Sportul in Romania, UE si in lume. Scurta analiza comparativa

  • 01
    iun. 16
  • 0

Sportul in Romania, UE si in lume. Scurta analiza comparativa

Tags : 

Din punct de vedere organizatoric, în marea majoritate a statelor europene sportul are un minister de resort, subliniind importanţa acestui fenomen în dezvoltarea societăţii.

Activităţile sportive intră sub incidenţa legislaţiei UE. Acest lucru este specificat, în detaliu, în Documentul de lucru al Comisiei Europene şi în anexele acestuia.

Legea concurenţei şi dispoziţiile privind piaţa internă se aplică în domeniul sportiv în măsura în care acesta este văzut ca o activitate economică.

Sportul face, deasemenea, obiectul unor aspecte importante ale legislaţiei UE, precum interzicerea discriminării din pricina naţionalităţii, dispoziţiile referitoare la cetăţenia persoanelor din Uniunea Europeană şi la egalitatea între femei şi bărbaţi din punct de vedere al ocupării forţelor de muncă.

Specificitatea sportului european poate fi abordată din două puncte de vedere:

  • Specificitatea activităţilor sportive şi a regulilor sportului, precum competiţiile organizate în mod separat pentru bărbaţi şi femei, limitarea numărului de participanţi sau necesitatea de a păstra incertitudinea cu privire la rezultatele competiţiilor, precum şi de a menţine un echilibru concurenţial real între cluburile participante la aceeaşi competiţie;
  • Specificitatea structurii sportive, luând în considerare în special autonomia şi diversitatea organizaţiilor sportive, o structură piramidală a competiţiilor plecând cu nivelul începător şi până la cel de performanţă şi mecanisme de solidaritate organizată între diferitele niveluri şi operatori, organizarea activităţilor sportive la nivel naţional, precum şi principiul existenţei unei singure federaţii pentru fiecare sport în parte;

Jurisprudenţa instanţelor europene şi deciziile Comisiei Europene arată faptul că specificitatea sportului a fost recunoscută şi luată în considerare şi oferă orientări cu privire la modul în care legislaţia UE se aplică în domeniul sportului.

În conformitate cu jurisprudenţa stabilită, specificitatea sportului va continua să fie recunoscută, dar nu va putea fi interpretată într-un astfel de mod încât să justifice derogarea de la aplicarea legislaţiei UE.

România trebuie să revizuiasca legislaţia în domeniul educaţiei fizice şi a sportului, cadrul organizatoric şi suportul financiar.

În analiza comparativă de mai jos vom folosi două din sistemele de organizare din UE.

Anglia care a organizat în 2012 Olimpiada de la Londra, iar Polonia a fost coorganizatoare, alături de Ucraina, a Turneului Final al Campionatului European la Fotbal din 2012.

  • Polonia are o populaţie de 38,1 milioane locuitori, cu un PIB aproximativ egal cu cel al Romaniei, au un minister de resort, 68 de federaţii sportive, un comitet olimpic separat bugetat de stat cu 7 centre olimpice de pregătire super-moderne şi dotări de ultimă generaţ Polonia a alocat în 2009 un buget de aproximativ 130 milioane euro (67,7 milioane euro pentru sport şi încă 62,66 milioane euro pentru modernizare şi întreţinere terenuri şi baze sportive). Aceeaşi finanţare a fost menţinută şi în perioada 2010-2015. Comitetul Olimpic Polonez primeşte o finanţare separată, astfel: 2009 -14 milioane euro, 2010 -16 milioane euro şi, în 2011, 45 milioane euro. Mai mult decat atât, pentru organizarea Campionatului European de Fotbal s-au alocat fonduri imense pentru modernizarea stadioanelor care sunt pe lista acestui eveniment, în valoare de aproximativ 1 miliard euro. Infrastructura sportivă s-a imbunătăţit simţitor in ultimii cinci ani, Polonia organizand main event –uri sportive internationale.
  • Anglia are minister de resort şi, separat, un Comitet Olimpic. A organizat Olimpiada din 2012 la Londra, eveniment pentru care s-a alocat un buget de 9.3 miliarde lire sterline!!! Începând cu 2010, au majorat bugetul alocat pentru sport cu aproximativ 14%. Bugetul este compus din două componente: de la bugetul de stat au fost alocate pentru anii 2010 şi 2011 câte 123 milioane lire sterline, iar din 2013 s-a revenit la un buget, cel care a fost şi în 2009 (86 milioane lire sterline). La această componentă se adaugă fondul provenit de la Loteria Naţională a Angliei, aproximativ 126 milioane lire sterline.Cumulat, bugetul lor a fost de 262 milioane lire sterline in perioada 2009-2012 iar in perioada 2013 –2015  câte 126 milioane lire sterline. Comitetul Olimpic primeşte o finanţare separată care într-un an normal (ex. 2009) este de 11 milioane lire sterline, însă pentru pregătirea sportivilor în vederea participării la Olimpiada de la Londra au fost alocate, pentru 2011 şi 2012, câte 135 milioane lire sterline.

