Tag Archives: ASPNSR

  • 0

Finantare in sport. Pot fi finantate proiectele si programele sportive?

Tags : 

In ce masura, o institutie publica subordonata unei autoritati deliberative (Consiliul Local/Consiliul Judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti) poate finanta proiecte si programe sportive care contin ,,sezoane competitionale’’ la jocuri sportive, care se desfasoara pe durata a mai mult de un an fiscal? Daca da, in baza caror prevederi legislative putem efectua aceasta finantare?

Read More

  • 1

Federatia Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” sprijina demersurile ASPNSR

Tags : 

In aceasta dimineata, la sediul Federatiei Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” din Bucuresti, a avut loc o intalnire in care s-au pus bazele unei viitoare colaborari cu Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania.

A.S.P.N.S.R. a fost reprezentata de Constantin Caliman in calitate de presedinte onorific, care impreuna cu Marius Ovidiu Nistor presedintele F.S.E. ,,Spiru Haret”, Ioana Voicu si Teodora Banas – consilieri juridici, au stabilit  pasii de urmat pentru materializarea acestui demers si posibilitatile de implementare a unor masuri pe termen scurt.

Au fost dezbatute probleme legate de organizarea activitatilor sportive in cadrul unitatilor de invatamant din Romania si ce masuri putem propune astfel incat, anul scolar 2016-2017, sa ne gaseasca la startul acestuia cu un pachet legislativ si regulamente clare in ceea ce priveste organizarea si sursele de finantare a Asociatiilor Sportive Scolare.

Reorganizarea sportului in Romania, trebuie sa inceapa cu reorganizarea sportului in scoala, cu o regandire a sistemului astfel incat, baza piramidei sa fie formata din cei 3.2 milioane de elevi din mediul preuniversitar.

Copiii nostri au nevoie de un nou cadru organizatoric, in care practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, sa reprezinte o prioritate a sistemului national de educatiei fizica si sport. Activitatile sportive, trebuie practicate in cadrul unei structuri sportive cu emblema si steag propriu, in jurul acestei idei putandu-se crea emulatia necesara de dezvoltare si iesire din cercul vicios in care ne invartim de 26 de ani: numar mic de practicanti-masa critica de selectie redusa-arene sportive goale-finantare aproape inexistenta-indici ai starii generale de sanatate scazuti.

Activitatea Asociatiilor Sportive Scolare trebuie sprijinita de catre comunitatea locala care va fi trup si suflet alaturi de echipele sportive scolare, daca le cream cadrul organizatoric si le stabilim sursele de finantare. Atunci vom avea arene pline cu parinti si suporteri, iar sportul se va dezvolta ca o industrie.

Materializarea acestor propuneri va produce in timp noi locuri de munca, o consolidare a acestui domeniu in sistemul national al activitatilor economice cu o crestere implicita ca procente, dar si un aport la PIB ul national asa cum se intampla in alte sisteme lucrative din Europa si din lume.

Deasemenea, s-a stabilit ca in perioada 6-11 iulie vom pune bazele Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului.

Multumim dlui presedinte Marius Nistor pentru sprijin si va vom tine la curent privind viitoarele demersuri.

 


  • 0

Finantarea

Tags : 

bugetPIB ul Romaniei, a avut in perioada 2000-2015 o evolutie interesanta (sursa INS). Cifrele sunt estimate in miliarde euro. Plecand de la 100 miliarde  in anul 2000 ajungem la 167,8 in 2008, scadem la 151,3 in 2010 ajungand in 2015 la 169,9 miliarde euro. Exceptand perioada 2008-2013, putem afirma ca Romania a avut o crestere economica frumoasa.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
PIB – miliarde Ron 756 670,5 637,6 587,5 557,3 522,6
PIB – miliarde Euro 169,9 150,8 144,3 132,6 131,5 124,1

                                                                                                                                                 Sursa: Raport anual INS.  

 Din pacate investitiile in infrastructura sportiva nu au avut loc in agenda guvernelor din aceasta perioada, exceptie facand Stadionul National Arena, Arena Cluj, Sala Polivalenta de la Cluj si cea de la Craiova. Nici bugetele alocate sportului (ministerului/autoritatii de resort) nu au suferit o crestere semnificativa.

