Tag Archives: politici sport

  • 0

Finantare in sport. Pot fi finantate proiectele si programele sportive?

Tags : 

In ce masura, o institutie publica subordonata unei autoritati deliberative (Consiliul Local/Consiliul Judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti) poate finanta proiecte si programe sportive care contin ,,sezoane competitionale’’ la jocuri sportive, care se desfasoara pe durata a mai mult de un an fiscal? Daca da, in baza caror prevederi legislative putem efectua aceasta finantare?

Read More

  • 0

Declaratia Europeana privind Drepturile Copiilor la Securitate in Practicarea Activitatilor Sportive

Tags : 

Asociatia Europeana a Angajatorilor in Sport impreuna cu UNI Europa, in prezenta presedintei Comisiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca, Incluziune si Dialog Social -Marianne Thyssen, au semnat in data de 8 noiembrie 2017 la Bruxelles impreuna cu partenerii sai afiliati, Declaratia Europeana privind Drepturile Copiilor la Securitate in Practicarea Activitatilor Sportive.

APNSR a reprezentat Romania la acest eveniment, punctul nostru de vedere privind promovarea educatiei prin sport ca parte integranta a educatiei generale fiind apreciat si inclus in acest document.

Read More

  • 1

Federatia Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” sprijina demersurile ASPNSR

Tags : 

In aceasta dimineata, la sediul Federatiei Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” din Bucuresti, a avut loc o intalnire in care s-au pus bazele unei viitoare colaborari cu Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania.

A.S.P.N.S.R. a fost reprezentata de Constantin Caliman in calitate de presedinte onorific, care impreuna cu Marius Ovidiu Nistor presedintele F.S.E. ,,Spiru Haret”, Ioana Voicu si Teodora Banas – consilieri juridici, au stabilit  pasii de urmat pentru materializarea acestui demers si posibilitatile de implementare a unor masuri pe termen scurt.

Au fost dezbatute probleme legate de organizarea activitatilor sportive in cadrul unitatilor de invatamant din Romania si ce masuri putem propune astfel incat, anul scolar 2016-2017, sa ne gaseasca la startul acestuia cu un pachet legislativ si regulamente clare in ceea ce priveste organizarea si sursele de finantare a Asociatiilor Sportive Scolare.

Reorganizarea sportului in Romania, trebuie sa inceapa cu reorganizarea sportului in scoala, cu o regandire a sistemului astfel incat, baza piramidei sa fie formata din cei 3.2 milioane de elevi din mediul preuniversitar.

Copiii nostri au nevoie de un nou cadru organizatoric, in care practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, sa reprezinte o prioritate a sistemului national de educatiei fizica si sport. Activitatile sportive, trebuie practicate in cadrul unei structuri sportive cu emblema si steag propriu, in jurul acestei idei putandu-se crea emulatia necesara de dezvoltare si iesire din cercul vicios in care ne invartim de 26 de ani: numar mic de practicanti-masa critica de selectie redusa-arene sportive goale-finantare aproape inexistenta-indici ai starii generale de sanatate scazuti.

Activitatea Asociatiilor Sportive Scolare trebuie sprijinita de catre comunitatea locala care va fi trup si suflet alaturi de echipele sportive scolare, daca le cream cadrul organizatoric si le stabilim sursele de finantare. Atunci vom avea arene pline cu parinti si suporteri, iar sportul se va dezvolta ca o industrie.

Materializarea acestor propuneri va produce in timp noi locuri de munca, o consolidare a acestui domeniu in sistemul national al activitatilor economice cu o crestere implicita ca procente, dar si un aport la PIB ul national asa cum se intampla in alte sisteme lucrative din Europa si din lume.

Deasemenea, s-a stabilit ca in perioada 6-11 iulie vom pune bazele Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului.

Multumim dlui presedinte Marius Nistor pentru sprijin si va vom tine la curent privind viitoarele demersuri.

 


  • 0

Finantarea

Tags : 

bugetPIB ul Romaniei, a avut in perioada 2000-2015 o evolutie interesanta (sursa INS). Cifrele sunt estimate in miliarde euro. Plecand de la 100 miliarde  in anul 2000 ajungem la 167,8 in 2008, scadem la 151,3 in 2010 ajungand in 2015 la 169,9 miliarde euro. Exceptand perioada 2008-2013, putem afirma ca Romania a avut o crestere economica frumoasa.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
PIB – miliarde Ron 756 670,5 637,6 587,5 557,3 522,6
PIB – miliarde Euro 169,9 150,8 144,3 132,6 131,5 124,1

                                                                                                                                                 Sursa: Raport anual INS.  

 Din pacate investitiile in infrastructura sportiva nu au avut loc in agenda guvernelor din aceasta perioada, exceptie facand Stadionul National Arena, Arena Cluj, Sala Polivalenta de la Cluj si cea de la Craiova. Nici bugetele alocate sportului (ministerului/autoritatii de resort) nu au suferit o crestere semnificativa.

Bugetul  MTS in anul 2015 a fost in valoare de 366.013.000 Ron insemnand 82.250.112 Euro (0,052% din PIB). Valoarea veniturilor proprii a fost estimata la nivelul a 119.300.000 Ron si realizată in valoare de 169.300.000 Ron, diferenţa reprezentand contribuţie de la bugetul de stat (196.713.000 Ron). Din datele MTS, avem o proiectie a veniturilor proprii (estimate in milioane ron) pentru urmatorii trei ani, astfel: 125.3 in 2016, 132.5 in 2017 si 139.8 in 2018. Parghiile de a creste aceste venituri sunt limitate si tin mai mult de factorul politic si pachetul legislativ din domeniul sportului pe care il asteptam cu totii de mult timp.

’Bugetele instituţiei (MTS, n.a.) au fost construite prin ajustarea sumelor alocate în anul anterior pentru încadrarea în limitele impuse de ordonatorul principal de credite, respectiv MECTS reprezentând aproximativ 0,05 % din PIB anual realizat în perioada 2010 – 2012, fără a se ţine seama de necesităţile de finanţare ale activităţilor sportive.’’

