Tag Archives: APNSR

  • 0

Proiect legislativ – pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal al României/Legea Sponsorizarii

Tags : 

Modificarea legislativă vizează crearea unui cadru legislativ mai atractiv pentru agenții economici având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mișcarea sportivă din România. Deși de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, motivul fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depășește de cele mai multe ori pragul secundar de 5/1000 din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă deloc problema inițială.

Read More

  • 0

Finantarea din fonduri publice a proiectelor si programelor sportive. Diferenta dintre Finantare si Finantare nerambursabila

Tags : 

In conformitate cu prevederile OM 664/2018, art. 1, alin. (1) sunt stabilite cele 5 programe sportive de utilitate publică în cadrul cărora se pot finanţa proiecte din fonduri publice: ,,programul „Promovarea sportului de performanţă” (P1), programul „Sportul pentru toţi” (P2), programul „Întreţinerea, funcţionarea şi dezvoltarea bazei materiale sportive” (P3), programul „Redescoperă oina” (P4) şi programul „România în mişcare” (P5). La alin. (2) avem stability ca ,,Scopul şi obiectivele programelor menţionate la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 1.’’

 

In functie de tipul de organizare la nivelul fiecarei administratii publice locale, avem la dispozitie 2 variante de a finanta:

Read More

  • 0

Declaratia Europeana privind Drepturile Copiilor la Securitate in Practicarea Activitatilor Sportive

Tags : 

Asociatia Europeana a Angajatorilor in Sport impreuna cu UNI Europa, in prezenta presedintei Comisiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca, Incluziune si Dialog Social -Marianne Thyssen, au semnat in data de 8 noiembrie 2017 la Bruxelles impreuna cu partenerii sai afiliati, Declaratia Europeana privind Drepturile Copiilor la Securitate in Practicarea Activitatilor Sportive.

APNSR a reprezentat Romania la acest eveniment, punctul nostru de vedere privind promovarea educatiei prin sport ca parte integranta a educatiei generale fiind apreciat si inclus in acest document.

Read More

  • 0

Comisia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, Incluziune si Dialog Social/ Domeniul Sectorial Sport&Activitati Recreative, 29 mai 2017 la Bruxelles/Belgia

Tags : 

In cadrul sedintei Comisiei Europeane de Ocupare a Fortei de Munca, Incluziune si Dialog Social/ Domeniul Sectorial Sport&Activitati Recreative, care a avut loc in data de 29 mai 2017 la Bruxelles/Belgia, a fost dezbatut Planul EU pentru Sport propus de DG EAC si prezentata Directiva Consiliului European 1999/70/EC, discutandu-se cu reprezentantii statelor membre EU situatia generala privind sportul si activitatile recreative.
Deasemenea s-s discutat despre Declaratia Europeana pentru Sport (2009) unde cele doua entitati EASE si UNI trebuie sa se puna de acord privind continutul si forma finala iar in viitor se va adopta o noua Declaratie Europeana.

Read More

  • 0

Finantarea in sport pe cale sa fie reglementa!

Tags : 

La inițiativa Ministerului Tineretului și Sportului, Guvernul a adoptat modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, prin Ordonanță de Urgență, cu scopul de a reglementa, în  clar, finanțarea activităților sportive de către administrația publică locală.

Sportivii își vor putea desfășura activitatea în baza unui contract de activitate sportivă, în care va fi stipulată valoarea drepturilor bănești aferente activității sportive prestate de către sportivul de performanță sau de către alte persoane juridice sau fizice implicate în activitatea sportivă, respectiv modalitățile și termenele de plată.

Modelul-cadru al contractului de activitate sportivă va fi stabilit prin Ordin comun al ministrului Tineretului și Sportului și ministrului Muncii și Justiției Sociale, cu posibilitatea completării cu clauze specifice negociate de către structura sportivă cu sportivul, conform normelor stabilite prin autoritățile publice locale. Veniturile realizate din Contractul de activitate sportivă se încadrează în categoria veniturilor din activități independente prevăzute de Codul Fiscal.

Potrivit prevederilor actuale ale legii educației fizice și sportului, structurile sportive de drept public, organizate ca servicii în cadrul administrației publice locale, nu pot încheia raporturi juridice specifice activității sportive cu sportivii de performanță și există riscul blocării activității sportive de performanță, prin înghețarea anului competițional 2017-2018, din imposibilitatea de finanțare a activității sportive de către administrația publică locală.

Astfel, modificarea Legii educației fizice și sportului vizează asigurarea unui cadru legal coerent și a condițiilor necesare demarării anului competițional 2017-2018 la nivel național și internațional. Noile reglementări vin în sprijinul activităților și structurilor sportive pe plan national, asigurând condițiile legale pentru finanțarea activității sportive organizate la nivelul administrației publice locale, în contextul în care anul bugetar nu coincide cu anul sportiv competițional.

Actul normativ creează cadrul legal necesar administrației publice locale pentru acordarea sumelor de la bugetul local pentru:

  • finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înființate pe raza unității administrativ-teritoriale;
  • finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza unității administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă;
  • finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la federațiile sportive naționale corespondente;
  • finanțarea programelor sportive desfășurate în raza unității administrativ-teritoriale de către federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
  • finanțarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înaltă performanță sportivă;
  • premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.

O altă noutate constă în stabilirea unui plafon maximal de 5% din bugetul aprobat pentru autoritatea publică locală care poate fi alocat cheltuielilor structurii sportive cu activitatea sportivă, ca ordonator de credite aflat în subordinea unității administrativ-teritoriale.  Totodată, potrivit noilor reglementări, autoritățile publice centrale au posibilitatea să includă sume pentru finanțarea activității structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflat în subordinea sa.

Având în vedere condițiile specifice de desfășurare a activităților sportive, o altă prevedere stabilește că încheierea contractelor individuale se face în mod direct, prin acordul părților.

Actul normativ aprobat instituie cadrul legal pentru stabilirea condițiilor, criteriilor, procedurii și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale.

”Reglementarea modului în care sunt finanțate activitățile sportive de către administrația publică locală era strict necesară, în contextul în care multe cluburi sportive, publice sau private, sunt în pragul falimentului. Suntem responsabili de viitorul sportului și trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a veni în sprijinul fiecărei activități sportive. Sportul și performanță sportivă sunt responsabilitatea noastră, a tuturor factorilor implicați, a întregii societăți. Aceste modificări ale legii 69/2000 sunt doar începutului reformei pe care îmi doresc să o implementez în sport, urmează legea sponsorizării activităților sportive și chiar o nouă lege a sportului, care să fie adaptată nevoilor actuale. Voi colabora cu toți factorii implicați pentru a implementa măsuri viabile, menite să aducă plusvaloare și performanță” susține Marius Dunca, ministrul tineretului și sportului.