Bugetul  MTS in anul 2015 a fost in valoare de 366.013.000 Ron insemnand 82.250.112 Euro (0,052% din PIB). Valoarea veniturilor proprii a fost estimata la nivelul a 119.300.000 Ron si realizată in valoare de 169.300.000 Ron, diferenţa reprezentand contribuţie de la bugetul de stat (196.713.000 Ron). Din datele MTS, avem o proiectie a veniturilor proprii (estimate in milioane ron) pentru urmatorii trei ani, astfel: 125.3 in 2016, 132.5 in 2017 si 139.8 in 2018. Parghiile de a creste aceste venituri sunt limitate si tin mai mult de factorul politic si pachetul legislativ din domeniul sportului pe care il asteptam cu totii de mult timp.

’Bugetele instituţiei (MTS, n.a.) au fost construite prin ajustarea sumelor alocate în anul anterior pentru încadrarea în limitele impuse de ordonatorul principal de credite, respectiv MECTS reprezentând aproximativ 0,05 % din PIB anual realizat în perioada 2010 – 2012, fără a se ţine seama de necesităţile de finanţare ale activităţilor sportive.’’

                                                                                               *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

Fondurile alocate federatiilor sportive nationale  sunt ÎNGRIJORATOR DE MICI şi insuficiente.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
Buget – mil Ron 74.5 60,23 59,4 67,5 62,55 58,5
Buget – mil Eur 16.6 13.4 13,2 15 13.9 13.0

 

Cu cei 0,052% din PIB alocaţi acestui domeniu avem  în 2015 o medie de 0,87 euro/cap locuitor. Alocaţiile bugetare în statele UE pentru aceeaşi activitate sunt cuprinse între 27,00- 62,00 euro/cap locuitor (Handbook on Economics of Sport-UE&USA).

Aceste bugete au fost alocate sportului şi tineretului “la pachet”, realitatea arătând că, de fapt, pentru fenomenul competiţional sportiv (pregătire centralizată şi reprezentare a României în competiţiile internaţionale) au fost distribuite fonduri care ţin de domeniul ridicolului.

Finanţarea celor două programe naţionale: Promovarea Sportului pentru Toţi şi Promovarea Sportului de Performanţă este efectuată de cele mai multe ori insuficient, fără criterii stabilite în funcţie de factorii reali ai ecuaţiei – populaţie, număr de discipline sportive practicate şi numărul de sportivi legitimaţi sau persoane integrate, rezultate anterioare. În anul 2011, sumele alocate pentru cluburile sportive si asociatiile judetene pe ramura de sport au fost de aproximativ 120.000 euro, in anii 2013-2015 in valoare de o (zero) Ron, renuntandu-se finantarea acestor proiecte.

Deşi este stabilit ca program independent, “Programul Naţional de Reparaţii şi Întreţinere a Bazelor Sportive” nu primeşte nici o alocare de fonduri.

Principiul finanatarii in Romania este cel de alocare a unui (1) leu la 1000 lei solicitati prin programe. Ca termen de comparatie, putem aminti ca aproximativ 750 milioane euro in fiecare an reprezinta valoarea contrabandei cu alcool in Romania aceasta suma fiind aproape de necesarul financiar pentru domeniile sport si tineret ale Romaniei. Foarte putini bani sunt redirectionati din pacate catre sport.

Motivaţia absenţei banilor are de fapt la bază doua mari probleme:

  1. o necunoaştere şi o ignoranţă aproape totală, din partea factorului politic, a ceea ce înseamnă de fapt adevărul despre stare generală a sportului în România şi a pericolului real cu care se confruntă naţiunea;
  2. o neputinţă şi o blazare nejustificată a specialiştilor din domeniul sportului care nu reusesc sa determine schimbarea prin prezentarea de date si statistici centralizate care sa sublinieze pericolul in care natiunea romana se complace mai mult sau mai putin constient;

Ce trebuie facut?

 


  • 0

Starea de sanatate si indicii de mortalitate in Romania

Tags : 

Bolile de inimă, cancerul şi problemele aparatului digestiv sunt principalele cauze de mortalitate în România (Centrul de Statistică din cadrul Ministerului Sănătăţii).

Cauzele acestor rezultante sunt:

  • Sedentarismul şi lipsa educaţiei, alimentaţia haotică, sărăcia şi marginalizarea unor segmente ale populaţiei.