Totodată, atenţia unor state europene nu se restrânge numai  spre pregătirea sportivilor. Anglia a alocat la începutul anului 2011 un buget de 380 milioane euro programului “Change4Life”, care vizează combaterea obezităţii în rândul populaţiei. Astfel, guvernul britanic doreşte încurajarea consumului de alimente sănătoase şi practicarea exerciţiilor fizice. Milioane de persoane din Anglia au primit vouchere în valoare de 50 de lire sterline în acest sens, programul fiind mentinut si pentru anii următori.

Conform Handbook on Economics of Sport – apărută în Anglia şi USA în 2009, aflăm că în topul celor mai mari bugete alocate sportului în Europa sunt ţările scandinave (Suedia, Norvegia, Danemarca şi Finlanda), acestea fiind îndeaproape urmate de către Franţa şi Germania.

Sportul şi organizarea lui în România

România nu are o strategie naţională asumata pe termen mediu şi lung în domeniul sportului.

Avem un  Minister al  Tineretului şi Sportului. Transformările din Minister in Agenţie, apoi in Autoritate si revenirea la Minister, tendinţa de a-l defini ca simplu departament subliniază pe de o parte “importanţa” redusă care se acordă fenomenului sportiv, dar mai ales neputinţa sistemului şi lipsa de viziune referitoare la acest important aspect.

Slaba colaborare între:

  • cele 74 de federaţii naţionale sportive;
  • Comitetul Olimpic Sportiv Român;
  • Federaţia Sportului Şcolar si Universitar;

denotă lipsa de profesionalism si dezorientarea structurile sportive din ţara noastra.

Aveam (confor Raportului de Audit al Performantei Sportive, intocmit de Curtea de Conturi) in 2013 in Romania, 417 organizatii sportive persoane juridice de drept public, din care:

  • 276 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice centrale, astfel:
  • 48 in subordinea MTS;
  • 220 in subordinea MENCS (70 Cluburi Sportive Scolare, 89 Licee cu Program Sportiv, 35 Palate ale Copiilor/Cluburi Elevi, 29 Cluburi Sportive Universitare);
  • 8 in subordinea altor ministere.
  • 141 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice locale;
  • 69 de structuri sportive societati pe actiuni, persoane juridice;
  • 3 843 de structuri/cluburi sportive private.

                           *date extrase din sursa Raport Curte de Conturi 2013

In cadrul federatiilor sportive nationale, regasim:

Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
2012

7.919

246.033

*1.29%

6.822

6.398

10.878
2014

7.314

243.375

*1.28%

6.861

5.055

8.852

Sursa: Raport anual INS.    *Procent din total populatie

Numarul mic de sportivi legitimati arata pe de o parte proasta organizare a sistemului si imposibilitatea de a ‘’accesa’’ masa critica,  dar mai ales ineficienta cu care sunt cheltuite bugetele. Numarul de sportivi este intr-un continuu regres. Raportat la numarul de elevi si studenti (aproximativ 3.2 milioane elevi si 0.5 milioane studenti) la celelalte segmente de populatie pana la 19 milioane de locuitori cat are Romania, identificam un procent de 1.3%  din total populatie care sunt sportivi legitimati, ceea ce inseamna foarte putin. Din aceasta cauza, starea generala de sanatate a natiunii se deterioreaza, indicii de mortalitate cresc, bugetele alocate tratarii bolii si nu sanatatii, sunt mari si vor creste alarmant. La baza numarului mic de practicanti/sportivi legitimati regasim si motivul principal pentru care evenimentul sportiv nu mai este un spectacol in sine, arenele sportive sunt goale, serviciile adiacente sunt limitate cantitativ si calitativ, industria sportului in Romania este inexistenta.