A.P.N.S.R. felicita acest demers al ministrului Marius Dunca si a echipei sale mangeriale precum si conducerea Ministerului Consultarii Publice si Dialogului Social – secretar de stat Marius Sepi care s-au implicat in materializarea acestei initiative, asteptand cu nerabdare urmatorii pasi pentru optimizarea sistemului:

  • Legea Sponsorizarii;
  • Reorganizarea Sportului Scolar si Universitar ca baza a piramidei sportului romanesc.

  • 0

Patru pași simpli

Tags : 

Cheia relansării sportului românesc nu se află în totalitate la Ministerul Sportului (MTS), cum s-ar crede, ci la Ministerul Educației (MENCS). Primul pas care trebuie făcut, fără o încărcătură financiară foarte mare, și realizabil din septembrie, este refacerea piramidelor la CSS-uri și LPS-uri. Doar după ce vor fi refăcute piramidele la CSS-uri și LPS-uri și după ce va fi angrenat un număr cât mai mare de copii în activități sportive organizate în aceste instituții, va fi cu adevărat eficientă și o competiție națională gen Daciada.

Al doilea pas, deasemenea fără o încărcătură financiară prea mare, ar fi ca sportivii care termină junioratul legimitați la un club sportiv și care au calitatea de studenți, să beneficieze, pe perioada studiilor, de o bursă universitară, care să le acopere cheltuielile de școlarizare. Acest lucru, inedit pentru sportul românesc la scară mare, va constitui un imbold pentru tineri să continue sportul de performanță și după terminarea junioratului și să se pregătească pentru viața de dincolo de sport.

Al treilea pas ar fi creșterea indemnizației sportive de efort la o valoare acceptabilă, nu 720 de lei cât este în prezent ci la 1.400 de lei, sumă care să poată oferi o siguranță sportivilor și o motivație să continue activitatea sportivă de performanță.

Din păcate, cu toții suntem animați de cele mai bune gânduri, dar rezultatele sunt dezastroase. Se încearcă tot felul de organizări și de reorganizări dar se ocolește miezul problemei, o finanțare adecvată a cluburilor sportive.

Sunt 190 de echipe, grupate în 118 cluburi, înscrise în campionatele naționale, la jocuri sportive, din care 98 în prima ligă și 92 în liga a doua. Din acestea, un număr semnificativ îl reprezintă cluburile sportive universitare și anume 58 de echipe, 28 de echipe în prima ligă și 30 de echipe în liga a II-a. Sunt 25 de cluburi sportive universitare care participă în campionatele naționale la jocuri, cu un număr de 58 de echipe și alte 9 cluburi sub titulatura Ministerului Educației Naționale. În aceleași competiții paticipă 17 cluburi municipale, CSM, cu 32 de echipe, din care 15 echipe în prima ligă și 17 echipe în liga a II-a. Dinamo, Steaua și Rapid însumează alte 18 echipe din care 15 în Div. A și 3 în B. De asemenea, sunt alte 41 de echipe susținute integral de consiliile locale și consiliile județene, cu titulaturi HC, HCM, VCM, etc. Cluburile private sunt în număr de 20 și pe majoritatea le găsim în Divizia B.

Aici pot fi consultate date statistice despre situatia nationala la Jocuri Sportive, echipele existente si esalonul in care activeaza.Jocuri Sportive

Dintre toate aceste cluburi, primele treizeci sunt cluburi importante, cu caracter polisportiv. Investiți în ele și vom aveam din nou sport.

Un simplu calcul arată că, cu 5 milioane € primul pas, 4 milioane € al doilea pas, 9 milioane € al treilea pas și încă 80 milioane € susținere financiară pentru primele treizeci de cluburi de seniori, deci cu un efort financiar de până la 100 milioane €/an, se poate reporni sportul românesc. Deci iată că 500 milioane de lei/an ar putea costa relansarea sportului românesc. E mult, e puțin? Cine poate să spună?

Revin, și subliniez faptul că nu putem vorbi de sport de masă fără ca să existe și sport de performanță, așa cum nu putem vorbi de sport de înaltă performanță fără ca să existe sport de performanță. La noi, din păcate, ne-am obișnuit doar cu înalta performanță și am uitat complet de sportul de performanță și de sportul de masă și că aceste trei segmente formează un lanț în care dacă lipsește o verigă, totul se destramă. Și se destramă.

România a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 103 participanți. “Tricolorii” au încheiat competiția gazduită de capitala Angliei cu un total de 9 medalii.

În comparație, alte țări cu o populație semnificativ mai mică decât a României, au avut o reprezentare la Jocurile Olimpice mai mare sau cel puțin egală.

Belgia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 115 sportivi. În Belgia sunt aproximativ 17.000 de cluburi sportive care însumează aproximativ 1.350.000 de sportivi legitimați.

Cehia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 133 de sportivi. Cehii au încheiat competiția de la Londra cu un total de 10 medalii.

Danemarca a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 113 sportivi. Pentru danezi bilanțul Jocurilor Olimpice de la Londra este de 9 medalii.

Olanda a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație format din 175 de sportivi. Olandezii au avut un parcurs bun la Londra, încheind competiția cu un total de 20 de medalii. De asemenea, ca o continuare a succesului înregistrat în Marea Britanie, olandezii s-au remarcat și doi ani mai tarziu, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, acolo unde cu o delegație de numai 41 de oameni au reușit să obtință 24 de medalii.

Suedia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 134 de sportivi. Suedezii au reușit să obțină la Londra 8 medalii.

Ungaria a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 157 de sportivi ce au reușit să aducă în palmaresul Ungariei 18 medalii.

Grecia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 104 participanți.

Concluzia este una foarte simplă, dar foarte dureroasă.

Nu putem avea o națiune sănătoasă fară sport și nu putem avea rezultate pe plan sportiv decât cu o implicare serioasă încă de la stadiul de copii și juniori. Pentru a reuși trebuie să avem rabdare, seriozitate și să prețuim fiecare verigă a acestui lanț format din sănătate-mișcare-sport de performanță-rezultate internaționale (lanțul sport de masă-sport de performanță-sport de înaltă performanță, de care vorbeam înainte).

Director C.S. Universitatea Cluj

Ovidiu Vasu

APNSR multumeste pe aceasta cale dlui Director Ovidiu Vasu pentru amabilitate si acceptul de a publica acest material.