                                                                                               *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

Fondurile alocate federatiilor sportive nationale  sunt ÎNGRIJORATOR DE MICI şi insuficiente.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
Buget – mil Ron 74.5 60,23 59,4 67,5 62,55 58,5
Buget – mil Eur 16.6 13.4 13,2 15 13.9 13.0

 

Cu cei 0,052% din PIB alocaţi acestui domeniu avem  în 2015 o medie de 0,87 euro/cap locuitor. Alocaţiile bugetare în statele UE pentru aceeaşi activitate sunt cuprinse între 27,00- 62,00 euro/cap locuitor (Handbook on Economics of Sport-UE&USA).

Aceste bugete au fost alocate sportului şi tineretului “la pachet”, realitatea arătând că, de fapt, pentru fenomenul competiţional sportiv (pregătire centralizată şi reprezentare a României în competiţiile internaţionale) au fost distribuite fonduri care ţin de domeniul ridicolului.

Finanţarea celor două programe naţionale: Promovarea Sportului pentru Toţi şi Promovarea Sportului de Performanţă este efectuată de cele mai multe ori insuficient, fără criterii stabilite în funcţie de factorii reali ai ecuaţiei – populaţie, număr de discipline sportive practicate şi numărul de sportivi legitimaţi sau persoane integrate, rezultate anterioare. În anul 2011, sumele alocate pentru cluburile sportive si asociatiile judetene pe ramura de sport au fost de aproximativ 120.000 euro, in anii 2013-2015 in valoare de o (zero) Ron, renuntandu-se finantarea acestor proiecte.

Deşi este stabilit ca program independent, “Programul Naţional de Reparaţii şi Întreţinere a Bazelor Sportive” nu primeşte nici o alocare de fonduri.

Principiul finanatarii in Romania este cel de alocare a unui (1) leu la 1000 lei solicitati prin programe. Ca termen de comparatie, putem aminti ca aproximativ 750 milioane euro in fiecare an reprezinta valoarea contrabandei cu alcool in Romania aceasta suma fiind aproape de necesarul financiar pentru domeniile sport si tineret ale Romaniei. Foarte putini bani sunt redirectionati din pacate catre sport.

Motivaţia absenţei banilor are de fapt la bază doua mari probleme:

  1. o necunoaştere şi o ignoranţă aproape totală, din partea factorului politic, a ceea ce înseamnă de fapt adevărul despre stare generală a sportului în România şi a pericolului real cu care se confruntă naţiunea;
  2. o neputinţă şi o blazare nejustificată a specialiştilor din domeniul sportului care nu reusesc sa determine schimbarea prin prezentarea de date si statistici centralizate care sa sublinieze pericolul in care natiunea romana se complace mai mult sau mai putin constient;

Ce trebuie facut?

 


  • 0

Starea de sanatate si indicii de mortalitate in Romania

Tags : 

Bolile de inimă, cancerul şi problemele aparatului digestiv sunt principalele cauze de mortalitate în România (Centrul de Statistică din cadrul Ministerului Sănătăţii).

Cauzele acestor rezultante sunt:

  • Sedentarismul şi lipsa educaţiei, alimentaţia haotică, sărăcia şi marginalizarea unor segmente ale populaţiei.

Indicii de mortalitate au crescut în ultimii ani la cote alarmante, surclasând rata natalităţii, astfel încât se înregistrează un deficit continuu demografic natural şi o îmbătrânire a populaţiei.

Cauzele sunt :

  • sistemul de sănătate din România este conceput greşit;
  • nu sunt optimizate programele de informare şi prevenire a bolilor;
  • boala este doar tratată, de multe ori ineficient sau chiar deloc – acolo unde nu sunt condiţii şi nici şanse reale de tratament;
  • conceptul de “egalitate de şanse” stabilit prin constituţia României este desuet şi ne-realist, el fiind valabil doar pentru aproximativ 40% din populaţia urbană a ţării;
  • se constată o foarte mare rată de abandon ş Cele mai afectate sunt segmentele de populaţie din mediul rural şi populaţia săracă din mediul urban;
  • lipsa accesului la informaţie, slabul nivel cultural al populaţiei, corelate cu indiferenţa statului conduc la această stare de fapt;
  • numărul medicilor era de 5 ori mai mic în mediul rural decât în mediul urban, înregistrându-se o medie de 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban (301,4/100.000) şi mediul rural (58,2/100.000);
  • în 2010, am avut între 1 – 1,9 medici la 1000 locuitori, iar statistic mai puţin de 15% din personalul medical deservea 44% din populaţia ţării);
  • rata natalităţii a scăzut de la 13,6 nou născuţi la 1000 de locuitori în 1990 la 10,2‰ în 2005;
  • rata mortalităţii a crescut de la 10,6 decese la 1000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2005;
  • 25% dintre tinerii români se gândesc la suicid şi 1 din 10 are cel puţin o tentativă concretizată;
  • România ocupa în 2015 locul 3 în Europa în ceea ce priveşte obezitatea;
  • România ocupă locul 1 în Europa la indicele de mortalitate din cauza cirozei hepatice, având la bază consumul exagerat de alcool. Peste 70% dintre subiecţi sunt din mediul rural. Aproximativ 10% dintre decese sunt cauzate de consumul excesiv de alcool cu implicatii sub toate formele (accidente de munca si rutiere, violenta domestica, boli diverse in special ciroza hepatica);
  • Numai 6 persoane din 100 efectuează exerciţii fizice în mod constant (zilnic sau de cel puţin de 2-3 ori săptămânal) în mediul urban;
  • Numai 1 persoană la 100 efectuează exerciţii fizice programate într-o lună calendaristică în mediul rural;

Lipsa de activitate fizică conduce la excesul de greutate, favorizează apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardio-vasculare şi diabetul, care afectează calitatea vieţii, pun în pericol viaţa persoanelor şi creează probleme economiei statului şi bugetului alocat sănătăţii.

Cartea albă a Comisiei Europene, în capitolul „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate”, subliniază importanţa adoptării de acţiuni pro-active în vederea contracarării declinului înregistrat în privinţa activităţilor fizice.

Ca instrument de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea cetăţenilor, mişcarea sportivă exercită o influenţă mai importantă decât oricare altă mişcare socială.