In tabelul de mai jos avem cifre defalcate pentru 6 federatii sportive, nu luate intamplator ci avand ca motivatie pretentiile pe care acestea le emit.

Totodata trebuie remarcata, diferenta imensa dintre fotbal si celelalte ramuri sportive. Daca in Romania avem aproximativ ½ din totalul numarului de sportivi legitimati, cifra fiind de aproximativ 120.000, ei bine federatiile de fotbal din Germania, Franta, Anglia, Spania depasesc câteva milioane de legitimati. Tintele statelor europene sunt de 40% populatie activa practicanta de activitati sportive si intre 25-30% sportivi legitimati. Nu intamplator, bugetele acestor state alocate sportului sunt impresionante dar si contributia la PIB este pe masura (in Germania 17% din PIB este dat de industria sportului).

 

Federatia Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
Atletism 2012 252 7.459 601 19 336
2014 237 10.135 601 19 336
Baschet 2012 243 17.169 595 – 172
2014 268 20.170 504 – 144
Gimnastica 2012 45 985 165 4 67
2014 39 1.248 177 3 69
Handbal 2012 227 10.525 476 – 559
2014 231 11.514 481 – 601
Fotbal 2012 3.078 120.520 1.918 2.715 5.735
2014 2.535 117.328 2.277 1.427 4.419
Rugby 2012 93 4.504 46 2 59
2014 118 4.879 200 – 96

Sursa: Raport anual INS 

Pe fondul unor bugete din ce în ce mai mici, politizarea excesivă împreună cu epurarea sistemului au condus la:

  • situaţia în care puţinele cadre de specialitate care mai reprezentau un nucleu de profesionişti au plecat sau au fost excluse din fostul minister;
  • crearea, începând cu 1990, a unei mari prăpăstii între sportul şcolar/universitar şi sportul de performanţă (acesta din urmă fiind considerat una din verigile-cheie ale strategiei noastre pentru următorii 16 de ani).

Din păcate pentru perspectiva unei reale evoluţii în bine a situaţiei descrise mai sus, problemele grave ale sportului nu pot fi rezolvate cu amatorismul aşa-zişilor “specialişti” de conjunctură.

În 2004, miniştrii europeni cu portofolii în domeniul sportului au adoptat o ordine de zi prin care sunt definite temele prioritare de discuţie între statele membre cu privire la sport. Aceste teme fac parte integrantă din Carta Albă a Sportului European (Lisabona, 2005) şi ele ar fi trebuit puse pe agenda de zi a Comisiilor din Parlamentul României, urmând ca ulterior să fie iniţiate pachete de legi pentru materializarea lor.

UE recomandă şi stabileşte prin Carta Alba a Sportului modul de cooperare la nivelul Uniunii pe tema sportului între statele membre, dar şi faptul că această cooperare va trebui să se desfăşoare în cadrul unor reuniuni ministeriale informale, precum şi la nivelul administrativ, prin intermediul reuniunilor la care participă directorii responsabili de domeniul sportiv.

Statul român face abstracţie de aceste indicaţii.

Dezbaterea politică pe tema sportului în Europa acordă o importanţă considerabilă aşa-numitului „model sportiv european”. Totodată, urmare a faptului că anumite valori şi tradiţii ale sportului au dreptul de a fi promovate, pe fondul diversităţii şi complexităţii structurilor sportive din ţara noastră, considerăm că este imperios necesară definirea unui sistem stabil şi de lungă durată de organizare a acestuia.

 

Scopul acestui sistem este de a identifica şi stabili coordonatele organizatorice în baza unui set comun de principii de bună guvernare în sport precum transparenţa, democraţia, responsabilitatea şi reprezentarea factorilor implicaţi (asociaţii, federaţii, sportivi, cluburi, ligi, suporteri etc.).