  • 0

APNSR si FADERE militeaza impreuna pentru reorganizarea sportului romanesc

Tags : 

Marti, 30 august 2016, am avut placerea de a-l intalni pe domnul Daniel Tecu presedintele FADERE (Federacion de Asociaciones Rumanas en Europa) care are sediul la Madrid, asociatie sub umbrela careia activeaza (fiind afiliate si lucrative) un numar de aproximativ 80 de asociatii ale romanilor stabiliti pe tot mapamondul.

IMG_5957Domnia sa, ne-a vizitat, preocupat fiind de soarta sportului romanesc agreand de comun acord semnarea unui parteneriat intre APNSR (Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania) si FADERE, consimtind totodata sa adere la platforma program a Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania.

Suntem onorati de interesul diasporei pentru proiectele derulate de noi si initiativele de reorganizare a sportului romanesc.

IMG_5954Am stabilit impreuna organizarea unui calendar comun astfel incat, romanii din diaspora sa aiba intalniri cu delegatiile sportive care participa la competitiile internationale (sesiuni de comunicari, dezbateri, fotografii si autografe) dar si o implicare mai activa in proiecte transfrontaliere a romanilor din diaspora istorica.
Deasemenea, am stabilit ca este oportuna implicarea romanilor specialisti in sport si care activeaza in alte tari, in procesul de reorganizare a sportului romanesc si consultarea acestora in evenimente de dezbatere si workshop uri.

Viitorul sportului romanesc este in scoala!


  • 10

De ce nu are sportul romanesc sponsori?

Tags : 

Avem conform datelor statistice la 31 decembrie 2015, un numar de peste 600.000 societati comerciale inregistrate ca active in Romania.
Mare parte dintre acestea, nu inregistreaza profit, iar cele care fac profit nu sponsorizeaza!
Acest aspect, reprezinta o alta fata a dramei prin care trece sportul romanesc!

top100
2top100Daca ne uitam in Top 100 firme in Romania, la profiturile declarate pentru anul 2015, ar trebui sa ne gandim ca in marja celor 20% din impozitul pe profit dar nu mai mult de 0.3% din cifra de afaceri (de la 1 ianuarie 2016 este de 0.5% din cifra de afaceri), sportul la pachet bineinteles cu sanatatea, cultura si religia, au beneficiat de sume importante.
Ei bine, lucrurile nu stau asa!
La o scurta analiza, constatam ca avem multe companii nationale privatizate sau cu capital mixt care inregistreaza profituri frumoase dar nu-i regasim ca sponsori nicaieri, nici in cultura nici in sport nici in sanatate, probabil sponsorizeaza religia?
Deasemenea, institutii financiar-bancare, companii de telefonie mobila, companii cu activitate in domeniul comertului cu alimente, medicamente, etc. declara profituri impresionante dar nu pot fi regasiti ca sponsori ai sportului romanesc.

Ca un om de sport activ, am avut si am zilnic discutii cu multi reprezentanti ai acestor companii pentru a sponsoriza sportul romanesc.
Cele mai multe raspunsuri sunt:
1. ne pare rau, dar politica companiei nu permite sponsorizarea sportului. Ne -am orientat catre cazurile sociale…
2. ne pare rau, dar solicitarea dvs nu a fost aprobata…Poate anul viitor?!
3. ne pare rau, dar dam bani la orfelinate…
4. ne pare rau, dar dam bani la camine de batrani…
5. ne pare foarte rau dar noi nu facem sponsorizari deloc pentru ca daca am da o sponsorizare cuiva, ar veni si altii sa ceara…
6. ne pare rau dar politica companiei este de a da sponsorizari doar pentru evenimente de tipul…x…

SI NOUA, OAMENILOR DIN LUMEA SPORTULUI NE PARE RAU, DAR DACA VA PLANGETI CA NU MAI AVEM REZULTATE ESTE PENTRU CA NU AVEM CU CE SI INDIFERENTA VOASTRA UCIDE!

Da! Indiferenta si prostia ucid!
Ucid lent dar sigur un popor cu potential in sport, care avea in trecut rezultate internationale notabile dar din pacate in aceasta perioada nu mai are nimic.
Nu! Sportul nu mai este ambasador al Romaniei pentru ca fara rezultate notabile nu mai poate fi ambasador! Aceasta stare de fapt si frustrarile pe care le traim ca natiune sunt o rezultanta a indiferentei cu care am tratat in ultimii 26 de ani sportul, a orgoliilor meschine, a lipsei de viziune si pragmatism atat a oamenilor de sport dar mai ales a politicului care fara vointa lui nu vom putea discuta niciodata de o reorganizare si resuscitare a acestui sistem muribund!

Banii pentru sportul romanesc scolar si universitar ar trebui sa provina din zone economice ca: tutun si alcool, jocuri de noroc si pariuri sportive, loteria romana, hipermarchet-uri, farmaceutice, telefonie mobila, tranzactii financiar bancare, perol si gaze, energie electrica, media, zone economice care ar trebuie taxate procentual din cifra de afaceri in fiecare an.
La toate aceste taxe, trebuie adaugati banii din finantarea de la administratiile centrale si locale si sponsorizarile.

Daca ar fi instituita o taxa anuala de sport in valoare de 100 euro pentru toate cele peste 600.000 de firme care activeaza in Romania, am avea cel putin 60.000.000 euro/an.

Daca am implementa un sistem progresiv pentru sponsorizare de 15-20-25-30% din impozitul pe profit anual dar fara limita celor 0.5% din cifra de afaceri, cumulat cu o reducere a diferentei de plata a impozitului ramas de achitat cu 2-3-4-5% atunci firmele se vor ,,bate” pentru a sponsoriza sportul romanesc.
Stiu ca in 2016, Dacia Renault Pitesti a surclasat OMV Petrom in topul celor mai profitabile firme din Romania.

Ei bine, daca nu stiati, DACIA este sponsor la echipa de fotbal Udinese din Italia in timp ce FC Arges Pitesti a disparut. Pentru ei, tara noastra este neinteresanta pentru a investi in publicitate sportiva sau sa sponsorizeze sportul romanesc!

Despre bani in sportul romanesc.
Foarte important de retinut faptul ca bugetul alocat de MTS in 2016 federatiilor sportive nationale este de 68,7 milioane de lei (aproximativ 15 milioane de euro).
Bugetul MTS pentru anul fiscal 2016 a fost anuntat in valoare de 445.358.000 Ron din care 329.556.000 lei de la Bugetul de Stat si 115.800.000 lei venituri proprii, insemnanad un total de aproximativ 99 milioane euro.
Deci, din 99 milioane doar 15 ajung la federatii!?

