 20
  • 0

Concluziile Consiliului European, privind impactul pandemiei de COVID-19 și redresarea sectorului sportului

Tags : 

Un studiu din anul 2018 privind impactul economic al sportului prin intermediul conturilor satelit pentru sport, arată că sportul reprezintă 2,12 % din PIB-ul UE, iar locurile de muncă din domeniile legate de sport încadrează 5,67 milioane de persoane (2,72 % din locurile de muncă din UE). Romania nu face parte din acest scenariu, din pacate. Mai exact, ,,contribuim” doar la diminuarea cifrelor statistice medii, industria sportului la noi fiind inexistenta.

In timp ce statele membre UE aloca o atentie deosebita mentinerii locurilor de munca in sectorul sport, definirii de strategii/scenarii logice de reluare a activitatii si acordare de ajutor financiar structurilor sportive pentru a depasi aceasta stare de criza, in Romania:

– Structurile sportive primesc preavize de deconectare de la utilitati (energie, gaz, servicii de telefonie si internet, altele) pentru ca NU s-a revenit cu modificari si completari la OUG 29/2020 care interzicea deconectarea …doar pentru perioada starii de urgenta;

– Structurile sportive primesc facturi de chirie pentru bazele sportive apartinand MTS, MEC si primariilor, cu toate ca activitatea este inca suspendata! Asta doar pentru ca nimeni nu vrea sa gandeasca norme care sa nu mai permita facturarea acestor servicii de care structurile sportive nu mai beneficiaza inca din data de 9.03.2020;replica rolex clocks

-Structurile sportive private se indreapta spre un faliment inevitabil si desfiintarea locurilor de munca;best first copy watchesrado fake watches

-Autoritatea guvernanta in sportul romanesc este intr-o mare criza de idei dar si de specialisti, refuzand cu incapatanare dialogul cu societatea civila si putinii specialisti din acest domeniu;

 

Read More
  • 03
    dec. 19
  • 0

Scrisoare Deschisa: Domnului Preşedinte Klaus Werner Iohannis

Tags : 

Către: Administraţia Prezidenţială

            În atenţia Domnului Preşedinte Klaus Werner Iohannis

 

                  Palatul Cotroceni, Bulevardul Geniului 1-3, București 060116

           

Read More
  • 28
    oct. 19
  • 0

Finantare sau Finantare Nerambursabila!?

Tags : 

Legea 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general trebuie corelata cu ultimile modificari si completari ale legislatiei in vigoare. Din data de 13 ianuarie 2005 i-au fost aduse doua modificari prin urmatoarele acte normative: OUG 84/2008 si Legea 111/2015.

Pentru finantarea in sport, dupa promulgarea acestei legi a fost publicat OM 130/2006 privind finanțarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat și ale asociațiilor pe ramură de sport județene și ale municipiului București.

În temeiul prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, ale Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, Agentia Nationala pentru Sport stabilea programele sportive care pot beneficia de finantare: programul „Promovarea sportului de performanță” P1, programul „Sportul pentru toți”P2,  și programul „Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive” P3.
Prin demersurile initiate de prevederile OUG 38/2017, contextul finantarii programelor sportive se schimba incepand cu anul 2018 dupa consolidarea Legii 69/2000 a educatiei fizice si a sportului cu prevederile Legii 90/2018. Deasemenea este important de retinut faptul ca in septembrie 2018 se abroga OM 130/2006 si este inlocuit de OM 664/2018 privind finanțarea din fonduri publice a proiectelor și programelor sportive completat de OM 321/2019.
In acest ordin de ministru apar urmatoarele modificari importante:
– se completeaza lista de programe sportive nationale cu programul „Redescoperă oina” (P4) și programul „România în mișcare” (P5);
– se definesc cele doua tipuri de finantari: finantarea nerambursabila si finantarea, astfel:

a. Finanțarea proiectelor sportive inițiate de către structurile sportive de drept privat și asociațiile pe ramură de sport județene și ale municipiului București, din cadrul programelor sportive de utilitate publică prevăzute la art. 1, se efectuează prin finanțare nerambursabilă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005, cu modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile prezentului ordin și cu celelalte dispoziții legale în materie.

b. Finanțarea programelor sportive, inițiate de către organizațiile sportive așa cum sunt enumerate la art. 181alin. (2) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul programelor sportive de utilitate publică prevăzute la art. 1, se acordă în baza unei proceduri aprobate prin hotărâre a autorităților deliberative în conformitate cu dispozițiile art. 671alin. (3) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.

