Dezbatere publica ,,Sportul in Romania”. Abordare participativa in modificarea Legii 69/2000 Legea Educatiei Fizice si Sportului

  • 0

Dezbatere publica ,,Sportul in Romania”. Abordare participativa in modificarea Legii 69/2000 Legea Educatiei Fizice si Sportului

Tags : 

Joi 28 iulie 2016 a avut loc dezbaterea publica pe tema proiectului de modificare legislativa propus de Ministerul Tineretului si Sportului.

Dupa terminarea dezbaterii imi permit sa va impartasesc cateva impresii.
Marea majoritate a celor prezenti, au subliniat ceea ce si eu impartasesc, ca avem nevoie de o noua lege a educatiei fizice si a sportului, la pachet cu un set de modificari legislative care sa acorde facilitati fiscale si sa contribuie la consolidarea si dezvoltarea sistemului national de educatie fizica si sport.
Inainte de a pune in dezbatere o noua lege a educatiei fizice si sportului, este imperios necesar sa definim o Strategie Nationala pentru Educatiei Fizica si Sport pe termen scurt, mediu si lung (eu am propus o perioada 2016-2032) care sa ne arate liniile directoare pe resurse umane, finantare, infrastructura si activitate pentru aceasta perioada, pentru a cheltui eficient acesti bani din sport, multi putini care sunt.
Discutand cu unii presedinti de federatii, suntem convinsi ca aceasta Strategie trebuie sa se materializeze si printr- un Plan de Dezvoltare a Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032 care sa stabileasca punctual pe fiecare linie (resursa umana, finantare, infrastructura activitate) obiectivele, termenii de realizare si cine raspunde. Acest plan, trebuie neaparat aprobat de catre Parlamentul Romaniei, astfel incat indiferent cine vine la guvernare sa nu se modifice major ci doar efectuate corectii de optimizare.
Punctual pe proiectul de lege s-au facut interventii si discutii:
a. impartirea federatiilor in doua categorii, este o propunere neinspirata si care nu rezolva nimic altceva decat sa cream ,,un razboi” inutil intre federatii si sa invrajbim pe unii impotriva celorlalti. Daca la art. 5 in lege vorbim de egalitatea de sanse, atunci nu are sens sa intervenim in lege si sa impartim in doua categorii federatiile ci asa cum s-a facut si pana acum prin Regulamentul si Criteriile de Finantare al Federatiilor Sportive Nationale stabilite finantarile in functie de strategia care lipseste cu desavarsire;
b. Scoaterea capitolului cheltuiala salariala de pe lista cheltuielilor eligibile din fondurile publice obtinute de catre cluburile private pe baza de proiecte de la autoritatile locale (art. 18.2) este unanim dezagreata. Confuzia creata, a adus la dezbatere si pe fostii mei colegi de la CSM Bucuresti care nu au inteles ca ei nu fac parte din categoria celor afectati de acesta propunere!? Nu vor fi afectate nici cluburile Steaua, Dinamo, CSM Ploiesti, CSM Craiova si toate cluburile institutii publice in subordine autoritatilor locale sau centrale. Problema este ca celelalte cluburi care reprezinta 80% din cluburile active in campionatele nationale de seniori, ar trebui sa isi caute alte surse de finantare (sponsori sau alte venituri proprii) pentru a evita memoriile, insolventa sau chiar falimentul incepand cu luna septembrie! Personal consider, ca daca vom avea o Lege a Sponsorizarii buna (30% din impozitul pe profit fara bariera de 5/1000 valabila pentru toate domeniile, o taxa anuala diferentiata pentru sport pentru companiile multinationale, bancile si alte instutii financiare, hipermarcheturile, companiile de telefonie si telecomunicatii, firmele care nu declara profit), ar putea fi gandit un sistem care sa transfere sarcina financiara de pe umerii statului pe umerii privatului intr-o perioada de 2-3 sezoane competitionale sportive. Deasemenea aici este foarte important sa implementam Contractul de Munca in Sport si Contractul Unic de Prestari Servicii Sportive, pentru a stabili cadrul general agreat care dupa parerea mea ar aduce pe de o parte mai multe incasari la bugetul de stat, ar indeparta orice interpretare si posibila incalcare a legislatiei de catre managerii/ordonatorii de credite sportivi. Aici sunt mai multe propuneri si s-a discutat despre bugetele multianuale in sport avand in vederea atipicitatea domeniului (si bine s-a facut daca aceste idei se vor si materializa).
c. nu am avut timp in alocutiunea mea sa ating toate aspectele, dar ce este de retinut si nu am reusit sa spun este ca drama prin care trece sportul romanesc este si o urmare a unei proaste organizari a sportului scolar. Avem o propunere cu un Regulament de Organizare si Desfasurare a Activitatilor Sportive in cadrul Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare care sper din tot sufletul sa fie materializat. Am solicitat deasemenea ca ministrii prezenti sa le comunice premierului Dacian Ciolos, ca lumea sportului ii solicita sa declare sportul politica de stat si alaturi de cultura Ambasadori ai Romaniei. Pentru asta avem nevoie de o finantare de 1% din PIB si nu de 0.023%!
Acest proiect trebuie implementat nu mai tarziu de 15 septembrie 2016 altfel mai pierdem un an. Chiar daca nu se va gasi o finantare imediata, avem nevoie sa stabilim un cadru organizatoric astfel incat macar 80% din elevii din preuniversitar si studentii sa practice in mod continu si sustinut 1 sau 2 ramuri de sport!

Finantarea inseamna asumarea politica pentru un proiect national astfel incat, declaratiile din ultima vreme sa nu ramana declaratii sterile.
d. se solicita consolidarea sportului de performanta in special a celui profesionist si solutia ar fi Contractul de Munca in Sport/Contractul Unic de Prestari Servicii Sportive, introducerea in nomenclatorul de meserii a tuturor profesiilor din sport si consolidarea Ligilor Profesioniste;
e. multe federatii (olimpice si neolimpice) si-au exprimat nemultumirea pentru impartirea propusa a federatiilor sportive nationale. Subscriu si cred ca pozitia celor de la arte martiale este pertinenta. Sensei Florentin Marinescu a punctat foarte bine ca, ,,unii ar trebui sa se gandeasca ca ar fi bine sa fie parinti ocrotitori ai turor copiilor de pe scara blocului si nu numai a celor din apartamentul celui ajuns sef de scara!”
Eu cred, ca problema sportului romanesc nu este numarul mare de federatii(73) ci numarul mic de sportivi care beneficiaza si de bugete mici, austeritate si saracie. Este adevarat ca la unele federatii, chiar daca am aloca astazi 1 miliard de euro, nu au cum si mai ales pentru ce sa -i cheltuie.

f. inteleg ca Socaciu Adrian (Asociatia Student Sport) a solicitat infiintarea unei Federatii a Sportului Universitar, acuzand FSSU ca fiind ineficienta. Eu imi asum aceste declaratii si-i comunic pe aceasta cale ca este intr-o mare eroare. FSSU se confrunta ca si alte institutii cu multe probleme, face eforturi de a-si optimiza activitatea si de a gasi solutii. Exista un blocaj inter-institutional care nu tine de noi dar si eu as vrea foarte tare sa nu mai existe. Pentru asta avem nevoie de vointa politica, de a lasa orgoliile meschine la o parte si de a cauta solutii materializabile la toate problemele. Reafirm ceea ce am spus si o voi mai spune: vom avea sport universitar peste 8 ani de la initierea unui proiect care sa reorganizeze sportul scolar!

Prezenta ministrului muncii Dragos Pislaru, ministrului secretar de stat in finante Biris Gabriel, ministrului finantelor Anca Dragu, ministrului tineretului si sportului Elisabeta Lipa, ministrului Dialogului CivicVioleta Alexandru, ministrului educatiei Mircea Dumitru, a ministrului Gabriela Szabo, a presedintelui COSR Alin Petrache, a domnilor Ion Tiriac si Ilie Nastase si a multor presedinti de federatii si sportivi emblematici, a dat greutate acestei dezbateri si ar fi pacat ca acest eveniment sa ramana fara masuri materializabile care sa optimizeze activitatea in sportul romanesc.