Parghiile de a creste aceste venituri, sunt limitate si tin mai mult de factorul politic si pachetul legislativ din domeniul sportului pe care il asteptam cu totii de mult timp, dar din pacate nu mai vine!

Bugete la ultimele Olimpiade
JO 2000 (Sydney), buget în valoare totală de 31 de milioane lei, din care 19 milioane de la Bugetul de Stat al Ministerului Tineretului şi Sportului, 8 milioane bugetul de stat al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi 4 milioane venituri proprii MTS;
JO 2004 (Atena), buget în valoare totală de 96 de milioane lei, din care 50 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 39 milioane bugetul de Stat COSR şi 1 milion lei venituri proprii MTS şi 6 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2008 (Beijing), buget în valoare totală de 129 de milioane lei, din care 70 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 42 milioane bugetul de Stat COSR şi 6 milioane lei venituri proprii MTS şi 11 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2012 (Londra), buget în valoare totală de 118 de milioane lei, din care 68 milioane de la Bugetul de Stat al MTS, 21 milioane bugetul de Stat COSR, 8 milioane lei venituri proprii MTS şi 21 milioane lei venituri proprii COSR
JO 2016 (Rio de Janeiro), buget in valoare totala de 164 de milioane lei, din care 108 milioane lei contributie MTS (80 milioane lei de la bugetul de Stat şi alte 28 de milioane de lei din venituri proprii) si 56 milioane lei COSR.

Rezultate la JO
– JO din 1992, cei 172 de sportivi au obţinut 18 medalii;
– JO din 1996, cei 168 de sportivi au obtinut 20 de medalii;
– JO din 2000, cei 156 de sportivi au obtinut 26 de medalii;
– JO din 2004, cei 184 de sportivi au obtinut 19 medalii;
– JO din 2008, cei 104 sportivi au obtinut 8 medalii;
– JO din 2012, cei 105 sportivi au obţinut 2 medalii de aur, 5 de argint şi 2 de bronz;
– JO din 2016, cei 97 sportivi, au obtinut pana la aceasta data 4 medalii, una de aur, una de argint si 2 de bronz. Se pare ca atat vom avea!?

Romania are nevoie de o restructurare din temelii a sistemului national de educatiei fizica si sport si de un pachet legislativ care sa scoata acest sistem din criza profunda in care zace.
V-am mai prezentat anterior multe propuneri care ar putea fi implementate cu o singura conditie: sa existe vointa politica si cineva sa isi asume un proiect national de reorganizare a sistemului.

Solutii sunt, iar daca ne referim la banii investiti in sportul romanesc, acestia sunt atat de putini incat este de mirare ca mai existam. Statul trebuie sa investeasca masiv in sportul scolar si universitar, sa creeze parghii printr-un pachet legislativ, astfel incat in 4-5 ani sa transfere sarcina financiara de pe umerii sai pe umerii privatului.
O lege a sponsorizarii trebuie sa fie atat de atractiva pentru sponsori si sponsorizati incat primii trebuie sa-i caute si sa-i aleaga pe ceilalti. Altfel ,,managerii sportivi” vor ramane vesnici cersetori iar raspunsul privind sponsorizarea, il stiti deja: ,,Ne pare rau…”

,,Sa avem seninatatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de aschimba ceea ce poate fi schimbat si mai ales intelepciunea de a face diferenta intre cele doua posibilitati!” spunea Marcus Aurelius!


  • 0

Alianta Nationala pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania

Tags : 

Avem placerea sa va anuntam semnarea protocolului de colaborare si directiile de actiune a ,,Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania’’.
Joi 7 iulie 2016, la Athenee Hilton Palace Hotel Bucuresti/Sala Diplomat, a fost semnat Protocolul de Colaborare al Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania.
Persoanele prezente, reprezentanti ai federatiilor si confederatiilor sindicale din Romania, federatii sportive nationale, federatii patronale, organizatii nonguvernamentale, companii romanesti interesate de dezvoltarea sportului, au aderat la punctele comune ale protocolului, urmand ca o delegatie formata din reprezentantii alesi sa reprezinte interesele comune in relatia cu Guvernul Romaniei, Parlamentul si organismele abilitate pentru materializarea obiectivelor.

Demersul acestei actiuni, este cel de a pune bazele unei organizatii nationale care sa militeze impreuna pentru drepturile miscarii sportive in Romania, sa reusim sa determinam o reorganizare a sportului romanesc intr-un sistem logic cu baza piramidei in scoala si in universitate, cu o finantare adecvata dar mai ales o dezvoltare in paralel a subdomeniilor economiei care graviteaza in jurul sportului.

Dorim ca statul roman sa acorde importanta cuvenita sportului, sa dezvoltam Asociatiile Sportive Scolare si Universitare ca vehicul spre normalitate, sa promovam practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, intr-un sistem bine consolidat si finantat.

Dorim sa definim in cel mai scurt timp o ,,Strategie Nationala de Dezvoltare a Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032’’.

Obiective pe termen scurt (pana la 31 decembrie 2016):
• Reorganizarea Sportului in Scoala si Universitate;
• Finantarea structurilor sportive din Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice, acordarea de burse motivationale sportive in mediile preuniversitar si universitar, organizarea Campionatelor Nationale Scolare si Universitare pe ramura de sport in parteneriat cu Federatiile Sportive Nationale;
• Implementarea Contractului de Munca in Sport/Contractului Unic de Prestari Servicii Sportive;
• Aprobarea de catre Parlamentul Romaniei a ,,Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032”;
Finantarea cu 1% din PIB a sportului romanesc incepand cu anul fiscal 2017;

Obiective pe termen mediu (2016-2020);
• Dezvoltarea Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare si crearea a aproximativ 350.000 de locuri de munca, marirea numarului de sportivi practicanti legitimati de la 2437.00 cati avem astazi la 3 milioane;
• Acordarea de terenuri si baze sportive Federatiilor Sportive Nationale in concensiune pentru 49 de ani, pentru a dezvolta proiecte de infrastructura sportiva care sa le genereze venituri proprii;
• Dezvoltarea infrastructurii sportive, reabilitarea si modernizarea bazelor sportive existente, construirea de noi facilitati in cadrul unui ,,Plan National de Dezvoltare a Infrastructurii Sportive”;
• Dezvoltarea Industriei Sportului, care ar trebui sa contribuie la PIB ul national cu 3-5% incepand cu anul 2018;
• Depunerea candidaturii Romaniei ca tara organizatoare a evenimentelor internationale sportive (scolare, universitare);