– se defineste cadrul organizatoric, scopul si obiectivele specifice si generale ale celor 5 programe sportive nationale;

– se construieste mecanismul de finantare multianuala a programelor sportive si cadrul legislativ pentru finantarea programelor sportive de catre toate entitatile care participa la activitatea sportiva, asa cum sunt ele definite si enumerate la art. 18^1 ali. (2) din Legea 69/2000 a educatiei fizice si sportului:

a) finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înființate pe raza unității administrativ-teritoriale;

b) finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza unității administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă;

c) finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la federațiile sportive corespondente;

d) finanțarea programelor sportive desfășurate în raza unității administrativ-teritoriale de către federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București, ori inspectoratele școlare județene, respectiv a municipiului București;

e) finanțarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înalta performanță sportivă;

f) premierea, în condițiile legii, a performanțelor deosebite obținute la competițiile sportive interne și internaționale oficiale.

g) finanțarea programelor sportive ale unităților și instituțiilor de învățământ, înființate pe raza autorității administrativ- teritoriale, derulate prin asociațiile sportive școlare și universitare;

h) finanțarea programelor sportive derulate de Federația Sportului Școlar și Federația Sportului Universitar pe raza unității administrativ-teritoriale;

-se stabileste cuantumul procentului de cofinantare in limita a 10% pentru finantarea nerambursabila si se elimina obligativitatea cofinantarii programelor sportive prin finantare simpla.

Ce este nou si neinteles in aceste modificari?

In contextul actual legislativ, ca urmare a modificarilor aparute, Consiliul Concurentei a reiterat importanta respectarii legislatiei europene privind acordarea ajutorului de stat in conformitate cu TFUE.

Deasemenea pot beneficia de finantare din fonduri publice pentru cele 5 programe sportive nationale de utilitate publica:

– structuri sportive de drept privat (asociatiile cluburi sportive, asociatiile judetene pe ramura de sport);

-structurile sportive de drept privat de utilitate publica (federatiile sportive nationale pe ramura de sport si alte asociatii cluburi sportive de utilitate publica);

-structurile sportive de drept public (cluburile sportive municipale aflate in subordinea MTS, cluburile sportive scolare si cluburile sportive universitare aflate in subordinea MEN);

-asociatiile sportive scolare prin unitatile de invatamant si asociatiile sportive universitare prin institutele de invatamant superior;

-Federatia Sportului Scolar si Universitar;

-Comitetul Olimpic si Sportiv Roman.

Ce nu se intelege si trebuie clar reglementat?

Este foarte clar ca unele administratii publice locale inteleg gresit mecanismul finantarii programelor sportive, a modului de finantare a programelor sportive multianuale. De aici si pana la abuzuri nu mai este decat un singur pas. Deasemenea, lipsa de experienta si de comunicare a unor angajati duc de cele mai multe ori la interpretari eronate. Din neglijenta sau ignoranta, administratiile publice incalca legislatia in materie si bineinteles drepturile structurilor sportive consfintite ca drepturi constitutionale garantate de catre statul roman.

Desi prin prevederile initiale ale OUG 38/2017 se prevedea un prag maximal de 5% din bugetul anual care putea fi alocat finantarii programelor sportive, prin scoaterea acestui procent – cand s-a consolidat legea 69/2000 cu legea 90/2018 – , sintagma folosita la art. 18^1 ,,pot finanta” este inteleasa ca o optiune in sensul in care daca autoritatea deliberativa vrea-finanteaza, sau daca nu vrea-nu finanteaza.

Acest mod de interpretare este unul eronat.

In dezbaterile din perioada septembrie 2017-martie 2018, privind modificarea Legii 69/2000, Ministerul de Justitie a adus in discutie principiul autonomiei locale, in sensul in care nu se poate impune un procent de finantare a activitatii sportive, administratiile publice locale avand libertatea de a dispune dupa bunul plac de resursele financiare locale. Deasemenea mai aveam puncte de vedere ale unor administratii publice locale cu un buget mai mic, care aratau ( pe buna dreptate) ca acel prag maximal de 5%,  limitau posibilitatea continuarii finantarii unor proiecte in derulare.

Administratiile publice locale au stabilite obligatiile de finantare, sprijinire sub toate formele a sportului, in conformitate cu prevederile legii 69/2000 a educatiei fizice si a sportului cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 3, astfel:

(1) Autoritățile administrației publice, unitățile și instituțiile de învățământ, instituțiile sportive, precum și organismele neguvernamentale de profil au obligația să sprijine sportul pentru toți și sportul de performanță și să asigure condițiile organizatorice și materiale de practicare a educației fizice și sportului în comunitățile locale.

(2) Autoritățile administrației publice și instituțiile prevăzute la alin. (1) au obligația să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă preșcolară, tinerilor și persoanelor în vârstă condiții pentru practicarea exercițiului fizic, în vederea integrării sociale.

(3) Autoritățile administrației publice au obligația să asigure condiții pentru practicarea educației fizice și sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic și mixt, în scopul dezvoltării personalității lor și integrării în societate, precum și mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competiții naționale și internaționale destinate lor.

In consecinta, sportul nu este un moft si are drepturi constitutionale iar statul garantează exercitarea funcțiilor sectorului public și ale sectorului particular în domeniile educației fizice și sportului, in conformitate cu prevederile art. 2 din Legea 69/2000 a educatiei fizice si a sportului, intelegand foarte clar urmatoarele:

(1) Educația fizică și sportul sunt activități de interes național sprijinite de stat.

(2) Statul recunoaște și stimulează acțiunile organizatorice și de promovare a educației fizice și sportului, desfășurate de autoritățile administrației publice și, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învățământ, în structuri ale apărării naționale, ordinii publice, siguranței naționale, în sănătate, în societăți comerciale, precum și în alte sectoare ale vieții sociale, potrivit reglementărilor legale.