Indicii de mortalitate au crescut în ultimii ani la cote alarmante, surclasând rata natalităţii, astfel încât se înregistrează un deficit continuu demografic natural şi o îmbătrânire a populaţiei.

Cauzele sunt :

  • sistemul de sănătate din România este conceput greşit;
  • nu sunt optimizate programele de informare şi prevenire a bolilor;
  • boala este doar tratată, de multe ori ineficient sau chiar deloc – acolo unde nu sunt condiţii şi nici şanse reale de tratament;
  • conceptul de “egalitate de şanse” stabilit prin constituţia României este desuet şi ne-realist, el fiind valabil doar pentru aproximativ 40% din populaţia urbană a ţării;
  • se constată o foarte mare rată de abandon ş Cele mai afectate sunt segmentele de populaţie din mediul rural şi populaţia săracă din mediul urban;
  • lipsa accesului la informaţie, slabul nivel cultural al populaţiei, corelate cu indiferenţa statului conduc la această stare de fapt;
  • numărul medicilor era de 5 ori mai mic în mediul rural decât în mediul urban, înregistrându-se o medie de 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban (301,4/100.000) şi mediul rural (58,2/100.000);
  • în 2010, am avut între 1 – 1,9 medici la 1000 locuitori, iar statistic mai puţin de 15% din personalul medical deservea 44% din populaţia ţării);
  • rata natalităţii a scăzut de la 13,6 nou născuţi la 1000 de locuitori în 1990 la 10,2‰ în 2005;
  • rata mortalităţii a crescut de la 10,6 decese la 1000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2005;
  • 25% dintre tinerii români se gândesc la suicid şi 1 din 10 are cel puţin o tentativă concretizată;
  • România ocupa în 2015 locul 3 în Europa în ceea ce priveşte obezitatea;
  • România ocupă locul 1 în Europa la indicele de mortalitate din cauza cirozei hepatice, având la bază consumul exagerat de alcool. Peste 70% dintre subiecţi sunt din mediul rural. Aproximativ 10% dintre decese sunt cauzate de consumul excesiv de alcool cu implicatii sub toate formele (accidente de munca si rutiere, violenta domestica, boli diverse in special ciroza hepatica);
  • Numai 6 persoane din 100 efectuează exerciţii fizice în mod constant (zilnic sau de cel puţin de 2-3 ori săptămânal) în mediul urban;
  • Numai 1 persoană la 100 efectuează exerciţii fizice programate într-o lună calendaristică în mediul rural;

Lipsa de activitate fizică conduce la excesul de greutate, favorizează apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardio-vasculare şi diabetul, care afectează calitatea vieţii, pun în pericol viaţa persoanelor şi creează probleme economiei statului şi bugetului alocat sănătăţii.

Cartea albă a Comisiei Europene, în capitolul „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate”, subliniază importanţa adoptării de acţiuni pro-active în vederea contracarării declinului înregistrat în privinţa activităţilor fizice.

Ca instrument de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea cetăţenilor, mişcarea sportivă exercită o influenţă mai importantă decât oricare altă mişcare socială.

Sportul reprezintă o activitate atractivă pentru oameni şi beneficiază de o imagine pozitivă. Cu toate acestea, potenţialul recunoscut al mişcării sportive de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea nu este folosit pe deplin, de cele mai multe ori, şi, pe de altă parte, el trebuie să fie permanent dezvoltat.

Comisia Europeană recomandă promovarea la nivel ministerial a unei cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al sportului, în vederea definirii şi punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate.

În acest context, UE încurajează statele membre să examineze modul în care promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor. Organizaţiile sportive sunt încurajate să aibă în vedere potenţialul propriu de promovare a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea şi să întreprindă acţiuni în acest scop. Se încurajează şi se recomandă facilitarea schimbului de informaţii şi de bune practici, în special cu privire la tineret, cu accent pe nivelul propriu începătorilor.

Consecinţele privind politicile neflexibile si inexistenta unei strategii pe termen mediu si lung în domeniul educaţiei fizice şi a sportului:

  • afectarea stării generale de sănătate a naţiunii;
  • diminuarea drastică a obişnuinţei de practicare a sportului şi a educaţiei prin sport;
  • slabele rezultate sportive în plan internaţional;
  • indicele crescut de mortalitate având la bază alimentaţia haotică;
  • lipsa efortului fizic verificat/controlat ştiinţific;
  • creşterea consumului de droguri şi substanţe interzise;
  • creşterea consumului de tutun şi alcool.