Obiective pe termen lung (2021-2032);
• Imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii;
• O atenta supraveghere si corectie anuala (sau ori de cate ori este nevoie) a indicilor la toate capitolele din strategia nationala pentru sport;
• Dezvoltarea infrastructurii sportive;
• Crearea de parghii astfel incat sarcina financiara sa fie transferata in maxim 8 ani de pe umerii statului pe cei ai privatului (legea sponsorizarii, facilitati fiscale la achizitia de echipament sportiv, renovarea si construirea de baze sportive, legea voluntariatului, etc.);
• Dezvoltarea conceptului ,,Sportul Ambasador al Romaniei”, o mai buna reprezentare a Romaniei in competitiile internationale si obtinerea de rezultate sportive;

Multumim pe aceasta cale tuturor participantilor:

1. Constantin /Presedinte Onoare APNSR
2. Catalin Dinu /Secretar General APNSR
3. Costin Dumitru /Blocul National Sindical
4. Bogdan Hossu/Confederatia Nationala Sindicala Cartel ALFA
5. Marius Nistor /Federatia Sindicatelor din Educatie SPIRU HARET
6. Simion Hancescu/Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant
7. Anton Hadar/Federatia Nationala Sindicala ALMA MATER
8. Razvan Petre/ Federatia Nationala Sindicala ALMA MATER
9. Adrian Dragnea/SREFS
10. Monica Iagar/Biroul de Coordonare Activitati Sportive MAI
11. Alexandrescu Constantin/FR Orientare
12. Alina David/APDS Asociatia Pentru Drepturile Societatii
13. Marius Dumitru/APDS Asociatia Pentru Drepturile Societatii
14. Virgil Stanescu/Federatia Romana de Baschet
15. Dumitrescu Vicentiu/FR Volei
16. Razvan Pircalabu/FR Lupte
17. Florin Matei/FR Rugby
18. George Cosac/FR Tenis
19. Constantin Statescu/Liga Profesionista de Fotbal
20. Grindeanu Petru/FRAM
21. Tudor Florentina/FR Box
22. Amato Zaharia/FR Kempo
23. Gabriela Dineata/FR Karate Traditional
24. Sorin Iacoban/FR Sah
25. Razvan Matache/FR Fotbal American
26. Emilian Hulubei/Federatia Sportului din Romania
27. Iris Slobozeanu/Riana United
28. Ile Calin/Federatia Patronatelor din Industria Hoteliera
29. Ionut Polizache/Poly Broker
30. Ananii Elena /Poly Broker
31. Laszlo Kari/Metropolis Sibiu
32. Lakatos Peter/Infinity Trophy
33. Bogdan Voina/Sport Suport Romania
34. Beatrice Mercado /Junior Sport
35. Mircea Barna /Asociatia Romania Moderna
36. Cosmin Jurcan /Fundatia Licinium
37. Adrian Socaciu/Student Sport
38. Gruia Docan/Budo Gym Club
39. Cosmin Jieanu/SWAT INTERNATIONAL
40. Alexandru Enciu/Asociatia Presei Sportive

 


  • 0

Statut ASPNSR

Tags : 

Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat şi al oricărei femei, iar absenţa acestuia nu poate fi nicicând compensată.Pierre de Coubertin

STATUTUL

 ASOCIAŢIEI POLITICI NOI ALE SPORTULUI (ASPNSR)

Capitolul I

DENUMIRE, SEDIU, FORMA JURIDICĂ, DURATA

Art. 1

APNSR a fost înfiinţată potrivit actului constitutiv de către persoane active, care iubesc sportul romanesc si cauta solutii pentru reorganizarea acestui sistem si optimizarea activitatilor din acest domeniu,

si

care, în temeiul dreptului la asociere, şi-au exprimat liber voinţa de a constitui aceasta asociaţie în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii si fundaţii.

Art. 2

Asociaţia POLITICI NOI ALE SPORTULUI este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial.

Art. 3

Denumirea asociaţiei este ASOCIAŢIA POLITICI NOI ALE SPORTULUI, aşa cum reiese şi din dovada de disponibilitate a denumirii eliberată de către Ministerul Justiţiei.

Asociaţia este organizată şi funcţionează pe baza Actului Constitutiv şi a prezentului Statut.

În toate documentele oficiale, anunţurile şi publicaţiile, precum şi în orice alte acte emanând de la asociaţie, se vor menţiona denumirea acesteia, forma juridică, sediul şi contul bancar.

Asociaţia poate avea sigiliu şi însemne proprii.

Art. 4

Sediul Asociaţiei este în Bucureşti, str. Măguricea nr. 5, bloc 3F, sc. 3, ap. 27, parter, sector 1.

Sediul asociaţiei poate fi schimbat pe baza deciziei Consiliului Director.

Asociaţia poate avea structuri de reprezentare în teritoriu, sub forma de filiale.

Asociaţia se poate afilia la organizaţii, federaţii sau confederaţii din ţară sau străinătate, în baza deciziei Consiliului Director.

 

Art. 3

Asociaţia se constituie pe o durată nelimitată.

CAPITOLUL II: Scopul şi obiectivele Asociaţiei

Art. 4

Asociaţia reuneşte persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate,  cluburi si asociatii sportive, federaţii şi confederaţii sportive, societăţi sportive pe actiuni, sindicate, patronate, federaţii sau confederaţii patronale precum şi orice altă entitate juridică, care si-au însușit dispozițiile prezentului statut.