(3) Educația fizică și sportul cuprind următoarele activități: educația fizică, sportul școlar și universitar, sportul pentru toți, sportul de performanță, exercițiile fizice practicate cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic.

(4) Statul garantează exercitarea funcțiilor sectorului public și ale sectorului particular în domeniile educației fizice și sportului, în conformitate cu principiile colaborării responsabile dintre toți factorii interesați.

(5) Practicarea educației fizice și sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă și voluntară și se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociative.

(6) Statul recunoaște și garantează persoanei fizice și juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive.

Modalitatea de finantare a activitatii sportive este efectuata in conformitate cu prevederile Titlului XI, art. 67^1, alin. (3):

(3) Condițiile, criteriile și procedura, precum și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanți la activitățile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităților deliberative ale administrației publice locale.
De aici intelegem foarte clar ca, in cazul finantarii programelor sportive din fonduri publice locale, autoritatea deliberativa trebuie sa aprobe un Regulament de Finantare care sa respecte legislatia in vigoare (principiul transparentei si  egalitatii de sanse, alte reguli conform legislatiei in vigoare pentru a nu intra sub incidenta ajutorului de stat, scopul si obiectivele programelor sportive de utilitate publica, stabilirea sumelor alocate care sa fie anuntate, continuarea finantarii programelor sportive multianuale si anuntarea sumelor deja aprobate, etc).
Aici trebuie facuta foarte clar distinctia dintre termeni: finantare nerambursabila si finantare.
Din punctul noastru de vedere, fiind avantajos si pentru autoritatea finantatoare si pentru beneficiar, finantarea programelor sportive trebuie efectuata prin finantare (simpla sau bugetara) si nu prin finantare nerambursabila!
De ce prin finantare si nu prin finantare nerambursabila?
1. Pentru ca daca s-ar efectua prin finantare nerambursabila, multe dintre entitatile enumerate la art. 18^1 alin.(2) trebuie excluse de la aceasta procedura ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a accesa fonduri publice locale de catre acestea si ar constitui o incalcare flagranta a legislatiei si principiilor finantarilor din fonduri publice. Le enumeram aici pentru a nu exista confuzii: unitatile de invatamant pentru Asociatiile Sportive Scolare, institutele de invatamant superior pentru Asociatiile Sportive Universitare, structurile sportive de drept public (CSM urile din subordinea MTS, CSS urile si CSU urile din subordinea MEN, Federatia Sportului Scolar si Universitar, alte unitati de invatamant cu profil sportiv aflate in subordinea MEN);
2. Este foarte important de retinut, ca asa cum este acum construit mecanismul finantarii programelor sportive, Primariile si Consiliile Judetene au libertatea de finantare a activitatii sportive dar si a modernizarii, intretinerii si chiar construirii de infrastructura sportiva pentru CSS uri si CSU uri dar si pentru alte structuri sportive private sau de drept public, cu conditia respectarii procedurii stabilite prin Regulamentul de Finantare.
De retinut este faptul ca incepand cu anul 2018, administratiile publice locale NU MAI POT FINANTA infrastructura sportiva prin incredintare directa (incheierea de Protocoale de Colaborare conform prevederilor Legii Administratiie Publice respectiv a Codului Administrativ) pentru ca prin noile prevederi ale legii 69/2000 consolidata cu prevederile legii 90/2018 si in conformitate cu prevederile OM 664/2018 completat de OM 321/2019, programul „Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive” P3 stabileste foarte clar cum se pot finanta astfel de programe.
Ce se poate finanta, este stabilit la art. 18^1 alin. (1) si alin. (2) unde sintagma ,,pot finanta” trebuie inteleasa ca o enumerare a ceea ce se poate finanta, respectiv:
a. activitatea sportiva a structurilor de drept public aflate in subordinea autoritatilor deliberative;
b. programele sportive initiate de catre entitatile enumerate la alin. 2;
,,Sportul nu este un MOFT! Sportul are drepturi garantate de statul roman!”

Propuneri:

1. Revizuirea si modificarea  continutului Legii 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general;

2. Revizuirea si modificarea continutului Legii 69/2000 cu modificarile si completarile ulterioare in sensul intaririi obligativitatii finantarii si sprijinirii sportului de catre administratiile publice locale cu un  buget de minim 5% din bugetul anual.

Autor: Constantin Caliman

Read More
  • 16
    iul. 18
  • 0

Modificari in legislatia sportiva. Finantarea

Tags : 

Finantarea sportului romanesc, este o problema care trebuie sa isi gaseasca rezolvarea, cat mai repede!

Modificarea Legii 69/2000 prin OUG 38/2017 si mai nou prin consolidarea acesteia cu Legea 90/2018, ar trebui sa faca lumina in ceea ce priveste finantarea si Contractul de Activitate Sportiva.

Din pacate, fara bani publici, sportul romanesc este pe cale de disparitie!
Legea Sponsorizarii este nefunctionala! Procentul de 20% din impozitul pe profit cu un prag de 5/1000 din cifra de afaceri, fara facilitate fiscala pentru sponsor, tine sponsorizatul in pozitia de cersetor!

Read More
  • 27
    sept. 16
  • 0

Reorganizarea Sportului Romanesc o Necesitate Imediata!