Sportul reprezintă o activitate atractivă pentru oameni şi beneficiază de o imagine pozitivă. Cu toate acestea, potenţialul recunoscut al mişcării sportive de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea nu este folosit pe deplin, de cele mai multe ori, şi, pe de altă parte, el trebuie să fie permanent dezvoltat.

Comisia Europeană recomandă promovarea la nivel ministerial a unei cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al sportului, în vederea definirii şi punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate.

În acest context, UE încurajează statele membre să examineze modul în care promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor. Organizaţiile sportive sunt încurajate să aibă în vedere potenţialul propriu de promovare a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea şi să întreprindă acţiuni în acest scop. Se încurajează şi se recomandă facilitarea schimbului de informaţii şi de bune practici, în special cu privire la tineret, cu accent pe nivelul propriu începătorilor.

Consecinţele privind politicile neflexibile si inexistenta unei strategii pe termen mediu si lung în domeniul educaţiei fizice şi a sportului:

  • afectarea stării generale de sănătate a naţiunii;
  • diminuarea drastică a obişnuinţei de practicare a sportului şi a educaţiei prin sport;
  • slabele rezultate sportive în plan internaţional;
  • indicele crescut de mortalitate având la bază alimentaţia haotică;
  • lipsa efortului fizic verificat/controlat ştiinţific;
  • creşterea consumului de droguri şi substanţe interzise;
  • creşterea consumului de tutun şi alcool.

  • 1

Dumitru Graur – Presedinte ASPNSR

Tags : 

Dumitru Graur a absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din București în 1966 și în 1971 Institutul de Educație Fizică și Sport din București (IEFS), specializarea fotbal și antrenor categoria a III-a.

A fost angajatul cotidianului Sportul, unde a scris mai multe cronici despre fotbalul românesc, urmând ca în perioada 1973-1984 să lucreze ca redactor al ziarului Flacăra. Între anii 1984-1997 a lucrat la TVR ca redactor șef și ca comentator sportiv, unde a pus bazele mai multor emisiuni sportive precum Sport Magazin, Puls 180, Repriza a III-a, Sport Club sau Nocturna Sportivă. În 1997 lucrează pentru Prima TV, iar în 1999 pentru Antena 1. Începând cu anul 2001 și până în 2003 ocupă funcția de director al Gazetei Sporturilor și al diviziei Sport din cadrul trustului Intact. În 2005 a devinit producător TV independent, fondând „Agenția de Publicitate Sportivă și Marketing Balkan Football SRL”, prin care a creat emisiunea Parfum de glorie. Este realizatorul filmului biografico-documentar intitulat Il Luce, care descrie viata antrenorului Mircea Lucescu, film difuzat de postul de televiziune Dolce Sport în anul 2012. Este directorul revistei lunare „Sport în Romania”, unica revista „de cultură și educație sportivă” din țara noastră, editată prin Asociația Presei Sportive din România.

Premii:

  • Premiul „Sebastian Domozină” (2001) – pentru cel mai bun gazetar sportiv al anului (CSJ);
  • Premiul „Ioan Chirilă” (2001) pentru presă scrisă – premiul special pentru emisiunea „Ora lui Graur” realizată pentru Radio București (2002);
  • Premiul APTR 2008 pentru cea mai bună emisiune sportivă a anului – „Parfum de glorie”;

Nota

Dumitru Graur este președinte al Asociatie Presei Sportive si preşedinte fondator al Asociaţiei Politici Noi ale Sportului in Romania.


  • 0

Sportul Scolar si Universitar in Romania

Tags : 

Ministerul Educaţiei Nationale şi Cercetării Stiinţifice împreună cu Ministerul Tineretului si Sportului si Comitetul Olimpic Sportiv Roman trebuie să efectueze toate demersurile legislative pentru reorganizarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar, ca structura performantă.
În acelaşi timp, se impune înfiinţarea asociaţiilor sportive şcolare şi universitare în fiecare unitate de învăţământ care are personalitate juridică şi instituţie de învăţământ superior, ca structuri sportive, precum şi obţinerea Certificatului de Identitate Sportivă de către acestea, în vederea dezvoltării competiţiilor sportive (Campionate Nationale Şcolare şi Universitare cu etape de zona si finale) pe discipline sportive în acelaşi timp cu promovarea mişcării şi a educaţiei prin sport, identificarea de vârfuri care să reprezinte şcoala, liceul, universitatea, comunitatea locală în întrecerile între unităţi la nivel local şi naţional.
Se impune ca din punct de vedere organizatoric, cele 74 de federaţii sportive naţionale să devină alături de COSR, MTS şi Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar actanţii principali ai acestui proiect.
Pornind de la scopul primordial al acestei strategii, respectiv îmbunătăţirea stării generale de sănătate a populaţiei, considerăm că performanţa sportivă este o rezultantă a educaţiei în timp. Pentru aceasta, acordăm rolul de actant principal Federaţiei Sportului Scolar şi Universitar şi rolul de actant secundar 1 Federaţiilor Sportive Naţionale, respectiv actant secundar 2 Ministerul Tineretului si Sportului/Comitetului Olimpic Sportiv Român.

 

Capture

Masuri ce se impun a fi materializate:

1. Finantarea cu 1% din PIB a sistemului pentru educatie fizica si sport prin legea bugetului de stat si prin modificarea art. 67 din Legea Educatie Fizice si a Sportului 69/2000;
2. Impunerea şi menţinerea măsurii unui numar de 3(trei) ore de educatie fizica si sport pe saptamana in invatamantul preuniversitar;
3. Impunerea şi menţinerea măsurii unei limite de 3-4 credite transferabile identificabile în diploma de licenţă pentru învăţământul universitar;
4. Perfecţionarea sistemului competiţional prin mărirea numărului competiţiilor, cât şi prin diversificarea disciplinelor sportive la care se organizează campionate sportive şcolare şi universitare – sporturi individuale şi jocuri sportive – precum şi includerea în cadrul acestora a unui număr cât mai mare de elevi şi studenţi.
5. Organizarea DACIADEI ca program national sportiv, care sa includă Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar şi Olimpiada Gimnaziilor organizate sub forma Campionatelor Naţionale Şcolare şi a Campionatelor Naţionale Universitare cu sprijinul direct al Ministerul Educaţiei Naţionale si Cercetării Stiintifice şi Ministerului Tineretului şi Sportului printr-un sistem de colaborare/parteneriat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Federaţiile Sportive Naţionale. Participarea va fi deschisă tuturor elevilor/studentilor, urmărindu-se în paralel dezvoltarea sistemului, dar şi promovarea apartenenţei la grup prin promovarea numelui asociaţiei sportive, şcolii, liceului, universităţii şi nu în ultimul rând al comunităţii de provenienţă.
Este foarte important ca pe lângă aspectul competiţional şi al spiritului de fair-play să fie promovate beneficiile practicării sportului şi rezultantele acestuia.
În acest sens, este indicat ca la aceste competiţii să fie prezente personalităţi din lumea sportului, precum şi reprezentanţi ai primăriilor şi consiliilor locale.
Tinerii din România au nevoie de modele, iar în acest sens toate eforturile organizatorice şi financiare trebuie canalizate cu un scop precis:
• promovarea sportului şi a mişcării ca alternativă educaţională şi canalizarea energiei tinerilor în scopuri nobile şi benefice,
• combaterea şi reducerea criminalităţii,
• schimbarea mentalităţii în sensul ameliorării ei,
6. Reorganizarea sistemului astfel:
a. Din punct de vedere organizatoric Asociatiile/Cluburile Sportive scolare/universitare isi vor desfasura activitatea in cadrul Federatiei Sportului Scolar si Universitar. Acestea vor fi membre ale Asociatiilor Judetene pe ramura de sport, a caror activitate la nivel de judet/municipiului Bucuresti va fi coordonata de inspectorii de specialitate din cadrul Directiilor Judetene pentru Sport si Tineret/Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, a inspectorilor de specialitate din cadrul Inspectoratelor Scolare si reprezentanti ai Catedrelor de Educatie Fizica si Sport din cadrul universitatilor. Asociatiile/Cluburile sportive scolare si universitare vor participa la competitii in cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Scolar şi Olimpiadei Gimnaziilor respectiv in Campionatele Nationale Universitare;
b. Din punct de vedere financiar asociatiile sportive scolare/universitare vor fi finantate de catre Ministerul Tineretului si Sportului, prin Directiile Judetene pentru Sport si Tineret/Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, pe baza de proiecte de finantare depuse de catre asociatii, in stransa colaborare cu Federatiile Sportive Nationale/Asociatiile Judetene pe ramura de sport/Asociatiile pe ramura de sport ale municipiului Bucuresti si Comitetul Olimpic Sportiv Roman;
Nota: se va urmari o politica de incurajare a practicarii tuturor disciplinelor sportive cu precadere a celor de echipa si olimpice, punandu-se accent pe promovarea transparentei in finantare si acordarea de fonduri financiare si in functie de rezultatele anterioare in parallel cu urmarirea unei continue perfectionari a resursei umane – incurajand valorile sportive sa imbratiseze activitatea didactica si implicarea in stafurile tehnice dupa incheierea activitatii de performanta.

c. Statutul sportivului. Legitimarea ca sportiv a elevilor/studentilor membri componenti ai asociatiilor/cluburilor sportive scolare/universitare se va efectua conform Legii Educatiei Fizice si a Sportului. Sportivii din mediul preuniversitar pot avea statutul de “dubla legitimare” facand obiectul coproprietatii impreuna cu asociatiile/cluburile private/profesioniste, conform reglementarilor stabilite prin Legea Educatiei Fizice si a Sportului si respectand regulamentele Federatiilor Sportive Nationale care vor contine prevederi clare privind drepturile ulterioare la transferul/cedarea sportivilor catre cluburile private/profesioniste.
Nota: Avand in vedere principiile autonomiei universitare, prevederile Legii Educatiei Fizice si a Sportului, regulamentele Federatiilor Sportive Nationale privind statutul sportivului correlate cu cele ale Federatiilor Internationale, odata incheiata activitatea sportiva prin incheierea ciclului din invatamantul liceal, sportivul poate deveni liber in cazul in care nu opteaza pentru transferul la un club privat/profesionist sau in cazul in care nu opteaza pentru continuarea studiilor universitare si legitimarea la un club/asociatie universitara ;

d. Incurajarea parteneriatelor intre asociatiile/cluburile scolare/universitare si cluburile private/profesioniste fiind acceptata dubla legitimare si impartirea conform intelegerii intre parti a drepturilor de proprietate si transfer/cedare a sportivilor;
Nota: promovand aceste parteneriate incurajam folosirea comuna a bazelor sportive, implicarea unor cluburi private/profesioniste in finantarea activitatilor la nivel de copii si juniori, promovarea sportului in comunitatile locale si crearea de valori/modele educationale.

e. Promovarea unui sistem motivant pentru practicatul elev/student a unei discipline sportive care pe baza de rezultate, sa beneficieze de burse de studii si sprijin material/financiar. Selectia si racolarea acestora se va efectua printr-o selectie atenta si de lunga durata, incurajandu-se liberalizarea sistemului prin promovarea valorilor. Astfel se urmareste incurajarea liceelor pentru a identifica si selectiona valorile sportive cu rezultate foarte bune si in plan scolar din mediul gimnazial iar a facultatilor din mediul liceal.
Nota: Acest sistem de organizare confera sportului scolar si universitar rolul de “baza a piramidei sportului de performanta”, asociatiile sportive scolare si universitare furnizand cluburilor profesioniste din cadrul federatiilor sportive nationale varfuri din punct de vedere sportiv, promovandu-se in acelasi timp practicarea exercitiilor fizice si abordarea practicarii unui sport de performanta ca punte de lansare pentru multi tineri cu rezultate bune scolare dar fara posibilitati materiale.