Asociaţia are ca scop:

  • popularizarea și promovarea sportului pe plan național si international;
  • asigurarea cadrului  legal, regulamentar, tehnic, material, organizatoric precum și conditii de protecție a celor care îl practică;
  • elaborarea  și implementarea unui sistem riguros de selecție, pregatire și de competiție a sportivilor;
  • crearea de mijloacele de identificare și pregatire a sportivilor;
  • conlucrarea cu organele administrației publice centrale si locale cu atribuții în sport în scopul asigurării mijloacelor necesare pentru dezvoltarea sportului și pregatirea sportivilor de performanță, acordării sprijinului științific și medical, pentru integrarea socială și profesională a sportivilor;
  • realizarea unui dialog permanent cu autoritățile și instituțiile statului, precum şi cu organizaţiile sindicale pe probleme de interes economic general, inclusiv prin participarea la elaborarea de acte normative și participarea la elaborarea actelor legislative si normative specifice;
  • crearea cadrului organizatoric propriu pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare intre membrii organizatiei;

 Art. 5

Obiectivele Asociaţiei sunt următoarele:

  • organizează, coordonează, și controlează  activități desfăsurate în domeniul sportului amator si profesionist, în scopul dezvoltării sportului, ridicării nivelului performanțelor și afirmării pe plan international;
  • desfăsoară toate activitățile specifice pentru a atinge următoarele obiective:
    •  apărarea drepturilor tuturor tipurilor de structuri membre (asociații sportive cu și fară personalitate juridică, asociații sportive școlare, asociații sportive universitare, cluburi sportive școlare,  cluburi sportive departamentale, cluburi sportive în subordinea autoritaților locale și centrale, societăți pe acțiuni sportive, federații sportive naționale pe ramură de sport etc.) în  raport cu Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației Nationale  și Cercetării Științifice, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Guvernul României;
    • finanțarea cu 1% din PIB a sportului românesc;
    • implicarea ca actor activ in procesul de definire a unei Strategii Naționale de Dezvoltare a sistemelor Sport și Tineret pe termen mediu și lung (4-5 cicluri olimpice) care să fie aprobată de către Parlamentul României;
    • promovarea unei legislații care să încurajeze dezvoltarea activităților sportive, inclusiv stimularea implicării agenților economici privați în procesul de dezvoltare a infrastructurii specifice și a activităților sportive;
    • promovarea educației prin sport, ca parte integranta a educației generale;
    • dezvoltarea sportului școlar și universitar ca baza a piramidei sportului românesc;
    • promovarea politicilor de dezvoltare și implementare a unui cadru organizatoric care să permită activităților sportive și infrastructurii sa devina, în contextul unei finanțări decente, motorul de dezvoltare a activităților economice conexe (turism, servicii, transport, asigurări, producție și comerț cu echipament sportiv, mass-media etc.);
    • consolidarea unei industrii a sportului in România;
  • elaborează norme tehnico-metodologice și de organizare precum și alte reglementari specifice competiţiilor sportive  şi urmareste aplicarea acestora in practică;
  • se implică în organizarea unor activitati si competitii oficiale la nivel national;
  • sprijină constituirea și activitatea asociațiilor şi cluburilor sportive în vederea promovării și ridicarii nivelului calitativ al sportului la nivel local și național;
  • participă ca membru fondator la constituirea de asociatii, organizatii, fundatii, cluburi profesionale, fonduri mutuale, pentru cresterea prestigiului si a autonomiei financiare a entităţilor sportive;
  • se implică în organizarea unor competiții internaționale care se desfășoară în România;
  • se implică în organizarea si coordonarea activitaţii antrenorilor și arbitrilor sportivi și sprijină acțiunile privind perfecționarea, clasificarea și promovarea acestora;
  • actionează pentru prevenirea și combaterea violenței, pentru promovarea unor măsuri educative, a spiritului de fair-play și a toleranței în sport;
  • promovează masurile de prevenire și combatere a folosirii substanțelor interzise și a metodelor neregulamentare destinate să mareasca, în mod artificial, capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele întrecerilor sportive, în concordanță cu reglementarile în materie;
  • acționează pentru aplicarea și realizarea masurilor și acțiunilor din Programul national antidoping;
  • asigură un sistem operativ de informare și documentare;
  • întocmește și difuzează informațiile și date statistice;
  • organizează simpozioane și consfătuiri tehnice pentru antrenori și arbitri în vederea perfecționării acestora;
  • promovează interesele membrilor săi pe plan internaţional stabilirea de relaţii de colaborare cu federaţii, confederaţii similare si asociaţii profesionale din alte ţări, afilierea la uniuni  internaţionale patronale şi la alte uniuni internaţionale de profil, sprijinirea particiării membrilor săi la reuniunile organismelor internaţionale la care este interesată;
  • iniţiază acţiuni pentru susţinerea și/sau promovarea unor reglementări în domeniile de interes;
  • colaborarează cu presa şi cu celelalte mijloace de informare în masă, mass-media.

 

CAPITOLUL III: Membrii Asociaţiei – moduri de dobândire şi pierdere a calităţii de membru.

Art. 6

Pot deveni membri asociaţi, denumiţi în continuare „asociaţi” ai Asociaţiei persoane fizice sau juridice din ţară sau străinătate care sprijină moral şi material asociaţia şi care activează în concordanţă cu scopul şi obiectivele prezentei Asociaţii.

Pot fi asociaţi:

  • persoane fizice;
  • persoane fizice autorizate;
  • cluburi si asociatii sportive;
  • federaţii şi confederaţii sportive;
  • societăţi;
  • societăţi sportive pe actiuni;
  • sindicate, patronate, federaţii sau confederaţii patronale;
  • asociaţii şi fundaţii;
  • instituţii de învăţământ;
  • orice altă altă entitate juridică

Asociaţia poate avea membri activi, denumiţi în continuare „colaboratori”.

Colaborator poate fi orice persoană fizică sau juridică care prin activitatea sa contribuie la realizarea și promovarea scopurilor și obiectivelor Asociaţiei.

 Art. 7

Calitatea de asociat se conferă de către Adunarea Generală a Asociaţiei.

Cererea de adeziune se depune la Consiliul Director şi va fi adresata Preşedintelui Asociaţiei.

Cererea de adeziune va fi supusă aprobării în prima şedinţă a Adunării Generale a Asociaţilor.

În caz de respingere, hotărârea se comunică în termen de 30 de zile, fără motivare.

Calitatea de membru colaborator se dobândeşte în baza cererii de adeziune aprobată de Consiliul Director.

Calitatea de colaborator se dobândeşte prin confirmarea de către Consiliul Director a cererii de adeziune.

 Art. 8

Pierderea calităţii de asociat ori colaborator al Asociaţiei are loc prin:

  1. încetarea existenţei persoanei juridice membre a Asociaţiei;
  2. decesul persoanei fizice;
  3. renunţarea la calitatea de membru;

Art. 9

Excluderea unui asociat sau colaborator se poate hotărî pentru unul din următoarele motive:

  1. Nerespectarea prevederilor Statutului;
  2. Nerespectarea hotărârilor Adunării Generale ale Asociaţilor şi deciziilor Consiliului Director;
  3. Prin activitatea desfăşurată, acţiunile întreprinse şi informaţiile transmise în mediul public, un membru al asociaţiei aduce prejudicii de imagine Asociaţiei;
  4. Neimplicarea în activitatea asociaţiei sau implicarea sporadică pe o durată calendaristică de aproximativ doi ani;
  5. Neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutive;

Pierderea calităţii de asociat al Asociaţiei se constată sau se decide de către Adunarea Generală.