Tags : 

Strategia Nationala pentru Sport a starnit interes si a fost dezbatuta pe data de 22 septembrie la sediul COSR, de catre factori implicati in sport.

Recunosc ca nu am fost prezent, acceptand inca din luna august, invitatia de a participa in aceeasi perioada la o dezbatere pe tema drepturilor angajatilor si angajatorilor in sport de catre UNI Europa si EASE (Asociatia Europeana a Angajatilor in Sport) sub egida Comisiei Europene pentru Sport.

Inteleg ca la dezbatere au fost prezenti, presedinti de federatii si cluburi sportive precum si reprezentanti ai societatii civile si presei sportive. Deasemenea a fost prezent domnul vicepremier Vasile Dancu, interesat de aceasta tema alaturi de doamna ministru Elisabeta Lipa si presedintele interimar COSR domnul Nicu Vlad.

Lansarea in dezbatere publica a Strategiei Nationale pentru Sport a starnit si reactii ale oamenilor de sport, a jurnalistilor sportivi, a oamenilor care iubesc sportul si sunt interesati de problematica sistemului. Parerile sunt impartite, unele pertinente iar altele mai putin.

Reamintesc celor interesati ca am participat la prima si singura sedinta in forma completa a Grupului de Lucru creat in sensul definirii acestul material, am insistat asupra unor aspecte care mi se par capitale pentru a da o forma finala care sa fie de comun agreata de toti factorii beneficiari.

Au fost si sunt inca multe comentarii privind continutul. Cei care nu inteleg nimic, trebuie sa citeasca de mai multe ori. Cei care nu au rabdare sa citeasca cele 76 de pagini, ar trebui sa nu mai emita pareri.

Una din problemele acestui material, este faptul ca nu i s-a anexat acest material: ,,Plan desfășurat de acţiuni, pe termen scurt și mediu, pentru reorganizarea sistemului naţional de educaţie fizică și sport în Romania”.

Acest material este un plan de actiuni, propus de catre umila mea persoana, urmare a problematicii cu care ma confrunt in munca mea zilnica si a experientei mele in managementul sportiv, atat in mediul privat cat si in administratia publica. Acest material, bineinteles ca poate fi imbunatatit, dar este (cred eu) obligatoriu ca o Anexa a Strategiei.

Măsura Scop/Ţintă Cine răspunde Căi de materializare Termen limită
Elaborarea Strategiei Naţionale pentru Educaţie Fizică şi Sport – pentru perioada 2016-2032, asumată politic şi aprobată de: Parlamentul României  Guvernul României *Stabilirea cadrului general de dezvoltare a sistemului pentru educaţie fizică şi sport şi căile de materializare a strategiei pe o perioada de minim 16 ani; M.T.S.

M.E.N.C.S.

Comitetul Olimpic Sportiv Roman;

O.N.G. uri;

Parlamentul Romaniei (Comisia de Educatie)

 

 1.       Comisie mixtă formată din reprezentanti ai M.T.S., C.O.S.R., F.S.S.U., O.N.G.uri;

2.       Elaborare a Strategiei;

3.       Prezentare a documentului spre dezbatere publică şi Comisiei de Educaţie din Parlamentul României;

4.       Asumarea strategiei de către Parlamentul României şi Guvernul României;

 20.08.2016

 

20.08-20.10.2016

21.10.2016

 

 

15.11.2016
Obţinerea procentului de 1% din PIB pentru sport *Finanţarea suficientă, controlată şi transparentă a sistemului naţional pentru educaţie fizică şi sport;

*Reducerea începand cu anul 2024 a cheltuielilor cu sanatatea, cu aproximativ 4 miliarde de euro/an;

*Imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii, controlul indicilor de mortalitate prin promovarea miscarii  si a educatiei prin sport ca parte componenta a educatiei generale.

 M.T.S. prin Secretariatul General

M.E.N.C.S. prin Federatia Sportului Scolar  si Universitar,

Parlamentul Romaniei: Comisia de Educatie;

Comitetul Olimpic Sportiv Roman;

O.N.G. uri;

 1. Modificare a art. 67 din Legea Educatei Fizice si a Sportului prin care se stabileste ca alocatie bugetara anuala minim 1% din PIB pentru sport;

2. Elaborarea proiectului de buget pentru anul 2017 si solicitarea/stabilirea unui procent de 1% din PIB prin Legea Bugetului de Stat pe 2017 pentru sport;

 

  

 

 

1.12.2016
Clarificarea situatiei Bazelor Sportive *Repunerea in functiune a bazelor sportive scoase din circuit;

*Asigurarea unui climat de siguranta si continuitate pregatirii sportivilor prin accesul facil la bazele sportive;

*Proiect national de acces pe terenurile si salile de sport;

 M.T.S. prin : Registrul National al Bazelor Sportive,

Cu sprijinul M.A.I. precum si in colaborare cu Consiliile Locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

 1. Aprobarea unui pachet de masuri care sa determine ca Registrul Bazelor Sportive sa devina functional;

2.  Identificarea bazelor sportive si intabularea acestora;

3. Acordarea prin regulament a unei perioade de maxim 6 luni calendaristice tuturor proprietarilor de baze sportive, ca acestea sa fie repuse in circuit si s -a devina functionale;

4. Implementarea unui ,,Regulament de Acces şi Utilizare a Infrastructurii Sportive’’ sub directa supraveghere a instructorilor/monitorilor de activitati sportive;

  

31.12.2016
     
Dezvoltarea Bazei Materiale şi a Infrastructurii *Modernizarea insfrastructurii sportive şi alinierea României la standardele internaţionale;

 

*Asigurarea unui cadru propice pentru selecţie si pregătire a sportivilor;

 

*Asigurarea unui climat de întrecere identic cu cel al sportivilor din alte state cu care România concureaza la nivel internaţional;

 M.T.S.