Cel putin la modul declarativ, Romania ca natiune, tinde spre un progres economic si social. Peste tot in lume, performanta economica este direct proportionala cu nivelul de educatie si starea de sanatate a natiunii.
Viitorul  este in scoala romaneasca, iar viitorul sportului romanesc in Asociatia Sportiva Scolara – unicul vehicul spre normalitate si care poate contribui la dezvoltare.
Infiintarea ASS urilor, finantarea acestora, ar contribui la legitimarea in sport a aproximativ 2.5 milioane de noi sportivi care sa practice in mod continuu si sustinut a activitatilor sportive, crearea a aproximativ 350.000 de noi locuri de munca. Acestea ar conduce implicit la o dezvoltare a subdomeniilor economiei care graviteaza in jurul sportului: turism, transport, farmaceutice, paza si securitate, productie de echipament, media, asigurari, ticketing, etc.
Iesirea din cercul vicios in care ne invartim de 26 de ani se poate face doar printr-un proiect national si asumare politica!

13645270_1221568671207458_4935658347553049089_nAutor: Constantin Caliman


  • 0

Sportul romanesc la rascruce! Stiti cate fete ca Nadia Comaneci ,,mor” in Romania pentru ca sistemul nu mai este in stare sa le descopere!? Dar cati de Gheorghe Hagi?

Tags : 

Urmeaza o saptamana importanta pentru sportul romanesc.

Pe de o parte, avem plecarea delegatiei Romaniei la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, eveniment major in sportul mondial, care va da la sfarsitul lunii august ierarhia in lume a celor mai mari puteri sportive, moment de evaluare a valorii sportului romanesc in comparatie cu celelalte state.

Pe de alta parte, poate mai putin vizibil dar cu siguranta nu mai putin important, vom avea dezbaterea finala pe tema proiectului de modificare a Legii 69/2000 (Legea Educatiei Fizice si a Sportului).

Sportul romanesc, prin proiectul de modificare legislativa propus de MTS, se afla la o mare rascruce. Din pacate, nu la rascrucea asteptata de atatia ani de miscarea sportiva din Romania: o strategie nationala pentru cel putin 4-5 cicluri olimpice, o reorganizare a sportului astfel incat sportul scolar si universitar sa devina baza piramidei sportului romanesc, o finantare sanatoasa si parghii lucrative care sa permita dezvoltarea.

Ca sa sintetizez, proiectul legislativ, nu rezolva nici pe departe problema sportului romanesc dar ,,are meritul” de a aduce in discutie doua modificari care vor afecta grav un sistem aflat intr-un colaps evident:

  1. arunca lumea sportului si federatiile nationale intr-un razboi nedorit, in care unele federatii sunt considerate ,,mai importante” decat altele, incalcand flagrant drepturile conferite de legislatia internationala, respectiv dreptul la egalitatea de sanse si dreptul la exprimare;
  2. scoaterea capitolului ,,cheltuieli salariale” de pe lista cheltuielilor eligibile din fondurile publice, ar conduce la o disparitie a mai mult de 80% din cluburile sportive care duc greul in competitiile nationale de seniori.

Referitor la celelalte modificari propuse, mi-am prezentat un punct de vedere  factorilor de analiza si decizie, dar si intr-un material publicat pe site-ul politicisport.ro pentru opinia publica.

In ceea ce priveste impartirea federatiilor in ,,federatii sportive nationale” si ,,federatii sportive”, doua categorii care sa separe clar ramurile sportive in ramuri mai importante si finantate de catre statul roman si ramuri mai putin importante, recunoscute dar nefinantate de statul roman, nu rezolva cu nimic problemele cu care se confrunta sportul romanesc. Mai degraba, le acutizeaza.

Problema in Romania nu este numarul mare de federatii sportive nationale ci numarul mic de practicanti.

Daca vom intelege aceasta stare de fapt si vom recunoaste acest adevar trist, vom reusi sa plecam de la o realitate care, vrem-nu vrem, ne deranjeaza, dar trebuie rezolvata reasezand sportul scolar si universitar la baza piramidei sportului romanesc.

tabel_nr sportivi 2012_2014

Daca admitem ca reper, ca masa critica (masa de selectie pentru sportul de performanta romanesc) o constituie cei 3,2 milioane de elevi din mediul preuniversitar si cei aproximativ 500.000 de studenti din mediul universitar, atunci cifrele din tabelul de mai sus nu au nevoie de nici un comentariu.

În anul școlar 2014-2015 în sistemul de învățământ preuniversitar funcționează 68 cluburi sportive cu personalitate juridică, 65 de unități de învățământ care au în structura lor secții de club sportiv școlar, 34 colegii și licee cu program sportiv și 100 unități de învățământ care au clase cu profil sportiv. În aceste unități de învățământ se pregătesc pentru marea performanță cca 75.000 de elevi sportivi, din care doar 12.203 elevi sportivi legitimati in cadrul Cluburilor Sportive Scolare, Palate ale Copiilor, Licee cu Program Sportiv adica ai Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice, diferenta fiind sportivi legitimati la alte structuri sportive.

Tot in acelasi an regasim in sistemul universitar un numar de 28 de cluburi sportive universitare cu 4.466 de sportivi legitimati din care 2.407 seniori (nu toti studenti) si 2.059 juniori.

Putem constata ca, din totalul de 243.375 sportivi legitimati in Romania avem 30.81% sportivi elevi si 0.98% sportivi studenti.

Acestia reprezinta din masa critica avuta la dispozitie:

  • 2.34% elevi sportivi dintr-un total de 3.200.000 elevi in mediul preuniversitar;
  • 0.48% studenti sportivi dintr-un total de 500.000 studenti din mediul universitar;

Trebuie inteles, ca performanta sportiva este rezultanta unei educatii in timp, nu vine intamplator si accidental ci in urma aplicarii unor criterii de selectie pe o masa critica cat mai mare, intr-un sistem organizatoric care sa promoveze educatia prin sport si imbunatatirea starii generale de sanatate. Vreau sa subliniez acest lucru si sa evitam sa interpretam investitiile in sportul scolar si universitar ca o investitie in sportul de performanta!

Recunoasterea acestei mari probleme cu care se confrunta sportul romanesc va conduce la o reasezare a sistemului pe noi fundamente!

Lipsa performantelor sportive nu este grava! Grava este starea generala de sanatate precara a natiunii, riscurile la care ne supunem intr-un mediu nesanatos si care ne confera ,,dreptul” de a spune cu tristete, ca avem un sistem nefunctional si bolnav!

Sportul in Romania traieste intr-un cerc vicios:

  1. Numarul mic de practicanti conduce la o calitate slaba a spectacolului sportiv;
  2. Calitatea slaba a spectacolului sportiv conduce la arene sportive goale;
  3. Arenele sportive goale nu sunt si nu vor fi niciodata interesante pentru sponsori si oamenii de marketing, din aceasta cauza nici nu vor fi mediatizate suficient si nici transmise tv;
  4. Nemediatizate, evenimentele sportive sunt neinteresante pentru dezvoltatorii de servicii, producatorii de echipament sportiv, ticketing ul inexistent, turismul sportiv deasemenea, toate conducand sportul pe unul din ultimile locuri in clasamentul prioritatilor pentru parinti si copiii acestora;
  5. Un sistem slab organizat devine ,,neinteresant” iar numarul de practicanti de activitati fizice organizate va fi din ce in ce mai mic;
  6. Numarul mic de practicanti conduce intotdeauna la o calitate slaba a spectacolului sportiv;

Cine trebuie sa construiasca un sistem atractiv, interesant si cu posibilitati multiple de dezvoltare? Statul roman prin toate structurile lui functionale inca! Adica NOI!

Numarul mic de practicanti (masa critica mica de selectie) scade posibilitatea de a reusi sa fie selectionati si indrumati spre sportul de performanta alti Gheorghe Hagi, Nadia Comaneci, Ilie Nastase sau Ion Tiriac, ,,moaste sportive” cu care tot ne ,,laudam” si am reusit sa fim recunoscuti in lume, dar in memoria si respectul carora nu suntem in stare sa mai facem nimic! Stiti cate fete ca Nadia Comaneci ,,mor sportiv” in Romania pentru ca sistemul nu mai este in stare sa le descopere!? Dar cati de Gheorghe Hagi?