Manifestul F.I.E.P.(Federaţia Internaţională de Educaţie Fizică) din 1970 şi Asociaţia Europeană de Educaţie Fizică, prin Declaraţia de la Madrid (1991), au argumentat, prin studiile efectuate pe copii şi tineri de diferite vârste, necesitatea practicării sistematice a educaţiei fizice şi sportului cel puţin 1 oră pe zi, până la vârsta de 12 ani, şi cel puţin 3 ore pe săptămână pentru copiii mai mari de 12 ani şi pentru adolescenţi.
Prevederile UE consemnează necesitatea celor 3 ore de educaţie fizică obligatorii pe săptămână.
Deasemenea, evidenţiem faptul că educaţia fizică şi sportul în şcoală nu reprezintă scopuri în sine, ci contribuie la realizarea finalităţilor generale ale educaţiei, alături de celelalte discipline din curriculum-ul şcolar.
În acelaşi timp, trebuie să existe o preocupare permanentă a profesorilor de educaţie fizică de a asigura un conţinut atractiv pentru lecţiile organizate, astfel încât educaţia fizică şcolară să devina componentă a educaţiei permanente.
Dimensiunea temporală a educaţiei fizice şi sportului impune reconsiderarea acestora ca activităţi, în sensul prelungirii lor de la etapele şcolarităţii la celelalte etape de dezvoltare, astfel încât ele să devină un continuum care însoţeşte individul din primii ani ai vieţii până la senectute.
În vederea participării sportivilor elevi şi studenţi, componenţi ai loturilor naţionale, la competiţiile internaţionale organizate de Federaţia Internaţională a Sportului Şcolar şi Federaţia Internaţională a Sportului Universitar, MENCS ar trebui sa aloce fonduri suficiente pentru programul de pregătire al loturilor nationale scolare si universitare, costurile cantonamentelor de pregătire, al susţinătoarelor de efort, asistenţa şi controlul medical, controlul anti-doping, echipamentul de concurs pentru Jocurile Mondiale Universitare şi pentru Campionatele Mondiale Universitare, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie.


  • 0

Statut ASPNSR

Tags : 

Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat şi al oricărei femei, iar absenţa acestuia nu poate fi nicicând compensată.Pierre de Coubertin

STATUTUL

 ASOCIAŢIEI POLITICI NOI ALE SPORTULUI (ASPNSR)

Capitolul I

DENUMIRE, SEDIU, FORMA JURIDICĂ, DURATA

Art. 1

APNSR a fost înfiinţată potrivit actului constitutiv de către persoane active, care iubesc sportul romanesc si cauta solutii pentru reorganizarea acestui sistem si optimizarea activitatilor din acest domeniu,

si

care, în temeiul dreptului la asociere, şi-au exprimat liber voinţa de a constitui aceasta asociaţie în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii si fundaţii.

Art. 2

Asociaţia POLITICI NOI ALE SPORTULUI este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial.

Art. 3

Denumirea asociaţiei este ASOCIAŢIA POLITICI NOI ALE SPORTULUI, aşa cum reiese şi din dovada de disponibilitate a denumirii eliberată de către Ministerul Justiţiei.

Asociaţia este organizată şi funcţionează pe baza Actului Constitutiv şi a prezentului Statut.

În toate documentele oficiale, anunţurile şi publicaţiile, precum şi în orice alte acte emanând de la asociaţie, se vor menţiona denumirea acesteia, forma juridică, sediul şi contul bancar.

Asociaţia poate avea sigiliu şi însemne proprii.

Art. 4

Sediul Asociaţiei este în Bucureşti, str. Măguricea nr. 5, bloc 3F, sc. 3, ap. 27, parter, sector 1.

Sediul asociaţiei poate fi schimbat pe baza deciziei Consiliului Director.

Asociaţia poate avea structuri de reprezentare în teritoriu, sub forma de filiale.

Asociaţia se poate afilia la organizaţii, federaţii sau confederaţii din ţară sau străinătate, în baza deciziei Consiliului Director.

 

Art. 3

Asociaţia se constituie pe o durată nelimitată.

CAPITOLUL II: Scopul şi obiectivele Asociaţiei

Art. 4

Asociaţia reuneşte persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate,  cluburi si asociatii sportive, federaţii şi confederaţii sportive, societăţi sportive pe actiuni, sindicate, patronate, federaţii sau confederaţii patronale precum şi orice altă entitate juridică, care si-au însușit dispozițiile prezentului statut.

Asociaţia are ca scop:

  • popularizarea și promovarea sportului pe plan național si international;
  • asigurarea cadrului  legal, regulamentar, tehnic, material, organizatoric precum și conditii de protecție a celor care îl practică;
  • elaborarea  și implementarea unui sistem riguros de selecție, pregatire și de competiție a sportivilor;
  • crearea de mijloacele de identificare și pregatire a sportivilor;
  • conlucrarea cu organele administrației publice centrale si locale cu atribuții în sport în scopul asigurării mijloacelor necesare pentru dezvoltarea sportului și pregatirea sportivilor de performanță, acordării sprijinului științific și medical, pentru integrarea socială și profesională a sportivilor;
  • realizarea unui dialog permanent cu autoritățile și instituțiile statului, precum şi cu organizaţiile sindicale pe probleme de interes economic general, inclusiv prin participarea la elaborarea de acte normative și participarea la elaborarea actelor legislative si normative specifice;
  • crearea cadrului organizatoric propriu pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare intre membrii organizatiei;

 Art. 5

Obiectivele Asociaţiei sunt următoarele:

  • organizează, coordonează, și controlează  activități desfăsurate în domeniul sportului amator si profesionist, în scopul dezvoltării sportului, ridicării nivelului performanțelor și afirmării pe plan international;
  • desfăsoară toate activitățile specifice pentru a atinge următoarele obiective:
    •  apărarea drepturilor tuturor tipurilor de structuri membre (asociații sportive cu și fară personalitate juridică, asociații sportive școlare, asociații sportive universitare, cluburi sportive școlare,  cluburi sportive departamentale, cluburi sportive în subordinea autoritaților locale și centrale, societăți pe acțiuni sportive, federații sportive naționale pe ramură de sport etc.) în  raport cu Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației Nationale  și Cercetării Științifice, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Guvernul României;
    • finanțarea cu 1% din PIB a sportului românesc;
    • implicarea ca actor activ in procesul de definire a unei Strategii Naționale de Dezvoltare a sistemelor Sport și Tineret pe termen mediu și lung (4-5 cicluri olimpice) care să fie aprobată de către Parlamentul României;
    • promovarea unei legislații care să încurajeze dezvoltarea activităților sportive, inclusiv stimularea implicării agenților economici privați în procesul de dezvoltare a infrastructurii specifice și a activităților sportive;
    • promovarea educației prin sport, ca parte integranta a educației generale;
    • dezvoltarea sportului școlar și universitar ca baza a piramidei sportului românesc;
    • promovarea politicilor de dezvoltare și implementare a unui cadru organizatoric care să permită activităților sportive și infrastructurii sa devina, în contextul unei finanțări decente, motorul de dezvoltare a activităților economice conexe (turism, servicii, transport, asigurări, producție și comerț cu echipament sportiv, mass-media etc.);
    • consolidarea unei industrii a sportului in România;
  • elaborează norme tehnico-metodologice și de organizare precum și alte reglementari specifice competiţiilor sportive  şi urmareste aplicarea acestora in practică;
  • se implică în organizarea unor activitati si competitii oficiale la nivel national;
  • sprijină constituirea și activitatea asociațiilor şi cluburilor sportive în vederea promovării și ridicarii nivelului calitativ al sportului la nivel local și național;
  • participă ca membru fondator la constituirea de asociatii, organizatii, fundatii, cluburi profesionale, fonduri mutuale, pentru cresterea prestigiului si a autonomiei financiare a entităţilor sportive;
  • se implică în organizarea unor competiții internaționale care se desfășoară în România;
  • se implică în organizarea si coordonarea activitaţii antrenorilor și arbitrilor sportivi și sprijină acțiunile privind perfecționarea, clasificarea și promovarea acestora;
  • actionează pentru prevenirea și combaterea violenței, pentru promovarea unor măsuri educative, a spiritului de fair-play și a toleranței în sport;
  • promovează masurile de prevenire și combatere a folosirii substanțelor interzise și a metodelor neregulamentare destinate să mareasca, în mod artificial, capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele întrecerilor sportive, în concordanță cu reglementarile în materie;
  • acționează pentru aplicarea și realizarea masurilor și acțiunilor din Programul national antidoping;
  • asigură un sistem operativ de informare și documentare;
  • întocmește și difuzează informațiile și date statistice;
  • organizează simpozioane și consfătuiri tehnice pentru antrenori și arbitri în vederea perfecționării acestora;
  • promovează interesele membrilor săi pe plan internaţional stabilirea de relaţii de colaborare cu federaţii, confederaţii similare si asociaţii profesionale din alte ţări, afilierea la uniuni  internaţionale patronale şi la alte uniuni internaţionale de profil, sprijinirea particiării membrilor săi la reuniunile organismelor internaţionale la care este interesată;
  • iniţiază acţiuni pentru susţinerea și/sau promovarea unor reglementări în domeniile de interes;
  • colaborarează cu presa şi cu celelalte mijloace de informare în masă, mass-media.

 

CAPITOLUL III: Membrii Asociaţiei – moduri de dobândire şi pierdere a calităţii de membru.

Art. 6

Pot deveni membri asociaţi, denumiţi în continuare „asociaţi” ai Asociaţiei persoane fizice sau juridice din ţară sau străinătate care sprijină moral şi material asociaţia şi care activează în concordanţă cu scopul şi obiectivele prezentei Asociaţii.

Pot fi asociaţi:

  • persoane fizice;
  • persoane fizice autorizate;
  • cluburi si asociatii sportive;
  • federaţii şi confederaţii sportive;
  • societăţi;
  • societăţi sportive pe actiuni;
  • sindicate, patronate, federaţii sau confederaţii patronale;
  • asociaţii şi fundaţii;
  • instituţii de învăţământ;
  • orice altă altă entitate juridică

Asociaţia poate avea membri activi, denumiţi în continuare „colaboratori”.

Colaborator poate fi orice persoană fizică sau juridică care prin activitatea sa contribuie la realizarea și promovarea scopurilor și obiectivelor Asociaţiei.

 Art. 7

Calitatea de asociat se conferă de către Adunarea Generală a Asociaţiei.

Cererea de adeziune se depune la Consiliul Director şi va fi adresata Preşedintelui Asociaţiei.

Cererea de adeziune va fi supusă aprobării în prima şedinţă a Adunării Generale a Asociaţilor.

În caz de respingere, hotărârea se comunică în termen de 30 de zile, fără motivare.

Calitatea de membru colaborator se dobândeşte în baza cererii de adeziune aprobată de Consiliul Director.

Calitatea de colaborator se dobândeşte prin confirmarea de către Consiliul Director a cererii de adeziune.

 Art. 8

Pierderea calităţii de asociat ori colaborator al Asociaţiei are loc prin:

  1. încetarea existenţei persoanei juridice membre a Asociaţiei;
  2. decesul persoanei fizice;
  3. renunţarea la calitatea de membru;

Art. 9

Excluderea unui asociat sau colaborator se poate hotărî pentru unul din următoarele motive:

  1. Nerespectarea prevederilor Statutului;
  2. Nerespectarea hotărârilor Adunării Generale ale Asociaţilor şi deciziilor Consiliului Director;
  3. Prin activitatea desfăşurată, acţiunile întreprinse şi informaţiile transmise în mediul public, un membru al asociaţiei aduce prejudicii de imagine Asociaţiei;
  4. Neimplicarea în activitatea asociaţiei sau implicarea sporadică pe o durată calendaristică de aproximativ doi ani;
  5. Neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutive;

Pierderea calităţii de asociat al Asociaţiei se constată sau se decide de către Adunarea Generală.

Pierderea calităţii de colaborator  al Asociaţiei se constată sau se decide de către Consiliul Director.

Art. 10

Constatarea abaterii disciplinare se realizează de către persoanele împuternicite prin decizie de către Consiliul Director care va prezenta Adunării Generale a Aociaţilor în cadrul şedinţei de dezbatere a propunerii de excludere un raport asupra abaterii săvârşite.

Membrul propus pentru excludere are dreptul de a formula apărări şi poate solicita amânarea dezbaterii propunerii asupra aplicării sancţiunii excluderii.

Art. 11

Excluderea pentru neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutive se va dezbate în baza sesizării Cenzorului sau a Comisiei de Cenzori.