M.E.N.C.S.

M.D.R.A.P.

 1.       Stabilirea unui plan national de modernizare a bazelor sportive existente, cu o proiecţie în timp pe o perioada de 4/8/12 ani;

2.       Stabilirea unui plan naţional de construire de noi baze sportive:

a.        Construirea unui numar de 47 de Licee cu Program Sportiv de tip nou;

b.       Construirea a 1.500 de terenuri multifunctionale de sport (fotbal, rugby) dotate cu pista de atletism pentru localitati din mediul rural din Romania;

c.        Construirea a 7 noi baze sportive/Centre Olimpice (cate una pentru fiecare viitoare zona administrativa);

d.       Construirea unei Sali Polivalente cu 25.000 de locuri in mun. Bucuresti si minim alte 7 in tara cu o capacitate intre 5.000-7.000 loc.;

e.       Construirea a 7 patinoare multifunctionale;

f.         Construirea unui stadion Complex National care sa cuprinda pe langa o arena de 75.000 de locuri şi toate dotarile specifice întrecerilor atletice;

g.        Amenajarea a 8 baze sportive pentru sporturi nautice care sa cuprinda si cate o pista olimpica de canotaj;

h.      Amenajarea a 4 Complexe Naţionale pentru Sporturile de Iarna cu facilitati specifice tuturor disciplinelor sportive de iarna;

 11.09.2016

 

 

31.12.2016

 

2016-2018

 

2016-2018

 

 

 

2020

 

 

2018

 

 

2020

 

2020

 

 

 

2020

 

 

2020
 

 

Diversificarea finanţării&alte măsuri de optimizare activitate

 

 

 *Optimizarea activitatii, consolidarea sistemului ca o industrie a sportului;

*Transferul in timp (4-8 ani) a sarcinii financiare de pe umerii statului pe cei ai sistemului  privat, dupa consolidarea sistemului;

 M.T.S.

M.E.N.C.S.

C.O.S.R.

A.N.A.F.

 1.        Directionare unui procent de 0,5% din taxele și accizele aplicate la nivel național pentru țigarete, țigări și băuturi alcolice;

2.       Introducerea unui procent de 0,5% pe produsele de tip fast food;

3.       Introducerea unei taxe de 10% din valoarea de constructie a imobilelor de tip mall/hipermarchet, pentru constituirea Fondului National de Construire si Modernizare Baze Sportive;

4.       Introducerea unei taxe procentuale de 3% din cifra de afaceri, care sa fie directionata structurilor sportive cu aprobare ANAF, de catre societatile comerciale de tip hipermarchet, a operatorilor de telefonie mobile si servicii de telecomunicatii si internet;

5.       Introducerea unei taxe anuale pentru sport in valoare de echivalentul a 200 euro, pentru fiecare societate comerciala activa inregistrata;

6.       Modificarea Legii Sponsorizarii 32/1994 si Legii 227/2015 privind Codului Fiscal, astfel încât sponsorizarea să devină atractivă pentru sponsor şi stimulativă pentru sponsorizat. Cotele de sponsorizare propuse de:

–          15% din impozitul pe profit, cu o reducere de 2% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

–          20% din impozitul pe profit,  cu o reducere de 3% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

–          25% din impozitul pe profit,  cu o reducere de 4% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

–          30% din impozitul pe profit,  cu o reducere de 3% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

*Limita maxima propusa este nu mai mult de 5% din cifra de afaceri.

7.        Cresterea  costului standard/elev/student;

 

8.        Modificarea Legii nr.50/1991 actualizată in 2014 in sensul introducerii de conditii de autorizare a constructiilor cu destinatie sportive (aviz de constructive de la utoritatea guvernantă in sport);

9.        modificarea articolului 4 din Regulamentul FSSU aprobat prin HG 1201/2011.  Finantarea activitatii Asociatiilor Sportive Scolare si Asociatiilor Sportive Universitare;

10.   Implementarea ‘’Regulamentului de Organizare si Desfasurare a activitatii in cadrul Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare’’;

 

 01.01.2017

 

 

 

01.01.2017

 

 

01.01.2017

 

 

 

 

 

01.01.2017

 

 

 

 

01.01.2017

 

 

 

01.11.2016

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

01.01.2017

 

01.01.2017

 

 

 

01.01.2017

 

 

 

 

 

01.10.2016
 

Formare profesională.

 

Contract Unic de Prestari Servici Sportive asimilat ca un Contract de Muncă în Sport

 

Promovarea Romaniei si a tehnicienilor romani în structurile internaţionale.