In concluzie, impartirea federatiilor sportive in doua categorii nu rezolva problema grava de fond ci acutizeaza unele dispute care nu isi au rostul, vis a vi de ideea  ,,care sport este mai important decat altul”?

Finantarea sportului romanesc trebuie sa se faca transparent, fara implicarea politicului in actul managerial sportiv, dupa un Regulament de Finantare stabilit in functie de Strategia Nationala pentru Sport si Tineret in Romania pentru perioada 2016_2032. Regulamentul de Finantare trebuie stabilit de catre MTS impreuna cu Federatiile Sportive Nationale.

Strategia Nationala de Dezvoltare  a Sistemului de educatie Fizica si Sport in Romania, trebuie stabilita cat mai curand, aprobata de catre Parlament impreuna cu un Plan desfasurat de actiuni pentru reorganizarea sportului in Romania, astfel incat oricine ar veni la guvernare sa nu poata sa il modifice major. Primii pasi trebuie efectuati inainte de inceperea anului scolar 2016-2017 si a anului universitar care tocmai bat la usa. Pentru aceasta, este nevoie de vointa politica si de o asumare a unui proiect national de reorganizare si finantare a sportului romanesc care sa includa un REGULAMENT ORGANIZARE SI DESFASURARE ACTIVITATE ASS.

Cealalta propunere de a scoate capitolul ,,cheltuieli salariale” de pe lista cheltuielilor eligibile din fondurile publice, mentionam mai sus ca ar conduce la  disparitia a mai mult de 80% din cluburile sportive care duc greul in competitiile nationale de seniori.

Mare parte din cluburile sportive care activeaza in ligile/campionatele superioare in Romania sunt finantate din bani publici. Daca nu stiti, va reamintesc ca in anul 2015 au disparut echipele de handbal, volei si rugby din Constanta tocmai din cauza ca, la un control al Curtii de Conturi s-a constatat ca neeligibila cheltuiala salariala iar fondurile obtinute de la Consiliul Judetean si Consiliul Local trebuiau alocate doar pentru capitolele de cheltuieli legate de activitate (cazare, masa, transport, echipament sportiv). Aceste fonduri au fost obtinute prin proiecte de finantare aprobate de catre administratiile publice locale si alocate unor cluburi infiintate si organizate in baza Legii 69/2000 cu completarile ulterioare si OG 26/2000. Tot in anul 2015 s-a modificat Legea 69/2000 si a fost introdus ca si capitol eligibil, cheltuiala salariala din banii publici.

Scoaterea acestei modificari legislative obtinute in anul 2015, nu ar face altceva decat sa conduca la imposibilitatea derularii unor contracte aflate in curs, blocarea unor competitii, depunerea de memorii la comisiile de specialitate ale federatiilor sportive nationale, slabirea campionatelor prin disparitia unor sportivi valorosi care automat vor migra in campionate din alte tari unde sunt platiti la timp si bine.

Deasemenea, aceasta initiativa ar incalca flagrant dreptul la exprimare si egalitatea de sanse!

De ce afirm asta?

Tot in Romania, o mare parte dintre cluburile sportive sunt finantate…surpriza, tot din bani publici: cluburile sportive departamentale aflate in subordinea MTS, cluburile sportive departamentale aflate in subordinea MAPN (CSA Steaua Bucuresti), MAI (CS Dinamo Bucuresti), Ministerul Transporturilor (CS Rapid Bucuresti), CSM urile cluburile sportive municipale – institutii publice aflate in subordinea Consiliilor Locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, Cluburile Sportive Universitare/Cluburile Sportive Scolare/alte unitati de invatamant cu profil sportiv aflate in subordinea Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice. Toate aceste structuri sportive nu obtin finantare pe baza de proiecte aprobate sau nu de catre administratiile locale si/sau centrale, ci au bugete aprobate/alocate ca institutii publice subordonate.

Drama pe care o traieste sportul romanesc din acest punct de vedere este ca, unii ,,sunt mai egali decat altii”!

Daca propunerea de a scoate ca si cheltuiala eligibila, cheltuiala salariala din fondurile publice, se refera deopotriva la toate cluburile sportive din Romania indiferent de forma de organizare si functionare, ar rezolva problema egalitatii de sanse, atunci ar trebuie gandit un proiect pentru o perioada de tranzitie, de 2-3 sezoane competitionale, perioada in care ar trebui consolidate parghii (o lege a sponsorizarii atractiva atat pentru sponsori cat si pentru structurile sportive) astfel incat nimeni sa nu fie afectat. Dar daca aceasta propunere este facuta doar pentru structurile sportive organizate in baza Legii 69/2000 si OG 26/2000 care obtin finantare pe baza de proiecte si aprobate de catre Consiliile Locale/Judetene, aceasta ar constitui o mare nedreptate si o idee neinspirata!

Peste tot in lume exista finantare de la stat, de la administratii centrale si locale (Rusia, Polonia, Ungaria, Spania, Germania, Danemarca, Norvegia, Suedia, Statele Unite ale Americii, Canada, etc.). Cei mai multi bani/cap de locuitor sunt investiti conform datelor statistice in tarile nordice (Suedia, Norvegia, Danemarca) unde se ajunge la aproximativ 65 euro/cap de locuitor.

Dezvoltarea sistemului educaţiei fizice şi a sportului conduce implicit la crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltare economică. Este necesară încurajarea unei culturi de masă în privinţa participării la activităţi fizice şi competiţii sportive, cu o ţintă de participare de 40-45% din populaţie. Acest deziderat trebuie pus în contextul mai larg al unui parteneriat între autoritatea guvernamentală, sectorul privat şi organizaţiile neguvernamentale şi de voluntari.

Sa strici ceva functional, este usor! Sa construiesti ceva durabil este greu, dar nu imposibil!

Prin experienta mea acumulata in managementul sportiv si in administratia publica, consider fara echivoc, ca vremea vorbelor goale aruncate in vant a trecut. Este momentul faptelor!

Romania are nevoie de un proiect national de reorganizare a sportului si o vointa politica in acest sens. Resursele financiare nu sunt adevarata problema a sportului in Romania ci mai degraba forma de organizare si parghiile avute la dispozitie de lumea sportului si cea a oamenilor de afaceri. Restul va veni de la sine pentru ca natiunea stie ce vrea. Se pot crea aproximativ 350-400.000 de locuri de munca si reglementa o piata care ar putea aduce crestere economica si un 4-5% din PIB. Atunci vom trai ca o natiune sanatoasa si cu speranta in suflet, pentru rezultate sportive in competitiile internationale si nu cu frustrarea ca nu mai contam in nici o competitie.

Atunci vom striga cu totii mandri: Hai Romania!

Autor: Constantin Caliman

 

 

 


  • 0

Alianta Nationala pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania

Tags : 

Avem placerea sa va anuntam semnarea protocolului de colaborare si directiile de actiune a ,,Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania’’.
Joi 7 iulie 2016, la Athenee Hilton Palace Hotel Bucuresti/Sala Diplomat, a fost semnat Protocolul de Colaborare al Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania.
Persoanele prezente, reprezentanti ai federatiilor si confederatiilor sindicale din Romania, federatii sportive nationale, federatii patronale, organizatii nonguvernamentale, companii romanesti interesate de dezvoltarea sportului, au aderat la punctele comune ale protocolului, urmand ca o delegatie formata din reprezentantii alesi sa reprezinte interesele comune in relatia cu Guvernul Romaniei, Parlamentul si organismele abilitate pentru materializarea obiectivelor.

Demersul acestei actiuni, este cel de a pune bazele unei organizatii nationale care sa militeze impreuna pentru drepturile miscarii sportive in Romania, sa reusim sa determinam o reorganizare a sportului romanesc intr-un sistem logic cu baza piramidei in scoala si in universitate, cu o finantare adecvata dar mai ales o dezvoltare in paralel a subdomeniilor economiei care graviteaza in jurul sportului.