  • 1

Dumitru Graur – Presedinte ASPNSR

Tags : 

Dumitru Graur a absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din București în 1966 și în 1971 Institutul de Educație Fizică și Sport din București (IEFS), specializarea fotbal și antrenor categoria a III-a.

A fost angajatul cotidianului Sportul, unde a scris mai multe cronici despre fotbalul românesc, urmând ca în perioada 1973-1984 să lucreze ca redactor al ziarului Flacăra. Între anii 1984-1997 a lucrat la TVR ca redactor șef și ca comentator sportiv, unde a pus bazele mai multor emisiuni sportive precum Sport Magazin, Puls 180, Repriza a III-a, Sport Club sau Nocturna Sportivă. În 1997 lucrează pentru Prima TV, iar în 1999 pentru Antena 1. Începând cu anul 2001 și până în 2003 ocupă funcția de director al Gazetei Sporturilor și al diviziei Sport din cadrul trustului Intact. În 2005 a devinit producător TV independent, fondând „Agenția de Publicitate Sportivă și Marketing Balkan Football SRL”, prin care a creat emisiunea Parfum de glorie. Este realizatorul filmului biografico-documentar intitulat Il Luce, care descrie viata antrenorului Mircea Lucescu, film difuzat de postul de televiziune Dolce Sport în anul 2012. Este directorul revistei lunare „Sport în Romania”, unica revista „de cultură și educație sportivă” din țara noastră, editată prin Asociația Presei Sportive din România.

Premii:

  • Premiul „Sebastian Domozină” (2001) – pentru cel mai bun gazetar sportiv al anului (CSJ);
  • Premiul „Ioan Chirilă” (2001) pentru presă scrisă – premiul special pentru emisiunea „Ora lui Graur” realizată pentru Radio București (2002);
  • Premiul APTR 2008 pentru cea mai bună emisiune sportivă a anului – „Parfum de glorie”;

Nota

Dumitru Graur este președinte al Asociatie Presei Sportive si preşedinte fondator al Asociaţiei Politici Noi ale Sportului in Romania.


  • 0

O noua viziune!

Tags : 

Recent înfiinţata “Asociaţie pentru politici noi al sportului în România” îşi propune nici mai mult, nici mai puţin decât să aducă o nouă viziune în spinoasa problemă a restructurării sportului românesc. De unde plecăm se ştie de mai multă vreme: de la dezastrul anunţat şi confirmat de la o zi la alta, de la pustiul care domneşte acolo unde ar trebui să existe baza de masă, de la rezultatele tot mai slabe, să nu le zicem dezastruoase înregistrate în ramura de performanţă sportivă.


Scopul declarat al acestei întreprinderi este construirea unei Strategii Naţionale de Dezvoltare a domeniilor Educaţie Fizică, Sport şi a Politicilor pentru Tineret în România cu o viziune în perspectivă de 16 ani, respectiv perioada 2016-2032. România trebuie să-şi asume cât mai curând un asemenea efort de dezvoltare, în absenţa căruia consecinţele asupra sănătăţii populaţiei sale pot fi dezastruoase pe termen şi mai îndelungat, ireversibile.

Aşa cum se poate constata din Statutul asociaţiei, avem în vedere impulsionarea autorităţilor guvernamentale pentru obţinerea unor extrem de importante deziderate, precum:


– România – o ţară cu o populaţie sănătoasă şi viguroasă;
– România – o ţară cu o populaţie educată, având capacitate de comunicare şi interacţionare umană căpătată prin educaţie fizică şi sport;
– România – o ţară de excelenţă, vizibilă în lume prin valorile sale sportive de excepţie.


Alte state s-au apucat să-şi refacă sistemul de mai multă vreme, constatând unde au ajuns. Noi ca de obiecei am întârziat, dar nu mai este timp de pierdut! Un prim semn al evoluţiei viitoare este momentul conştientizării, al percepţiei situaţiei în care te afli.

Avem încredere că acest moment acum a sosit.
Să ne apucăm de treabă!


Dumitru Graur – Presedinte ASPNSR