 

 

 *Programe de Formare si Perfectionare Profesionala pentru tehnicienii sportivi;

 

*Contract de Prestari Servici Sportive asimilat ca un Contract de Munca in Sport, cu o fiscalizare redusa la 26% (dupa modelul Ungariei);

 

*Proiecte de dezvoltare europeana a relatiilor cu statele membre UE pe linie de activitate sportiva. Reprezentarea Romaniei in structurile/forurilor europene

 

 M.T.S.

M.E.N.C.S.

C.O.S.R.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice

Ministerul Afecerilor Externe

Ministerul Finantelor Publice

Ministerul Fondurilor Europene

 1.       Programe de formare profesionala si reconversie pentru personalul necesar dezvoltarii activitatilor sportive, pentru sportivii de performanta care abandoneaza activitatea sportiva;

 

2.       Implementarea unui Contract Unic de Prestari Servicii Sportive asimilat ca un Contract de Muncă in Sport, valabil pentru sportivi si deopotriva personalul tehnic care activeaza in domeniul sportului cu o fiscalizare de 26%, dupa modelul implementat de Ungaria;

 

3.       Promovarea Romaniei ca tara in care sportul este politica de stat, a imaginii noastre in Europa si in lume, promovarea turismului sportiv, atragerea de evenimente sportive internationale in organizare, in Romania;

4.       Promovarea sportivilor si tehnicienilor romani in board-uri/comisii ale structurilor sportive internationale;

 

 Termen imediat

 

 

 

 

 

 

01.11.2016

 

 

 

 

 

 

 

Termen imediat

 

 

 

 

Termen imediat
  • 20
    sept. 16
  • 0

Dezbatere publica Strategia de Dezvoltare a Sportului (2016-2032) – 22 septembrie 2016, la sediul COSR

Tags : 

In data de 14 septembrie 2016, a fost introdusa in dezbatere publica ,,Strategia de Dezvoltare a Sportului pentru perioada 2016-2032”, material postat pe www.mts.ro.

Materialul poate fi consultat si aici, strategie-sport-1.

Marturisesc ca am fost consultat pentru  elaborarea acestui material si ma bucur ca unele idei si analize&date statistice au fost preluate si introduse in materialul final. In momentul constituirii grupului de lucru (sedinta care a avut loc la sediul MTS in luna iunie 2016), am tinut neaparat ca materialul care va fi finalizat, sa aiba o proiectie pentru cel putin 3-4 cicluri olimpice, lucru care s-a si intamplat.

Motivele le cunoasteti si nu are sens sa ma repet.

Materialul in sine, este unul bine structurat si respecta o asezare stiintifica, analizand mediul si contextul in care este lansata strategia si proiectia in viitor. Felicitari dlui prof. Adrian Dragnea (coordonatorul grupului de lucru) dar si colegilor domniei sale care au contribuit la materializarea acestei lucrari.

Ceea ce nu are:

  1. Ministerul Tineretului si Sportului, gestioneaza activitatea a doua domenii importante pentru natiune: Sportul si Tineretul. Din acest punct de vedere, ma asteptam ca materialul sa trateze cele doua domenii, care pe undeva se intrepatrund dar nu sunt identice, iar materialul sa fie denumit ,,Strategia de Dezvoltare a Sportului si Tineretului pentru perioada 2016-2032”.
  2. Strategia, trebuie neaparat insotita de materialul ,,Programul de Dezvoltare pentru perioada 2016-2032”, care sa contina caile de dezvoltare, modul de materializare, parghiile de control si optimizare, organismele care se ocupa, termenii propusi cu date de incepere si finalizare, etc. Cateva sugestii pot fi regasite in acest material numit de mine Plan desfasurat de actiuni pentru reorganizarea sportului in Romania.
  3. Strategia si Programul, dupa dezbaterea publica si asumare de catre MTS, trebuie aprobate de catre Parlamentul Romaniei pentru ca indiferent cine vine la guvernare sa nu schimbe major strategia si proiectele aflate in desfasurare.

Sunt multi oameni de sport si jurnalisti, chiar oameni politici, care au solicitat pe buna dreptate si argumentat, aparitia acestui material. Trecand peste orgoliile meschine si comentariile rautacioase ale unora, afirm cu responsabilitate ca acest material nu este unul perfect, dar este perfectibil si aproape de o forma ideala (ceea ce natiunea asteapta si are nevoie).

Cei care aveti propuneri de imbunatatire, o puteti face joi in cadrul dezbaterii. Din pacate nu voi putea fi prezent din motive independente de vointa mea, dar am o mare rugaminte: Nu uitati sa anexati si planul desfasurat de actiuni!

Autor: Constantin Caliman

  • 02
    iun. 16
  • 0

Finantarea

Tags : 

bugetPIB ul Romaniei, a avut in perioada 2000-2015 o evolutie interesanta (sursa INS). Cifrele sunt estimate in miliarde euro. Plecand de la 100 miliarde  in anul 2000 ajungem la 167,8 in 2008, scadem la 151,3 in 2010 ajungand in 2015 la 169,9 miliarde euro. Exceptand perioada 2008-2013, putem afirma ca Romania a avut o crestere economica frumoasa.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
PIB – miliarde Ron 756 670,5 637,6 587,5 557,3 522,6
PIB – miliarde Euro 169,9 150,8 144,3 132,6 131,5 124,1

                                                                                                                                                 Sursa: Raport anual INS.  