Dorim ca statul roman sa acorde importanta cuvenita sportului, sa dezvoltam Asociatiile Sportive Scolare si Universitare ca vehicul spre normalitate, sa promovam practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, intr-un sistem bine consolidat si finantat.

Dorim sa definim in cel mai scurt timp o ,,Strategie Nationala de Dezvoltare a Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032’’.

Obiective pe termen scurt (pana la 31 decembrie 2016):
• Reorganizarea Sportului in Scoala si Universitate;
• Finantarea structurilor sportive din Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice, acordarea de burse motivationale sportive in mediile preuniversitar si universitar, organizarea Campionatelor Nationale Scolare si Universitare pe ramura de sport in parteneriat cu Federatiile Sportive Nationale;
• Implementarea Contractului de Munca in Sport/Contractului Unic de Prestari Servicii Sportive;
• Aprobarea de catre Parlamentul Romaniei a ,,Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032”;
• Finantarea cu 1% din PIB a sportului romanesc incepand cu anul fiscal 2017;

Obiective pe termen mediu (2016-2020);
• Dezvoltarea Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare si crearea a aproximativ 350.000 de locuri de munca, marirea numarului de sportivi practicanti legitimati de la 2437.00 cati avem astazi la 3 milioane;
• Acordarea de terenuri si baze sportive Federatiilor Sportive Nationale in concensiune pentru 49 de ani, pentru a dezvolta proiecte de infrastructura sportiva care sa le genereze venituri proprii;
• Dezvoltarea infrastructurii sportive, reabilitarea si modernizarea bazelor sportive existente, construirea de noi facilitati in cadrul unui ,,Plan National de Dezvoltare a Infrastructurii Sportive”;
• Dezvoltarea Industriei Sportului, care ar trebui sa contribuie la PIB ul national cu 3-5% incepand cu anul 2018;
• Depunerea candidaturii Romaniei ca tara organizatoare a evenimentelor internationale sportive (scolare, universitare);

Obiective pe termen lung (2021-2032);
• Imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii;
• O atenta supraveghere si corectie anuala (sau ori de cate ori este nevoie) a indicilor la toate capitolele din strategia nationala pentru sport;
• Dezvoltarea infrastructurii sportive;
• Crearea de parghii astfel incat sarcina financiara sa fie transferata in maxim 8 ani de pe umerii statului pe cei ai privatului (legea sponsorizarii, facilitati fiscale la achizitia de echipament sportiv, renovarea si construirea de baze sportive, legea voluntariatului, etc.);
• Dezvoltarea conceptului ,,Sportul Ambasador al Romaniei”, o mai buna reprezentare a Romaniei in competitiile internationale si obtinerea de rezultate sportive;

Multumim pe aceasta cale tuturor participantilor:

1. Constantin /Presedinte Onoare APNSR
2. Catalin Dinu /Secretar General APNSR
3. Costin Dumitru /Blocul National Sindical
4. Bogdan Hossu/Confederatia Nationala Sindicala Cartel ALFA
5. Marius Nistor /Federatia Sindicatelor din Educatie SPIRU HARET
6. Simion Hancescu/Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant
7. Anton Hadar/Federatia Nationala Sindicala ALMA MATER
8. Razvan Petre/ Federatia Nationala Sindicala ALMA MATER
9. Adrian Dragnea/SREFS
10. Monica Iagar/Biroul de Coordonare Activitati Sportive MAI
11. Alexandrescu Constantin/FR Orientare
12. Alina David/APDS Asociatia Pentru Drepturile Societatii
13. Marius Dumitru/APDS Asociatia Pentru Drepturile Societatii
14. Virgil Stanescu/Federatia Romana de Baschet
15. Dumitrescu Vicentiu/FR Volei
16. Razvan Pircalabu/FR Lupte
17. Florin Matei/FR Rugby
18. George Cosac/FR Tenis
19. Constantin Statescu/Liga Profesionista de Fotbal
20. Grindeanu Petru/FRAM
21. Tudor Florentina/FR Box
22. Amato Zaharia/FR Kempo
23. Gabriela Dineata/FR Karate Traditional
24. Sorin Iacoban/FR Sah
25. Razvan Matache/FR Fotbal American
26. Emilian Hulubei/Federatia Sportului din Romania
27. Iris Slobozeanu/Riana United
28. Ile Calin/Federatia Patronatelor din Industria Hoteliera
29. Ionut Polizache/Poly Broker
30. Ananii Elena /Poly Broker
31. Laszlo Kari/Metropolis Sibiu
32. Lakatos Peter/Infinity Trophy
33. Bogdan Voina/Sport Suport Romania
34. Beatrice Mercado /Junior Sport
35. Mircea Barna /Asociatia Romania Moderna
36. Cosmin Jurcan /Fundatia Licinium
37. Adrian Socaciu/Student Sport
38. Gruia Docan/Budo Gym Club
39. Cosmin Jieanu/SWAT INTERNATIONAL
40. Alexandru Enciu/Asociatia Presei Sportive

 


  • 0

Alianta Nationala pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania

Tags : 

Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania, anunta fondarea ,, Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania”.

Evenimentul va avea loc joi 7 iulie 2016, incepand cu ora 11.00 la Athenee Hilton Palace Hotel Bucuresti/Sala Regina Maria.

Vor fi prezenti reprezentanti ai federatiilor si confederatiilor sindicale din Romania:

  • Dumitru Costin, Blocul National Sindical;
  • Bogdan Hossu, Cartel Alfa;
  • Anton Hadar, Federatia Nationala Sindicala ,,ALMA MATER”;
  • Marius Nistor, Federatia Sindicatelor din Educatie ,,SPIRU HARET”;
  • Simion Hancescu, Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant;
  • Ile Calin, Federatia Patronatelor din Industria Hoteliera;
  • Federatia Patronatelor din Transporturi;
  • Federatia Patronala a Restaurantelor;
  • Federatia Patronatelor din Farmaceutice;
  • Asociatia Nationala a Asiguratorilor si Brokerilor din Asigurari;
  • Companii de productie si comert cu echipament sportiv;
  • Asociatia Presei Libere;
  • Federatia Sportului Romanesc;
  • Societatea Romana pentru Educatie Fizica si Sport;
  • Liga Profesionista de Fotbal;
  • Federatii Sportive Nationale;

Demersul acestei actiuni este cel de a pune bazele unei organizatii nationale care sa militeze impreuna pentru drepturile miscarii sportive in Romania, sa reusim sa determinam o reorganizare a sportului romanesc intr-un sistem logic cu baza piramidei in scoala si in universitate, cu o finantare adecvata dar mai ales o dezvoltare in paralel a subdomeniilor economiei care graviteaza in jurul sportului.

Dorim ca statul roman, sa acorde importanta cuvenita sportului, sa dezvoltam Asociatiile Sportive Scolare si Universitare ca vehicul spre normalitate, sa promovam practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, intr-un sistem bine consolidat si finantat.

Dorim sa definim in cel mai scurt timp o ,,Strategie Nationala de Dezvoltare a Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032”.