Dacă până la data ţinerii şedinţei Adunării Generale a Asociaţilor membrul propus pentru excludere face dovada achitării cotizaţiei restante,  propunerea va fi respinsă, sub condiţia plăţii în avans a cotizaţiei pentru o perioadă  de 6 luni.

CAPITOLUL IV: Drepturi şi îndatoriri ale membrilor Asociaţiei

Art. 12

Membrii Asociaţiei au dreptul:

a)să participe la Adunările Generale ale Asociaţiei, să pună în discuţie şi să ia parte la dezbaterea problemelor care interesează domeniul sau bunul mers al Asociaţiei;

b)să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Asociaţiei;

c)să sesizeze Asociaţia despre problemele care privesc scopul şi obiectivele Asociaţiei în vederea promovării şi apărării acestora;

d) să participe la evenimntele, acţiunile şi activităţile organizate de Asociaţie;

e) să beneficieze de rezultatele obţinute de Asociaţie prin activităţile desfăşurate;

f)să solicite şi să beneficieze de sprijin din partea Asociaţiei în activităţile  specifice pe care le desfăşoară.

Art. 13

Membrii Asociaţiei au următoarele îndatoriri:

a)să respecte prevederile prezentului Statut şi hotărârile organelor de conducere ale Asociaţiei şi să dea tot sprijinul pentru îndeplinirea obiectivelor Asociaţiei;

b)să respecte normele de etică profesională şi de ţinută morală conforme Codului de Etică Profesională adoptat de Adunarea Generală a Asociaţiei;

c)să nu desfăşoare în cadrul Asociaţiei sau cu ocazia manifestărilor organizate de către asociaţie activităţi de propagandă politică faţă de alţi membrii ai Asociaţiei sau faţă de terţe persoane aflate în legătură profesională cu Asociaţia;

d) să comunice Consiliului Director orice schimbare intervenită în conduderea proprie şi documentele aferente precum şi componenţa organelor de conducere actualizată;

e) să plătească cotizaţia stabilită de conducerea Asociaţiei;

CAPITOLUL V: Organizare, conducere, control

Art. 14

Asociaţia are următoarele organe:

– Adunarea Generală a Asociaţiei;

– Consiliul Director;

– Cenzorul sau Comisia de Cenzori.

Art. 15

Organele de conducere în întregul lor şi fiecare din membrii acestora răspund de activitatea organului respectiv în faţa Adunării Generale.

 

SECTIUNEA A: Adunarea Generală a Asociaţiei

Art. 16

Adunarea Generală se compune din totalitatea asociaţilor şi este organul suprem de conducere al acesteia.

Art. 17

Adunarea Generală se întruneşte în sesiune ordinară, respectiv extraordinară după cum urmează;

– în sesiune ordinară, o dată pe an, în prima decadă a lunii decembrie.

– în sesiune extraordinară, ori câte ori trebuie rezolvate probleme importante de competenţa Adunării Generale şi care nu suferă amânare.

Art. 18

Convocarea Adunării Generale în sesiune ordinară se face de către Consiliul Director în scris, cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării adunării, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, e-mail sau telefonic.

În convocare vor fi precizate ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea precum şi ordinea de zi.

Convocarea adunărilor extraordinare se face la iniţiativa Consiliului Director sau a Preşedintelui Consiliului Director.

Art. 19

Adunarea Generală este valabil constituită dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din totalul membrilor existenţi la data convocării.

Dacă la prima covocare a Adunării Generale nu se întruneşte cvorumul necesar, Consiliul Director va realiza a doua convocare, cu aceeaşi ordine de zi, Adunare Generală fiind legal şi statutar constituită indiferent de numărul celor prezenţi.

Hotărârile Adunării Generale se iau cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

Fiecare membru are dreptul la un singur vot.

Art. 20

Votul poate fi exercitat şi prin corespondenţă.

Un membru legal convocat ori care a luat cunoştinţă de şedinţa Adunării General poate să îşi transmită în scris, prin poştă, fax sau email, un punct de vedere asupra ordinii de zi şi poate să îşi exercite votul prin corespondenţă  primită şi înregistrată de către Adunarea Generală cel târziu la data începerii şedinţei.

În acest caz, se va considera că membrul al cărui punct de vedere ori vot a fost comunicat Adunării Generale este prezent, fiind socotit la verificarea cvorumului statutar.

Dezbaterile şi hotărârile adoptate se consemnează într-un registru special de către un secretar desemnat de către Consiliul Director.

Art. 21

Atribuţiile Adunării Generale sunt următoarele:

a)stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;

b)dezbaterea raportului de activitate al Consiliului Director;

c)aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Asociaţiei şi a bilanţului contabil;

d)alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;

e)aprobarea şi modificarea Statutului;

f)numirea, alegerea şi revocarea cenzorului sau a membrilor Comisiei de cenzori, în condiţiile legii;

g)aprobarea înfiinţării de filiale;

h)dizolvarea şi lichidarea asociaţiei precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;

i)hotărăşte cu privire la asocierea cu alte persoane fizice sau juridice;

j) propune si sustine candidaţi în cadrul entităţilor juridice la care se afiliază;

k) hotărăşte cu privire la excluderea membrilor asociaţi;

l) soluţionează contestaţiile împotriva deciziilor Consiliului Director;

m) exercită orice alte atribuţii prevăzute în lege sau statut.

Art. 22

Deliberările Adunării Generale se consemnează, prin grija secretarului, într-un registru de deliberări, accesibil oricărei persoane interesate, la care se vor anexa procesele-verbale de şedinţă.

Art. 23

Hotărârile luate de Adunarea Generală sunt obligatorii şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotrivă.

Adunarea Generală delega ca una sau mai multe atributii ale sale sa fie exercitate de catre Consiliul Director.

SECTIUNEA B: Consiliul Director al Asociaţiei

Art. 24

Consiliul Director reprezintă organul executiv al Asociaţiei şi este ales de Adunarea Generală pe o perioadă de patru ani.