 Din pacate investitiile in infrastructura sportiva nu au avut loc in agenda guvernelor din aceasta perioada, exceptie facand Stadionul National Arena, Arena Cluj, Sala Polivalenta de la Cluj si cea de la Craiova. Nici bugetele alocate sportului (ministerului/autoritatii de resort) nu au suferit o crestere semnificativa.

Bugetul  MTS in anul 2015 a fost in valoare de 366.013.000 Ron insemnand 82.250.112 Euro (0,052% din PIB). Valoarea veniturilor proprii a fost estimata la nivelul a 119.300.000 Ron si realizată in valoare de 169.300.000 Ron, diferenţa reprezentand contribuţie de la bugetul de stat (196.713.000 Ron). Din datele MTS, avem o proiectie a veniturilor proprii (estimate in milioane ron) pentru urmatorii trei ani, astfel: 125.3 in 2016, 132.5 in 2017 si 139.8 in 2018. Parghiile de a creste aceste venituri sunt limitate si tin mai mult de factorul politic si pachetul legislativ din domeniul sportului pe care il asteptam cu totii de mult timp.

‘’Bugetele instituţiei (MTS, n.a.) au fost construite prin ajustarea sumelor alocate în anul anterior pentru încadrarea în limitele impuse de ordonatorul principal de credite, respectiv MECTS reprezentând aproximativ 0,05 % din PIB anual realizat în perioada 2010 – 2012, fără a se ţine seama de necesităţile de finanţare ale activităţilor sportive.’’

                                                                                               *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

Fondurile alocate federatiilor sportive nationale  sunt ÎNGRIJORATOR DE MICI şi insuficiente.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
Buget – mil Ron 74.5 60,23 59,4 67,5 62,55 58,5
Buget – mil Eur 16.6 13.4 13,2 15 13.9 13.0

 

Cu cei 0,052% din PIB alocaţi acestui domeniu avem  în 2015 o medie de 0,87 euro/cap locuitor. Alocaţiile bugetare în statele UE pentru aceeaşi activitate sunt cuprinse între 27,00- 62,00 euro/cap locuitor (Handbook on Economics of Sport-UE&USA).

Aceste bugete au fost alocate sportului şi tineretului “la pachet”, realitatea arătând că, de fapt, pentru fenomenul competiţional sportiv (pregătire centralizată şi reprezentare a României în competiţiile internaţionale) au fost distribuite fonduri care ţin de domeniul ridicolului.

Finanţarea celor două programe naţionale: Promovarea Sportului pentru Toţi şi Promovarea Sportului de Performanţă este efectuată de cele mai multe ori insuficient, fără criterii stabilite în funcţie de factorii reali ai ecuaţiei – populaţie, număr de discipline sportive practicate şi numărul de sportivi legitimaţi sau persoane integrate, rezultate anterioare. În anul 2011, sumele alocate pentru cluburile sportive si asociatiile judetene pe ramura de sport au fost de aproximativ 120.000 euro, in anii 2013-2015 in valoare de o (zero) Ron, renuntandu-se finantarea acestor proiecte.

Deşi este stabilit ca program independent, “Programul Naţional de Reparaţii şi Întreţinere a Bazelor Sportive” nu primeşte nici o alocare de fonduri.watches rolex replica

Principiul finanatarii in Romania este cel de alocare a unui (1) leu la 1000 lei solicitati prin programe. Ca termen de comparatie, putem aminti ca aproximativ 750 milioane euro in fiecare an reprezinta valoarea contrabandei cu alcool in Romania aceasta suma fiind aproape de necesarul financiar pentru domeniile sport si tineret ale Romaniei. Foarte putini bani sunt redirectionati din pacate catre sport.copy watches

Motivaţia absenţei banilor are de fapt la bază doua mari probleme:

  1. o necunoaştere şi o ignoranţă aproape totală, din partea factorului politic, a ceea ce înseamnă de fapt adevărul despre stare generală a sportului în România şi a pericolului real cu care se confruntă naţiunea;
  2. o neputinţă şi o blazare nejustificată a specialiştilor din domeniul sportului care nu reusesc sa determine schimbarea prin prezentarea de date si statistici centralizate care sa sublinieze pericolul in care natiunea romana se complace mai mult sau mai putin constient;ladies fake rolex

Ce trebuie facut?

 

  • 02
    iun. 16
  • 0

Starea de sanatate si indicii de mortalitate in Romania

Tags : 

Bolile de inimă, cancerul şi problemele aparatului digestiv sunt principalele cauze de mortalitate în România (Centrul de Statistică din cadrul Ministerului Sănătăţii).

Cauzele acestor rezultante sunt:

  • Sedentarismul şi lipsa educaţiei, alimentaţia haotică, sărăcia şi marginalizarea unor segmente ale populaţiei.

Indicii de mortalitate au crescut în ultimii ani la cote alarmante, surclasând rata natalităţii, astfel încât se înregistrează un deficit continuu demografic natural şi o îmbătrânire a populaţiei.