Plan desfasurat de actiuni pentru reorganizarea sportului in Romania

Strategia Nationala pentru Sport si Tineret in Romania pentru perioada 2016_2032

REGULAMENT ORGANIZARE SI DESFASURARE ACTIVITATE ASS

Obiective pe termen scurt (pana la 31 decembrie 2016):

  • Reorganizarea Sportului in Scoala si Universitate;
  • Finantarea structurilor sportive din Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice, acordarea de burse motivationale sportive in mediile preuniversitar si universitar, organizarea Campionatelor Nationale Scolare si Universitare pe ramura de sport in parteneriat cu Federatiile Sportive Nationale;
  • Implementarea Contractului Unic de Prestari Servicii Sportive;
  • Aprobarea de catre Parlamentul Romaniei a ,,Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032”;
  • Finantarea cu 1% din PIB a sportului romanesc incepand cu anul fiscal 2017;

Obiective pe termen mediu (2016-2020):

  • Dezvoltarea Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare si crearea a aproximativ 350.000 de locuri de munca marirea numarului de sportivi practicanti legitimati de la 2437.00 cati avem astazi la 3 milioane;
  • Acordarea de terenuri si baze sportive Federatiilor Sportive Nationale (in concensiune pentru 49 de ani), pentru a dezvolta proiecte de infrastructura sportiva care sa le genereze venituri proprii;
  • Dezvoltarea infrastructurii sportive de interes national, reabilitarea si modernizarea bazelor sportive existente, construirea de noi facilitati in cadrul unui ,,Plan National de Dezvoltare a Infrastructurii Sportive”;
  • Dezvoltarea Industriei Sportului, care ar trebui sa contribuie la PIB ul national cu 3-5% incepand cu anul 2018;
  • Depunerea candidaturii Romaniei ca tara organizatoare a evenimentelor internationale sportive (scolare, universitare, etc.);

Obiective pe termen lung (2021-2032):

  • Imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii;
  • O atenta supraveghere si corectie anuala (sau ori de cate ori este nevoie) a indicilor la toate capitolele din strategia nationala pentru sport;
  • Dezvoltarea infrastructurii sportive;
  • Crearea de parghii astfel incat sarcina financiara sa fie transferata in maxim 8 ani de pe umerii statului pe cei ai privatului (legea sponsorizarii, facilitati fiscale la achizitia de echipament sportiv, renovarea si construirea de baze sportive, legea voluntariatului, etc.);
  • Dezvoltarea conceptului ,,Sportul – Ambasador al Romaniei”, o mai buna reprezentare a Romaniei in competitiile internationale si obtinerea de rezultate sportive;

  • 4

S.O.S. Guvernul Romaniei? Va rog nu treceti proiectul de modificare a Legii Educatiei Fizice si Sportului 69/2000!

Tags : 

Legea 69/2000 este actul normativ care reglementeaza activitatea de educatiei fizica si sport sub toate formele ei. Din 2000 de cand a fost aprobata, aceasta lege a suferit mai multe modificari, lucru absolut normal intr-un sistem cu multe hibe, care are nevoie de optimizari dar mai ales, de o reorganizare din temelii.

Saptamana trecuta, mi s-a solicitat un punct de vedere vis a vi de proiectul de modificare al acestei legi.

Proiectul poate fi regasit pe site-ul MTS aici.

Astazi am aflat ca se doreste neaparat trecerea acestei modificari prin ordonanta de urgenta.

Consider ca, cel putin cateva puncte trebuie reanalizate, altfel aruncam in aer tot sportul de performanta.

Mai jos, va prezint punctul meu de vedere si modificarile propuse, sintetizand cateva idei:

  1. Impartirea federatiilor in federatii sportive nationale si federatii sportive, prin criteriile propuse, va conduce la invrajbirea oamenilor de sport si a federatiilor intre ele. Aceasta impartire se poate face printr-un regulament in care se stabilesc criteriile de finantare si importanta fiecarei ramuri sportive in functie de strategia care lipseste din pacate, dar sper din tot sufletul sa o adoptam in cel mai scurt timp;
  2. Scoaterea cheltuielilor salariale de pe lista cheltuielilor eligibile din fondurile publice, arunca sportul de performanta din Romania in aer. Ne amintim cu totii, de disparitia echipelor de rugby, volei si handbal din Constanta si problemele cu care s-au confruntat cluburile sportive in perioada 2014-2015. Modificarea adusa legii 69/2000 privind acest punct, trebuie neaparat sa ramana. Scoaterea ei, ar insemna ca toate cluburile care beneficiaza de bani publici obtinuti de la consiliile locale si judetene prin proiecte de finantare sa nu mai poata plati salariile sportivilor si a tehnicienilor. Daca se doreste ca sportul romanesc sa nu mai fie finantat din bani publici (la nivel de cluburi) trebuie gandit un pachet de legi astfel incat sponsorizarea sa devina o solutie alternativa in 2-3 ani. Aceasta tranzitie, trebuie gandita bine, altfel riscam sa distrugem si ce mai avem. Propunerea mea este de regandi o lege a sponsorizarii cu un procent de 30% din impozitul pe profit, fara nici un prag din cifra de afaceri si sponsorii sa aiba facilitati fiscale astfel incat ei sa caute echipele si nu managerii sportivi sa fie ,,cersetori”;
  3. Reglementarile privind sportul scolar si universitar trebuie pastrate si dezvoltate, pentru ca baza piramidei sportului in Romania trebuie sa fie in scoala si in universitate. Aceste prevederi trebuie optimizate, trebuie construit sistemul in care sportul scolar si universitar trebuie sa se dezvolte, aratate clar sursele de finantare si parghille de lucru si control;
  4. Deasemenea, sportul profesionist trebuie consolidat, aratand modul in care poate fi obtinut statutul de sportiv profesionist si conditiile de exprimare a acestor profesii. Daca tindem spre normalitate si dezvoltare, aceste reglementari trebuie sa ramana in continutul legii si chiar dezvoltate;
  5. Este imperios necesar sa introducem ,,Contractul Unic de Prestari Servici Sportive” cu o taxare de 26%, ceea ce ar conduce la o asezare sanatoasa si fara interpretari a modului in care sunt platiti sportivii si tehnicienii. Vom avea surpriza de a avea incasari mai mari la bugetul de stat, urmare a ,,asezarii banilor pe masa”;

Propuneri:

  1. La pct. 4, propuneri privind modificarea Art. 6 (2) care va avea următorul cuprins:

,,(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate se desfăşoară sub autoritatea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi coordonată de Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar in baza unui regulament  aprobat prin O.M., având următoarele surse de finanţare:

  1. aportul asociaţilor;
  2. repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în care s-a înfiinţat;
  3. repartizarea unor sume de la bugetul de stat pentru activitatea sportivă, prin intermediul Ministerului Tineretului si Sportului respectiv al Directiilor Judetene / a Municipiului Bucuresti pentru Sport si Tineret, prin programe de finantare;
  4. repartizarea unor sume de la bugetul administraţiilor locale pentru activitatea sportivă;
  5. alte surse conform legii (taxe, cotizatii, donatii, sponsorizari, drepturi de televiziune, drepturi de publicitate, etc.)’’

 La pct. 10, propuneri privind modificarea Art. 14, care va avea urmatorul cuprins:

,, (1) În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale, sportivii de performanţă pot fi:

  1. a) amatori;
  2. b) profesionişti.

(2) Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv încheie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract de munca sau un contract unic de prestări servicii sportive în condiţiile legii.

 (3) Sportivului profesionist, care a încheiat cu o structură sportivă un contract de munca sau un contract unic de prestări servicii sportive, i se asigură, la cerere, participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii, public şi/sau privat, în condiţiile legii.

(4) Licenţa de sportiv profesionist se obţine în conformitate cu procedurile prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive.

(5) Sportivii străini pot desfăşura activitate ca sportivi profesionişti la o structură sportivă din România, în baza permisului de muncă eliberat în condiţiile legii.

(6) Federaţiile sportive  asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti din ramura de sport respectivă.

 (7) Drepturile şi obligaţiile sportivului profesionist sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive, precum şi în contractul de muncă sau contractul unic de prestări servicii sportive, după caz, încheiate între părţi.

 (8) Calitatea de sportiv profesionist încetează în conformitate cu prevederile statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

 (9) Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului, la propunerea federaţiilor sportive.

(10) Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaţiilor sportive, cu avizul Ministerul Tineretului şi Sportului.

(11) În cadrul aceleiasi structuri sportive pot activa, fără nici o restricție, antrenori, medici, asistenți  medicali, maseuri, fizioterapeuţi, cercetători, operatori video, arbitri, observatori, organizatori, statisticieni, cadre didactice, alt tip de personal auxiliar și pot încheia în formă scrisă, un contract individual de muncă sau un contract unic de prestări servicii sportive”.

 (12) Modelul cadru pentru contract unic de prestări servicii sportive se stabileşte prin hotărâre de guvern.’’  