Pierderea calităţii de colaborator  al Asociaţiei se constată sau se decide de către Consiliul Director.

Art. 10

Constatarea abaterii disciplinare se realizează de către persoanele împuternicite prin decizie de către Consiliul Director care va prezenta Adunării Generale a Aociaţilor în cadrul şedinţei de dezbatere a propunerii de excludere un raport asupra abaterii săvârşite.

Membrul propus pentru excludere are dreptul de a formula apărări şi poate solicita amânarea dezbaterii propunerii asupra aplicării sancţiunii excluderii.

Art. 11

Excluderea pentru neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutive se va dezbate în baza sesizării Cenzorului sau a Comisiei de Cenzori.

Dacă până la data ţinerii şedinţei Adunării Generale a Asociaţilor membrul propus pentru excludere face dovada achitării cotizaţiei restante,  propunerea va fi respinsă, sub condiţia plăţii în avans a cotizaţiei pentru o perioadă  de 6 luni.

CAPITOLUL IV: Drepturi şi îndatoriri ale membrilor Asociaţiei

Art. 12

Membrii Asociaţiei au dreptul:

a)să participe la Adunările Generale ale Asociaţiei, să pună în discuţie şi să ia parte la dezbaterea problemelor care interesează domeniul sau bunul mers al Asociaţiei;

b)să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Asociaţiei;

c)să sesizeze Asociaţia despre problemele care privesc scopul şi obiectivele Asociaţiei în vederea promovării şi apărării acestora;

d) să participe la evenimntele, acţiunile şi activităţile organizate de Asociaţie;

e) să beneficieze de rezultatele obţinute de Asociaţie prin activităţile desfăşurate;

f)să solicite şi să beneficieze de sprijin din partea Asociaţiei în activităţile  specifice pe care le desfăşoară.

Art. 13

Membrii Asociaţiei au următoarele îndatoriri:

a)să respecte prevederile prezentului Statut şi hotărârile organelor de conducere ale Asociaţiei şi să dea tot sprijinul pentru îndeplinirea obiectivelor Asociaţiei;

b)să respecte normele de etică profesională şi de ţinută morală conforme Codului de Etică Profesională adoptat de Adunarea Generală a Asociaţiei;

c)să nu desfăşoare în cadrul Asociaţiei sau cu ocazia manifestărilor organizate de către asociaţie activităţi de propagandă politică faţă de alţi membrii ai Asociaţiei sau faţă de terţe persoane aflate în legătură profesională cu Asociaţia;

d) să comunice Consiliului Director orice schimbare intervenită în conduderea proprie şi documentele aferente precum şi componenţa organelor de conducere actualizată;

e) să plătească cotizaţia stabilită de conducerea Asociaţiei;

CAPITOLUL V: Organizare, conducere, control

Art. 14

Asociaţia are următoarele organe:

– Adunarea Generală a Asociaţiei;

– Consiliul Director;

– Cenzorul sau Comisia de Cenzori.

Art. 15

Organele de conducere în întregul lor şi fiecare din membrii acestora răspund de activitatea organului respectiv în faţa Adunării Generale.

 

SECTIUNEA A: Adunarea Generală a Asociaţiei

Art. 16

Adunarea Generală se compune din totalitatea asociaţilor şi este organul suprem de conducere al acesteia.

Art. 17

Adunarea Generală se întruneşte în sesiune ordinară, respectiv extraordinară după cum urmează;

– în sesiune ordinară, o dată pe an, în prima decadă a lunii decembrie.

– în sesiune extraordinară, ori câte ori trebuie rezolvate probleme importante de competenţa Adunării Generale şi care nu suferă amânare.

Art. 18

Convocarea Adunării Generale în sesiune ordinară se face de către Consiliul Director în scris, cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării adunării, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, e-mail sau telefonic.

În convocare vor fi precizate ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea precum şi ordinea de zi.

Convocarea adunărilor extraordinare se face la iniţiativa Consiliului Director sau a Preşedintelui Consiliului Director.

Art. 19

Adunarea Generală este valabil constituită dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din totalul membrilor existenţi la data convocării.

Dacă la prima covocare a Adunării Generale nu se întruneşte cvorumul necesar, Consiliul Director va realiza a doua convocare, cu aceeaşi ordine de zi, Adunare Generală fiind legal şi statutar constituită indiferent de numărul celor prezenţi.

Hotărârile Adunării Generale se iau cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

Fiecare membru are dreptul la un singur vot.

Art. 20

Votul poate fi exercitat şi prin corespondenţă.

Un membru legal convocat ori care a luat cunoştinţă de şedinţa Adunării General poate să îşi transmită în scris, prin poştă, fax sau email, un punct de vedere asupra ordinii de zi şi poate să îşi exercite votul prin corespondenţă  primită şi înregistrată de către Adunarea Generală cel târziu la data începerii şedinţei.

În acest caz, se va considera că membrul al cărui punct de vedere ori vot a fost comunicat Adunării Generale este prezent, fiind socotit la verificarea cvorumului statutar.

Dezbaterile şi hotărârile adoptate se consemnează într-un registru special de către un secretar desemnat de către Consiliul Director.

Art. 21

Atribuţiile Adunării Generale sunt următoarele:

a)stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;

b)dezbaterea raportului de activitate al Consiliului Director;

c)aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Asociaţiei şi a bilanţului contabil;

d)alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;

e)aprobarea şi modificarea Statutului;

f)numirea, alegerea şi revocarea cenzorului sau a membrilor Comisiei de cenzori, în condiţiile legii;

g)aprobarea înfiinţării de filiale;

h)dizolvarea şi lichidarea asociaţiei precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;

i)hotărăşte cu privire la asocierea cu alte persoane fizice sau juridice;

j) propune si sustine candidaţi în cadrul entităţilor juridice la care se afiliază;

k) hotărăşte cu privire la excluderea membrilor asociaţi;

l) soluţionează contestaţiile împotriva deciziilor Consiliului Director;

m) exercită orice alte atribuţii prevăzute în lege sau statut.

Art. 22

Deliberările Adunării Generale se consemnează, prin grija secretarului, într-un registru de deliberări, accesibil oricărei persoane interesate, la care se vor anexa procesele-verbale de şedinţă.

Art. 23

Hotărârile luate de Adunarea Generală sunt obligatorii şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotrivă.

Adunarea Generală delega ca una sau mai multe atributii ale sale sa fie exercitate de catre Consiliul Director.