Cauzele sunt :

  • sistemul de sănătate din România este conceput greşit;
  • nu sunt optimizate programele de informare şi prevenire a bolilor;
  • boala este doar tratată, de multe ori ineficient sau chiar deloc – acolo unde nu sunt condiţii şi nici şanse reale de tratament;
  • conceptul de “egalitate de şanse” stabilit prin constituţia României este desuet şi ne-realist, el fiind valabil doar pentru aproximativ 40% din populaţia urbană a ţării;
  • se constată o foarte mare rată de abandon ş Cele mai afectate sunt segmentele de populaţie din mediul rural şi populaţia săracă din mediul urban;
  • lipsa accesului la informaţie, slabul nivel cultural al populaţiei, corelate cu indiferenţa statului conduc la această stare de fapt;
  • numărul medicilor era de 5 ori mai mic în mediul rural decât în mediul urban, înregistrându-se o medie de 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban (301,4/100.000) şi mediul rural (58,2/100.000);
  • în 2010, am avut între 1 – 1,9 medici la 1000 locuitori, iar statistic mai puţin de 15% din personalul medical deservea 44% din populaţia ţării);
  • rata natalităţii a scăzut de la 13,6 nou născuţi la 1000 de locuitori în 1990 la 10,2‰ în 2005;
  • rata mortalităţii a crescut de la 10,6 decese la 1000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2005;
  • 25% dintre tinerii români se gândesc la suicid şi 1 din 10 are cel puţin o tentativă concretizată;
  • România ocupa în 2015 locul 3 în Europa în ceea ce priveşte obezitatea;
  • România ocupă locul 1 în Europa la indicele de mortalitate din cauza cirozei hepatice, având la bază consumul exagerat de alcool. Peste 70% dintre subiecţi sunt din mediul rural. Aproximativ 10% dintre decese sunt cauzate de consumul excesiv de alcool cu implicatii sub toate formele (accidente de munca si rutiere, violenta domestica, boli diverse in special ciroza hepatica);
  • Numai 6 persoane din 100 efectuează exerciţii fizice în mod constant (zilnic sau de cel puţin de 2-3 ori săptămânal) în mediul urban;
  • Numai 1 persoană la 100 efectuează exerciţii fizice programate într-o lună calendaristică în mediul rural;

Lipsa de activitate fizică conduce la excesul de greutate, favorizează apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardio-vasculare şi diabetul, care afectează calitatea vieţii, pun în pericol viaţa persoanelor şi creează probleme economiei statului şi bugetului alocat sănătăţii.

Cartea albă a Comisiei Europene, în capitolul „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate”, subliniază importanţa adoptării de acţiuni pro-active în vederea contracarării declinului înregistrat în privinţa activităţilor fizice.

Ca instrument de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea cetăţenilor, mişcarea sportivă exercită o influenţă mai importantă decât oricare altă mişcare socială.

Sportul reprezintă o activitate atractivă pentru oameni şi beneficiază de o imagine pozitivă. Cu toate acestea, potenţialul recunoscut al mişcării sportive de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea nu este folosit pe deplin, de cele mai multe ori, şi, pe de altă parte, el trebuie să fie permanent dezvoltat.

Comisia Europeană recomandă promovarea la nivel ministerial a unei cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al sportului, în vederea definirii şi punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate.

În acest context, UE încurajează statele membre să examineze modul în care promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor. Organizaţiile sportive sunt încurajate să aibă în vedere potenţialul propriu de promovare a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea şi să întreprindă acţiuni în acest scop. Se încurajează şi se recomandă facilitarea schimbului de informaţii şi de bune practici, în special cu privire la tineret, cu accent pe nivelul propriu începătorilor.

Consecinţele privind politicile neflexibile si inexistenta unei strategii pe termen mediu si lung în domeniul educaţiei fizice şi a sportului:

  • afectarea stării generale de sănătate a naţiunii;
  • diminuarea drastică a obişnuinţei de practicare a sportului şi a educaţiei prin sport;
  • slabele rezultate sportive în plan internaţional;
  • indicele crescut de mortalitate având la bază alimentaţia haotică;
  • lipsa efortului fizic verificat/controlat ştiinţific;
  • creşterea consumului de droguri şi substanţe interzise;
  • creşterea consumului de tutun şi alcool.
←Older posts

Articole recente

Comentarii recente

Arhive

Postari recente

Sport in Romania? Crizele gestionate prost, prevad dezastrul iminent!

septembrie 23, 2020

IPRM Sport partener APNSR, infiinteaza Filiale Judetene

iunie 25, 2020

Concluziile Consiliului European, privind impactul pandemiei de COVID-19 și redresarea sectorului sportului

iunie 24, 2020

Moto

„Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat şi al oricărei femei, iar absenţa acestuia nu poate fi nicicând compensată.” Pierre de Coubertin

Contact Info

str. Măguricea nr. 5, bloc 3F, sc. 3, ap. 27, parter, sector 1, Bucureşti

+4 0747 016 106

office@politicisport.ro

Copyright 2017 Politici Sport. Developed By IPEXPERT