 

 La pct. 18, propunem introducerea unui nou paragraf (f), cu următorul cuprins:

,, f) finantarea programelor sportive de interes public desfasurate in unitatea administrativ-teritoriala, a asociatiilor sportive scolare si universitare infiintate pe langa unitatile de invatamant preuniversitar si institutiile de invatamant superior’’

  1. La pct. 19, propunem introducerea unui nou paragraf (g), cu urmatorul cuprins:

,, g) cheltuieli de natura salariala a sportivilor si personalului tehnic.’’

  1. Pentru propunerea de la pct. 1 privind modificarea Art. 6 (2), este necesară întocmirea şi promovarea prin O.M. al Educaţiei, a unui ,,Regulament de Organizare şi Desfasurare a Activitatilor in cadrul Asociatiilor Sportive Scolare şi Universitare’’ care poate fi optimizat (vezi ANEXA 1).
  2. Pentru propunerea de la pct. 2 privind modificarea Art. 14, este necesară o initiativa legislativă suplimentară  (vezi ANEXA2) ,, Lege pentru modificarea și completarea Codului Fiscal’’ cu expunerea de motive şi formatul propus.

ANEXA 1_REGULAMENT ORGANIZARE SI DESFASURARE ACTIVITATE ASS

ANEXA 2_ Expunere de motive

ANEXA 2_Propunere legislativa


  • 0

Sportul in Romania si organizarea sistemului

Tags : 

România nu are o strategie naţională asumata pe termen mediu şi lung în domeniul sportului.

Avem un  Minister al  Tineretului şi Sportului. Transformările din Minister in Agenţie, apoi in Autoritate si revenirea la Minister, tendinţa de a-l defini ca simplu departament subliniază pe de o parte “importanţa” redusă care se acordă fenomenului sportiv, dar mai ales neputinţa sistemului şi lipsa de viziune referitoare la acest important aspect.

Slaba colaborare între:

  • cele 74 de federaţii naţionale sportive;
  • Comitetul Olimpic Sportiv Român;
  • Federaţia Sportului Şcolar si Universitar;

denotă lipsa de experienta si dezorientarea structurile sportive din ţara noastra.

Aveam (conform Raportului de Audit al Performantei Sportive, intocmit de Curtea de Conturi) in 2013 in Romania, 417 organizatii sportive persoane juridice de drept public, din care:

  • 276 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice centrale, astfel:
  • 48 in subordinea MTS;
  • 220 in subordinea MENCS (70 Cluburi Sportive Scolare, 89 Licee cu Program Sportiv, 35 Palate ale Copiilor/Cluburi Elevi, 29 Cluburi Sportive Universitare);
  • 8 in subordinea altor ministere.
  • 141 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice locale;
  • 69 de structuri sportive societati pe actiuni, persoane juridice;
  • 3 843 de structuri/cluburi sportive private.

                           *date extrase din sursa Raport Curte de Conturi 2013

In cadrul federatiilor sportive nationale, regasim:

Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
2012 7.919 246.033

*1.29%

6.822 6.398 10.878
2014 7.314 243.375

*1.28%

6.861 5.055 8.852

Sursa: Raport anual INS.    *Procent din total populatie

 

FigNumarul mic de sportivi legitimati arata pe de o parte proasta organizare a sistemului si imposibilitatea de a ‘’accesa’’ masa critica,  dar mai ales ineficienta cu care sunt cheltuite bugetele. Numarul de sportivi este intr-un continuu regres. Raportat la numarul de elevi si studenti (aproximativ 3.2 milioane elevi si 0.5 milioane studenti) la celelalte segmente de populatie pana la 19 milioane de locuitori cat are Romania, identificam un procent de 1.3%  din total populatie care sunt sportivi legitimati, ceea ce inseamna foarte putin. Din aceasta cauza, starea generala de sanatate a natiunii se deterioreaza, indicii de mortalitate cresc, bugetele alocate tratarii bolii si nu sanatatii, sunt mari si vor creste alarmant. La baza numarului mic de practicanti/sportivi legitimati regasim si motivul principal pentru care evenimentul sportiv nu mai este un spectacol in sine, arenele sportive sunt goale, serviciile adiacente sunt limitate cantitativ si calitativ, industria sportului in Romania este inexistenta.

In tabelul de mai jos avem cifre defalcate pentru 6 federatii sportive, nu luate intamplator ci avand ca motivatie pretentiile pe care acestea le emit.

Totodata trebuie remarcata, diferenta imensa dintre fotbal si celelalte ramuri sportive. Daca in Romania avem aproximativ ½ din totalul numarului de sportivi legitimati, cifra fiind de aproximativ 120.000, ei bine federatiile de fotbal din Germania, Franta, Anglia, Spania depasesc câteva milioane de legitimati. Tintele statelor europene sunt de 40% populatie activa practicanta de activitati sportive si intre 25-30% sportivi legitimati. Nu intamplator, bugetele acestor state alocate sportului sunt impresionante dar si contributia la PIB este pe masura (in Germania 17% din PIB este dat de industria sportului).

 

Federatia Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
Atletism 2012 252 7.459 601 19 336
2014 237 10.135 601 19 336
Baschet 2012 243 17.169 595 – 172
2014 268 20.170 504 – 144
Gimnastica 2012 45 985 165 4 67
2014 39 1.248 177 3 69
Handbal 2012 227 10.525 476 – 559
2014 231 11.514 481 – 601
Fotbal 2012 3.078 120.520 1.918 2.715 5.735
2014 2.535 117.328 2.277 1.427 4.419
Rugby 2012 93 4.504 46 2 59
2014 118 4.879 200 – 96

Sursa: Raport anual INS

Pe fondul unor bugete din ce în ce mai mici, politizarea excesivă împreună cu epurarea sistemului au condus la:

  • situaţia în care puţinele cadre de specialitate care mai reprezentau un nucleu de profesionişti au plecat sau au fost excluse din sistemul national sportiv;
  • crearea, începând cu 1990, a unei mari prăpăstii între sportul şcolar/universitar şi sportul de performanţă (acesta din urmă fiind considerat una din verigile-cheie ale strategiei noastre pentru următorii 16 de ani).

Din păcate pentru perspectiva unei reale evoluţii în bine a situaţiei descrise mai sus, problemele grave ale sportului nu pot fi rezolvate cu amatorismul aşa-zişilor “specialişti” de conjunctură.

În 2004, miniştrii europeni cu portofolii în domeniul sportului au adoptat o ordine de zi prin care sunt definite temele prioritare de discuţie între statele membre cu privire la sport. Aceste teme fac parte integrantă din Carta Albă a Sportului European (Lisabona, 2005) şi ele ar fi trebuit puse pe agenda de zi a Comisiilor din Parlamentul României, urmând ca ulterior să fie iniţiate pachete de legi pentru materializarea lor.

UE recomandă şi stabileşte prin Carta Alba a Sportului modul de cooperare la nivelul Uniunii pe tema sportului între statele membre, dar şi faptul că această cooperare va trebui să se desfăşoare în cadrul unor reuniuni ministeriale informale, precum şi la nivelul administrativ, prin intermediul reuniunilor la care participă directorii responsabili de domeniul sportiv.

Statul român face abstracţie de aceste indicaţii.

Dezbaterea politică pe tema sportului în Europa acordă o importanţă considerabilă aşa-numitului „model sportiv european”. Totodată, urmare a faptului că anumite valori şi tradiţii ale sportului au dreptul de a fi promovate, pe fondul diversităţii şi complexităţii structurilor sportive din ţara noastră, considerăm că este imperios necesară definirea unui sistem stabil şi de lungă durată de organizare a acestuia.

Scopul acestui sistem este de a identifica şi stabili coordonatele organizatorice în baza unui set comun de principii de bună guvernare în sport precum transparenţa, democraţia, responsabilitatea şi reprezentarea factorilor implicaţi (asociaţii, federaţii, sportivi, cluburi, ligi, suporteri etc.).

Luând ca exemplu oraşul Bucureşti, oraşul cu cel mai mare buget administrativ din ţară, am avut în 2015:

  • 638 de secţii (cluburi sportive);
  • 4597 de sportivi legitimaţi (în 1995, numărul acestora era de 45.958);
  • 233 de antrenori;
  • 835 de instructori;
  • 1044 de arbitri.