Art. 25

Consiliul Director este format din 7 membri:

–Presedinte al consiliului, denumit şi Preşedinte al Asociaţiei;

–Vicepreşedinţi;

– Secretar general;

– Preşedinte de onoare;

Consiliul Director se întruneşte în mod obligatoriu lunar precum şi ori de cîte ori este nevoie.

Art. 26

Consiliul Director exercită conducerea Asociaţiei în perioada dintre sesiunile Adunării Generale şi hotărăşte în toate problemele care intră în competenţa sa.

Art. 27

Consiliul Director asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale.

Art. 28

Consiliul Director are următoarele atribuţii:

– prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor asociaţiei;

– încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;

– aprobă organigrama şi politica de personal a asociaţiei;

– decide angajarea, în functie de cerintele activitatii, de  consilieri de specialitate, personal tehnic retribuit  și personalul administrativ;

– propune proiectele și programele asociației;

– decide schimbarea sediului asociației;

– asigură respectarea statutului și desfașurarea programelor și proiectelor asociației;

– elaborează și modifică codul de etică al asociației şi regulamentul intern;

– urmarește respectarea codului de etică al asociației şi regulamentului intern;

– convoacă şi pregăteşte Adunările Generale, ordinare şi extraordinare, şi se îngrijeşte de buna lor desfăşurare;

– acceptă și gestioanează ajutoarele sau sponsorizările și donațiile persoanelor fizice sau juridice interne sau externe;

– urmarește recuperarea pagubelor aduse asociației de către persoane angajate sau din afara în conformitate cu prevederile legii;

– propune şi acordă indemnizații, premii şi alte recompense membrilor asociaţiei;

aprobă cererile de adeziune ale membrilor colaboratori;

–  întocmeştre rapoarte privind constatarea abaterilor şi formulează propuneri de excludere a membrilor Adunării Generale;

– stabileşte numărul, atribuţiile şi structura comisiilor de specialitate şi desemnează componenţa acestora.

– îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.

Art. 29

În activitatea sa, Consiliul Director emite decizii.

Deciziile se iau cu majoritatea simplă a membrilor Consiliului Director.

Deciziile Consiliului Director pot fi contestate, conform legii, în termen de 15 zile de la emitere.

Contestaţia împotrivia deciziei nu suspendă executarea.

Art. 30

Consiliul Director este răspunzător pentru întreaga activitate în faţa Adunării Generale.

Art. 31

Fiecare membru al Consiliului Director este individual responsabil pentru actele şi faptele sale în cazul încălcării legislaţiei sau dispoziţiilor primite.

SECTIUNEA C:

Preşedintele Consiliului Director

Art. 32

Preşedintele Consiliului Director, denumit şi Preşedintele Asociaţiei, reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii, având dreptul de a semna legal în numele şi pentru aceasta acte juridice.

Art. 33

Preşedintele Consiliului Director, denumit şi Preşedintele Asociaţiei reprezintă asociaţia în faţa organismelor internaţionale şi în relaţiile cu mass – media, fiind purtătorul de cuvânt al acesteia.

SECTIUNEA D: Cenzorul sau Comisia de Cenzori

Art. 34

Cenzorul/Comisia de Cenzori reprezintă organul de control financiar intern al Asociaţiei.

Art. 35

În realizarea competenţei sale, cenzorul/Comisia de cenzori:

– verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociaţiei;

– întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale;

– poate participa la şedinţele Consiliului Director fără drept de vot;

– îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală;

Art. 36

În condiţiile legii şi în limita posibilităţilor Asociaţiei Politici Noi ale Sportului cenzorul/membrii Comisiei de Cenzori are/au dreptul, să fie plătiţi pentru activitatea depusă în cadrul Asociaţiei.

SECTIUNEA E: Comisiile de Specialitate

Art. 37

În cadrul Asociaţiei funcţionează următoarele Comisii de Specialitate:

  1. Legislație şi documentare;
  2. Învățământ și formare profesională;
  3. Sport;
  4. Arbitraj;
  5. Relatii Internationale;
  6. Management şi economic;
  7. Publicistică şi mass media;

 

CAPITOLUL VI: Patrimoniul Asociaţiei

Art. 38

Patrimoniul iniţial al Asociaţiei este de 1.200 lei.

Art. 39

Veniturile Asociaţiei pot proveni din:

– cotizaţiile membrilor;

– dobânzi şi dividende rezultate din plasarea sumelor disponibile în condiţiile legale;

– dividendele Societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţie, potrivit legii;

– venituri realizate din activităţi economice directe;

– donaţii, sponsorizări sau legate;

– alte venituri în conformitate cu legislaţia în vigoare;

CAPITOLUL VII: Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei

Art. 40

Asociaţia se dizolvă:

– de drept;

– prin hotărâre a judecătoriei;

– prin hotărârea Adunării Generale.

Art. 41

Asociaţia se dizolvă de drept prin:

s)realizarea scopului pentru care a fost constituită;

c)imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de trei luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

d)imposibilitatea constituirii Adunării Generale sau a constituirii Consiliului Director, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care Adunarea Generală sau Consiliul Director trebuia constituit;

e)reducerea numărului de asociaţi sub limita fixată de lege (trei membri), dacă acesta nu a fost complinit timp de trei luni.

Art. 42

Asociaţia se poate dizolva şi prin hotărârea Adunării Generale. În această situaţie, în termen de 15 zile de la data şedinţei de dizolvare, procesul verbal, în formă autentică, se depune la judecătorie, pentru a fi înscris în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor.

Art. 43

Dizolvarea Asociaţiei are ca efect lichidarea acesteia în condiţiile legii.

Art. 44

Bunurile rămase în urma lichidării Asociaţiei vor fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public, cu scop identic sau asemănător.

CAPITOLUL VIII: Dispoziţii comune şi finale

Art. 45

Prezentul statut este valabil pe toată durata de funcţionare a Asociaţiei, modificarea sau completarea acestuia urmând a se face numai în formă scrisă şi cu îndeplinirea reglementărilor legale.

Art. 46

Prevederile prezentului statut se completează cu celelalte dispoziţii legale în vigoare.

Art. 47

Prezentul Statut a fost aprobat de Adunarea Generală a Asociaţiei.

 

Descarca aici Formular_adeziune membru asociat/colaborator.