SECTIUNEA B: Consiliul Director al Asociaţiei

Art. 24

Consiliul Director reprezintă organul executiv al Asociaţiei şi este ales de Adunarea Generală pe o perioadă de patru ani.

Art. 25

Consiliul Director este format din 7 membri:

–Presedinte al consiliului, denumit şi Preşedinte al Asociaţiei;

–Vicepreşedinţi;

– Secretar general;

– Preşedinte de onoare;

Consiliul Director se întruneşte în mod obligatoriu lunar precum şi ori de cîte ori este nevoie.

Art. 26

Consiliul Director exercită conducerea Asociaţiei în perioada dintre sesiunile Adunării Generale şi hotărăşte în toate problemele care intră în competenţa sa.

Art. 27

Consiliul Director asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale.

Art. 28

Consiliul Director are următoarele atribuţii:

– prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor asociaţiei;

– încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;

– aprobă organigrama şi politica de personal a asociaţiei;

– decide angajarea, în functie de cerintele activitatii, de  consilieri de specialitate, personal tehnic retribuit  și personalul administrativ;

– propune proiectele și programele asociației;

– decide schimbarea sediului asociației;

– asigură respectarea statutului și desfașurarea programelor și proiectelor asociației;

– elaborează și modifică codul de etică al asociației şi regulamentul intern;

– urmarește respectarea codului de etică al asociației şi regulamentului intern;

– convoacă şi pregăteşte Adunările Generale, ordinare şi extraordinare, şi se îngrijeşte de buna lor desfăşurare;

– acceptă și gestioanează ajutoarele sau sponsorizările și donațiile persoanelor fizice sau juridice interne sau externe;

– urmarește recuperarea pagubelor aduse asociației de către persoane angajate sau din afara în conformitate cu prevederile legii;

– propune şi acordă indemnizații, premii şi alte recompense membrilor asociaţiei;

aprobă cererile de adeziune ale membrilor colaboratori;

–  întocmeştre rapoarte privind constatarea abaterilor şi formulează propuneri de excludere a membrilor Adunării Generale;

– stabileşte numărul, atribuţiile şi structura comisiilor de specialitate şi desemnează componenţa acestora.

– îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.

Art. 29

În activitatea sa, Consiliul Director emite decizii.

Deciziile se iau cu majoritatea simplă a membrilor Consiliului Director.

Deciziile Consiliului Director pot fi contestate, conform legii, în termen de 15 zile de la emitere.

Contestaţia împotrivia deciziei nu suspendă executarea.

Art. 30

Consiliul Director este răspunzător pentru întreaga activitate în faţa Adunării Generale.

Art. 31

Fiecare membru al Consiliului Director este individual responsabil pentru actele şi faptele sale în cazul încălcării legislaţiei sau dispoziţiilor primite.

SECTIUNEA C:

Preşedintele Consiliului Director

Art. 32

Preşedintele Consiliului Director, denumit şi Preşedintele Asociaţiei, reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii, având dreptul de a semna legal în numele şi pentru aceasta acte juridice.

Art. 33

Preşedintele Consiliului Director, denumit şi Preşedintele Asociaţiei reprezintă asociaţia în faţa organismelor internaţionale şi în relaţiile cu mass – media, fiind purtătorul de cuvânt al acesteia.

SECTIUNEA D: Cenzorul sau Comisia de Cenzori

Art. 34

Cenzorul/Comisia de Cenzori reprezintă organul de control financiar intern al Asociaţiei.

Art. 35

În realizarea competenţei sale, cenzorul/Comisia de cenzori:

– verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociaţiei;

– întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale;

– poate participa la şedinţele Consiliului Director fără drept de vot;

– îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală;

Art. 36

În condiţiile legii şi în limita posibilităţilor Asociaţiei Politici Noi ale Sportului cenzorul/membrii Comisiei de Cenzori are/au dreptul, să fie plătiţi pentru activitatea depusă în cadrul Asociaţiei.

SECTIUNEA E: Comisiile de Specialitate

Art. 37

În cadrul Asociaţiei funcţionează următoarele Comisii de Specialitate:

  1. Legislație şi documentare;
  2. Învățământ și formare profesională;
  3. Sport;
  4. Arbitraj;
  5. Relatii Internationale;
  6. Management şi economic;
  7. Publicistică şi mass media;

 

CAPITOLUL VI: Patrimoniul Asociaţiei

Art. 38

Patrimoniul iniţial al Asociaţiei este de 1.200 lei.

Art. 39

Veniturile Asociaţiei pot proveni din:

– cotizaţiile membrilor;

– dobânzi şi dividende rezultate din plasarea sumelor disponibile în condiţiile legale;

– dividendele Societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţie, potrivit legii;

– venituri realizate din activităţi economice directe;

– donaţii, sponsorizări sau legate;

– alte venituri în conformitate cu legislaţia în vigoare;

CAPITOLUL VII: Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei

Art. 40

Asociaţia se dizolvă:

– de drept;

– prin hotărâre a judecătoriei;

– prin hotărârea Adunării Generale.

Art. 41

Asociaţia se dizolvă de drept prin:

s)realizarea scopului pentru care a fost constituită;

c)imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de trei luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

d)imposibilitatea constituirii Adunării Generale sau a constituirii Consiliului Director, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care Adunarea Generală sau Consiliul Director trebuia constituit;

e)reducerea numărului de asociaţi sub limita fixată de lege (trei membri), dacă acesta nu a fost complinit timp de trei luni.

Art. 42

Asociaţia se poate dizolva şi prin hotărârea Adunării Generale. În această situaţie, în termen de 15 zile de la data şedinţei de dizolvare, procesul verbal, în formă autentică, se depune la judecătorie, pentru a fi înscris în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor.

Art. 43

Dizolvarea Asociaţiei are ca efect lichidarea acesteia în condiţiile legii.

Art. 44

Bunurile rămase în urma lichidării Asociaţiei vor fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public, cu scop identic sau asemănător.

CAPITOLUL VIII: Dispoziţii comune şi finale

Art. 45

Prezentul statut este valabil pe toată durata de funcţionare a Asociaţiei, modificarea sau completarea acestuia urmând a se face numai în formă scrisă şi cu îndeplinirea reglementărilor legale.

Art. 46

Prevederile prezentului statut se completează cu celelalte dispoziţii legale în vigoare.

Art. 47

Prezentul Statut a fost aprobat de Adunarea Generală a Asociaţiei.

 

Descarca aici Formular_adeziune membru asociat/colaborator.