Regresul suferit la numărul de sportivi legitimaţi are următoarele cauze:

  • lipsa programelor de educaţie privind promovarea mişcării şi a sportului cu beneficiile sale;
  • lipsa programelor de alimentaţie sănătoasă cu avantajele ei;
  • lipsa programelor de promovare a naturii şi a îngrijirii spaţiilor verzi ca zone urbane speciale absolut necesare dezvoltării sportului şi agrementului în Capitală;
  • efectele nocive ale sedentarismului, ale consumului de alcool şi a substanţelor interzise etc.;
  • existenţa unor baze sportive din ce în ce mai puţine ca număr şi neîngrijite;
  • alocarea unui număr foarte mic de ore de educaţie fizică şi sport în programa şcolară;
  • inexistenţa unui Liceu cu Program Sportiv la nivel de fiecare Sector administrative al municipiului Bucuresti cu o populatie de aproximativ 2 milioane de locuitori, ci doar a unor clase pe disciplina sportiva sau clase-mozaic in unele licee şi a 7 Cluburi Sportive Şcolare, a căror infrastructură este într-o precara si insuficienta şi care au o finanţare aproape de limita subzistenţei;
  • existenţa unui număr tot mai mic de cadre didactice bine pregătite profesional şi dedicate;
  • slaba, aproape inexistenta finanţare în sport;
  • lipsa motivatiei atat din partea cadrelor didactice si a tehnicienilor dar si din partea elevilor/studentilor care nu se regasesc intr-un sistem in care educatia fizica si sportul nu au un statut important ca o componenta a educatiei generale, nu este un sistem competitiv care sa imbunatateasca un portofoliu cerut intr-o treapta educationala superioara;

Dezvoltarea unei industrii a sportului in Romania ar trebui sa devina dezideratul tuturor actantilor principali dar si a domeniilor din economia romaneasca care se uita cu neputinta spre sportul romanesc: turism, transporturi, alimentatie, servicii bancare, asigurari si brokeraj, echipament sportiv (productie si comert), farmaceutice si aparatura medicala, ticketing, marketing sportiv si publicitate, media, etc.

Masa critica o reprezinta in special cei aproape 4 milioane de elevi si studenti care ar trebui sa practice in mod continuu si sustinut o ramura sportiva. Din randul acestora ar trebui  selectionati performerii, cei care ne vor reprezenta in competitiile internationale dar mai ales cei care vor deveni actorii principali ai spectacolului sportiv in fiecare saptamana.

Infiintarea Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului in Romania va prinde contur in data de 7 iulie 2016 la Bucuresti.

Multumim pe aceasta cale celor care inteleg importanta acestui demers si sunt alaturi de miscarea sportiva; federatii sindicale, federatii patronale, companii dar mai ales oameni care iubesc sportul.


  • 1

Federatia Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” sprijina demersurile ASPNSR

Tags : 

In aceasta dimineata, la sediul Federatiei Sindicatelor din Educatie ,,Spiru Haret” din Bucuresti, a avut loc o intalnire in care s-au pus bazele unei viitoare colaborari cu Asociatia Politici Noi ale Sportului in Romania.

A.S.P.N.S.R. a fost reprezentata de Constantin Caliman in calitate de presedinte onorific, care impreuna cu Marius Ovidiu Nistor presedintele F.S.E. ,,Spiru Haret”, Ioana Voicu si Teodora Banas – consilieri juridici, au stabilit  pasii de urmat pentru materializarea acestui demers si posibilitatile de implementare a unor masuri pe termen scurt.

Au fost dezbatute probleme legate de organizarea activitatilor sportive in cadrul unitatilor de invatamant din Romania si ce masuri putem propune astfel incat, anul scolar 2016-2017, sa ne gaseasca la startul acestuia cu un pachet legislativ si regulamente clare in ceea ce priveste organizarea si sursele de finantare a Asociatiilor Sportive Scolare.

Reorganizarea sportului in Romania, trebuie sa inceapa cu reorganizarea sportului in scoala, cu o regandire a sistemului astfel incat, baza piramidei sa fie formata din cei 3.2 milioane de elevi din mediul preuniversitar.

Copiii nostri au nevoie de un nou cadru organizatoric, in care practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, sa reprezinte o prioritate a sistemului national de educatiei fizica si sport. Activitatile sportive, trebuie practicate in cadrul unei structuri sportive cu emblema si steag propriu, in jurul acestei idei putandu-se crea emulatia necesara de dezvoltare si iesire din cercul vicios in care ne invartim de 26 de ani: numar mic de practicanti-masa critica de selectie redusa-arene sportive goale-finantare aproape inexistenta-indici ai starii generale de sanatate scazuti.

Activitatea Asociatiilor Sportive Scolare trebuie sprijinita de catre comunitatea locala care va fi trup si suflet alaturi de echipele sportive scolare, daca le cream cadrul organizatoric si le stabilim sursele de finantare. Atunci vom avea arene pline cu parinti si suporteri, iar sportul se va dezvolta ca o industrie.

Materializarea acestor propuneri va produce in timp noi locuri de munca, o consolidare a acestui domeniu in sistemul national al activitatilor economice cu o crestere implicita ca procente, dar si un aport la PIB ul national asa cum se intampla in alte sisteme lucrative din Europa si din lume.

Deasemenea, s-a stabilit ca in perioada 6-11 iulie vom pune bazele Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului.

Multumim dlui presedinte Marius Nistor pentru sprijin si va vom tine la curent privind viitoarele demersuri.

 


  • 0

Finantarea

Tags : 

bugetPIB ul Romaniei, a avut in perioada 2000-2015 o evolutie interesanta (sursa INS). Cifrele sunt estimate in miliarde euro. Plecand de la 100 miliarde  in anul 2000 ajungem la 167,8 in 2008, scadem la 151,3 in 2010 ajungand in 2015 la 169,9 miliarde euro. Exceptand perioada 2008-2013, putem afirma ca Romania a avut o crestere economica frumoasa.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
PIB – miliarde Ron 756 670,5 637,6 587,5 557,3 522,6
PIB – miliarde Euro 169,9 150,8 144,3 132,6 131,5 124,1

                                                                                                                                                 Sursa: Raport anual INS.  

 Din pacate investitiile in infrastructura sportiva nu au avut loc in agenda guvernelor din aceasta perioada, exceptie facand Stadionul National Arena, Arena Cluj, Sala Polivalenta de la Cluj si cea de la Craiova. Nici bugetele alocate sportului (ministerului/autoritatii de resort) nu au suferit o crestere semnificativa.

Bugetul  MTS in anul 2015 a fost in valoare de 366.013.000 Ron insemnand 82.250.112 Euro (0,052% din PIB). Valoarea veniturilor proprii a fost estimata la nivelul a 119.300.000 Ron si realizată in valoare de 169.300.000 Ron, diferenţa reprezentand contribuţie de la bugetul de stat (196.713.000 Ron). Din datele MTS, avem o proiectie a veniturilor proprii (estimate in milioane ron) pentru urmatorii trei ani, astfel: 125.3 in 2016, 132.5 in 2017 si 139.8 in 2018. Parghiile de a creste aceste venituri sunt limitate si tin mai mult de factorul politic si pachetul legislativ din domeniul sportului pe care il asteptam cu totii de mult timp.

‘’Bugetele instituţiei (MTS, n.a.) au fost construite prin ajustarea sumelor alocate în anul anterior pentru încadrarea în limitele impuse de ordonatorul principal de credite, respectiv MECTS reprezentând aproximativ 0,05 % din PIB anual realizat în perioada 2010 – 2012, fără a se ţine seama de necesităţile de finanţare ale activităţilor sportive.’’

                                                                                               *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

Fondurile alocate federatiilor sportive nationale  sunt ÎNGRIJORATOR DE MICI şi insuficiente.

Anul 2015 2014 2013 2012 2011 2010
Buget – mil Ron 74.5 60,23 59,4 67,5 62,55 58,5
Buget – mil Eur 16.6 13.4 13,2 15 13.9 13.0

 

Cu cei 0,052% din PIB alocaţi acestui domeniu avem  în 2015 o medie de 0,87 euro/cap locuitor. Alocaţiile bugetare în statele UE pentru aceeaşi activitate sunt cuprinse între 27,00- 62,00 euro/cap locuitor (Handbook on Economics of Sport-UE&USA).

Aceste bugete au fost alocate sportului şi tineretului “la pachet”, realitatea arătând că, de fapt, pentru fenomenul competiţional sportiv (pregătire centralizată şi reprezentare a României în competiţiile internaţionale) au fost distribuite fonduri care ţin de domeniul ridicolului.

Finanţarea celor două programe naţionale: Promovarea Sportului pentru Toţi şi Promovarea Sportului de Performanţă este efectuată de cele mai multe ori insuficient, fără criterii stabilite în funcţie de factorii reali ai ecuaţiei – populaţie, număr de discipline sportive practicate şi numărul de sportivi legitimaţi sau persoane integrate, rezultate anterioare. În anul 2011, sumele alocate pentru cluburile sportive si asociatiile judetene pe ramura de sport au fost de aproximativ 120.000 euro, in anii 2013-2015 in valoare de o (zero) Ron, renuntandu-se finantarea acestor proiecte.

Deşi este stabilit ca program independent, “Programul Naţional de Reparaţii şi Întreţinere a Bazelor Sportive” nu primeşte nici o alocare de fonduri.watches rolex replica

Principiul finanatarii in Romania este cel de alocare a unui (1) leu la 1000 lei solicitati prin programe. Ca termen de comparatie, putem aminti ca aproximativ 750 milioane euro in fiecare an reprezinta valoarea contrabandei cu alcool in Romania aceasta suma fiind aproape de necesarul financiar pentru domeniile sport si tineret ale Romaniei. Foarte putini bani sunt redirectionati din pacate catre sport.copy watches

Motivaţia absenţei banilor are de fapt la bază doua mari probleme:

  1. o necunoaştere şi o ignoranţă aproape totală, din partea factorului politic, a ceea ce înseamnă de fapt adevărul despre stare generală a sportului în România şi a pericolului real cu care se confruntă naţiunea;
  2. o neputinţă şi o blazare nejustificată a specialiştilor din domeniul sportului care nu reusesc sa determine schimbarea prin prezentarea de date si statistici centralizate care sa sublinieze pericolul in care natiunea romana se complace mai mult sau mai putin constient;ladies fake rolex

Ce trebuie facut?

 


  • 0

Starea de sanatate si indicii de mortalitate in Romania

Tags : 

Bolile de inimă, cancerul şi problemele aparatului digestiv sunt principalele cauze de mortalitate în România (Centrul de Statistică din cadrul Ministerului Sănătăţii).

Cauzele acestor rezultante sunt:

  • Sedentarismul şi lipsa educaţiei, alimentaţia haotică, sărăcia şi marginalizarea unor segmente ale populaţiei.

Indicii de mortalitate au crescut în ultimii ani la cote alarmante, surclasând rata natalităţii, astfel încât se înregistrează un deficit continuu demografic natural şi o îmbătrânire a populaţiei.

Cauzele sunt :

  • sistemul de sănătate din România este conceput greşit;
  • nu sunt optimizate programele de informare şi prevenire a bolilor;
  • boala este doar tratată, de multe ori ineficient sau chiar deloc – acolo unde nu sunt condiţii şi nici şanse reale de tratament;
  • conceptul de “egalitate de şanse” stabilit prin constituţia României este desuet şi ne-realist, el fiind valabil doar pentru aproximativ 40% din populaţia urbană a ţării;
  • se constată o foarte mare rată de abandon ş Cele mai afectate sunt segmentele de populaţie din mediul rural şi populaţia săracă din mediul urban;
  • lipsa accesului la informaţie, slabul nivel cultural al populaţiei, corelate cu indiferenţa statului conduc la această stare de fapt;
  • numărul medicilor era de 5 ori mai mic în mediul rural decât în mediul urban, înregistrându-se o medie de 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban (301,4/100.000) şi mediul rural (58,2/100.000);
  • în 2010, am avut între 1 – 1,9 medici la 1000 locuitori, iar statistic mai puţin de 15% din personalul medical deservea 44% din populaţia ţării);
  • rata natalităţii a scăzut de la 13,6 nou născuţi la 1000 de locuitori în 1990 la 10,2‰ în 2005;
  • rata mortalităţii a crescut de la 10,6 decese la 1000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2005;
  • 25% dintre tinerii români se gândesc la suicid şi 1 din 10 are cel puţin o tentativă concretizată;
  • România ocupa în 2015 locul 3 în Europa în ceea ce priveşte obezitatea;
  • România ocupă locul 1 în Europa la indicele de mortalitate din cauza cirozei hepatice, având la bază consumul exagerat de alcool. Peste 70% dintre subiecţi sunt din mediul rural. Aproximativ 10% dintre decese sunt cauzate de consumul excesiv de alcool cu implicatii sub toate formele (accidente de munca si rutiere, violenta domestica, boli diverse in special ciroza hepatica);
  • Numai 6 persoane din 100 efectuează exerciţii fizice în mod constant (zilnic sau de cel puţin de 2-3 ori săptămânal) în mediul urban;
  • Numai 1 persoană la 100 efectuează exerciţii fizice programate într-o lună calendaristică în mediul rural;

Lipsa de activitate fizică conduce la excesul de greutate, favorizează apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardio-vasculare şi diabetul, care afectează calitatea vieţii, pun în pericol viaţa persoanelor şi creează probleme economiei statului şi bugetului alocat sănătăţii.

Cartea albă a Comisiei Europene, în capitolul „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate”, subliniază importanţa adoptării de acţiuni pro-active în vederea contracarării declinului înregistrat în privinţa activităţilor fizice.

Ca instrument de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea cetăţenilor, mişcarea sportivă exercită o influenţă mai importantă decât oricare altă mişcare socială.

Sportul reprezintă o activitate atractivă pentru oameni şi beneficiază de o imagine pozitivă. Cu toate acestea, potenţialul recunoscut al mişcării sportive de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea nu este folosit pe deplin, de cele mai multe ori, şi, pe de altă parte, el trebuie să fie permanent dezvoltat.

Comisia Europeană recomandă promovarea la nivel ministerial a unei cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al sportului, în vederea definirii şi punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate.

În acest context, UE încurajează statele membre să examineze modul în care promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor. Organizaţiile sportive sunt încurajate să aibă în vedere potenţialul propriu de promovare a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea şi să întreprindă acţiuni în acest scop. Se încurajează şi se recomandă facilitarea schimbului de informaţii şi de bune practici, în special cu privire la tineret, cu accent pe nivelul propriu începătorilor.

Consecinţele privind politicile neflexibile si inexistenta unei strategii pe termen mediu si lung în domeniul educaţiei fizice şi a sportului:

  • afectarea stării generale de sănătate a naţiunii;
  • diminuarea drastică a obişnuinţei de practicare a sportului şi a educaţiei prin sport;
  • slabele rezultate sportive în plan internaţional;
  • indicele crescut de mortalitate având la bază alimentaţia haotică;
  • lipsa efortului fizic verificat/controlat ştiinţific;
  • creşterea consumului de droguri şi substanţe interzise;
  • creşterea consumului de tutun şi alcool.

  • 0

Plan desfășurat de acţiuni, pe termen scurt și mediu, pentru reorganizarea sistemului naţional de educaţie fizică și sport în Romania

Eforturile comune ale specialistilor din sportul romanesc, trebuie materializate intr-un plan desfasurat de actiuni, pe termen scurt si mediu, pentru reorganizarea sistemului national de educatie fizica si sport.

Trebuie stabilite foarte clar directiile de actiune cu specificatii clare in ceea ce priveste responsabilitatea, caile de materializare, scopul-tinta, perioada de implementare cu teremeni de finalizare, parghiile si posibilitatile de control si corectie.

Plan desfasurat de actiuni pentru reorganizarea sportului in Romania