Luând ca exemplu oraşul Bucureşti, oraşul cu cel mai mare buget administrativ din ţară, am avut în 2015:

  • 638 de secţii (cluburi sportive);
  • 27.459 de sportivi legitimaţi (în 1995, numărul acestora era de 45.958);
  • 1.233 de antrenori;
  • 835 de instructori;
  • 1044 de arbitri.

Regresul suferit la numărul de sportivi legitimaţi are următoarele cauze:

  • lipsa programelor de educaţie privind promovarea mişcării şi a sportului cu beneficiile sale;
  • lipsa programelor de alimentaţie sănătoasă cu avantajele ei;
  • lipsa programelor de promovare a naturii şi a îngrijirii spaţiilor verzi ca zone urbane speciale absolut necesare dezvoltării sportului şi agrementului în Capitală;
  • efectele nocive ale sedentarismului, ale consumului de alcool şi a substanţelor interzise etc.;
  • existenţa unor baze sportive din ce în ce mai puţine ca număr şi neîngrijite;
  • alocarea unui număr foarte mic de ore de educaţie fizică şi sport în programa şcolară;
  • inexistenţa unui Liceu cu Program Sportiv la nivel de fiecare Sector administrative al municipiului Bucuresti cu o populatie de aproximativ 2 milioane de locuitori, ci doar a unor clase pe disciplina sportiva sau clase-mozaic in unele licee şi a 7 Cluburi Sportive Şcolare, a căror infrastructură este într-o precara si insuficienta şi care au o finanţare aproape de limita subzistenţei;
  • existenţa unui număr tot mai mic de cadre didactice bine pregătite profesional şi dedicate;
  • slaba, aproape inexistenta finanţare în sport;
  • lipsa motivatiei atat din partea cadrelor didactice si a tehnicienilor dar si din partea elevilor/studentilor care nu se regasesc intr-un sistem in care educatia fizica si sportul nu au un statut important ca o componenta a educatiei generale, nu este un sistem competitiv care sa imbunatateasca un portofoliu cerut intr-o treapta educationala superioara;

 

  • 01
    iun. 16
  • 0

Baza materiala in sistemul national sportiv

Tags : 

Infrastuctura din sistemul naţional pentru educaţie fizică şi sport este în proporţie de 75% una de nivelul anilor 1980. Ea este insuficientă şi de calitate slabă.

Baza VOINTAMaterializarea proiectelor recente privind construirea Complexului Naţional Arena, a stadioanelor de la Cluj şi Ploieşti sunt paşi timizi în încercarea de aliniere a României la circuitul european de facilităţi sportive care să contribuie la popularizarea sportului, dar mai ales la implicarea activă a cetăţenilor în sport şi la îmbrăţişarea practicării în mod regulat, de către aceştia, a exerciţiilor fizice, permanente.

‘’ Multe din bazele sportive construite înainte de 1989, rămase în picioare, au acum o imagine dezolantă ce oglindeşte starea actuală a sportului românesc. Subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca multe dintre bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate,pentru a face loc unor proiecte imobiliare.

Starea bazelor sportive care au rezistat în timp este, în cele mai multe situaţii, sub un nivel acceptabil raportat la nivelul de civilizaţie contemporană.

În perioada de după anul 1990, multe dintre terenurile şi imobilele care făceau parte din bazele sportive au fost retrocedate în baza Legii nr. 10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989.

În condiţiile în care pe terenurile care reprezintă baze sportive există construcţii edificate înainte de anul 1990, fără autorizaţie de construire, acţiunile de restituire s-au finalizat prin retrocedări în natură, astfel că au intrat în proprietatea noi lor proprietari şi clădirile respective. Astfel, în situaţia negocierii ulterioare a preţului de cumpărare de către reprezentanţii autorităţii de resort cu deţinătorii bazelor sportive, existenţa construcţiilor pe terenurile revendicate şi ulterior restituite face ca preţul negociat să fie mai mare decât preţul unui teren liber de construcţii.

Nu există o evidenţă a bazelor sportive aflate în proprietatea fostelor întreprinderi de stat, aceasta putând reprezenta o bază de plecare pentru stabilirea situaţiei actuale a bazelor sportive.

MTS nu a întocmit un Registru al Bazelor Sportive şi nu a acordat atenţia cuvenită activităţii de omologare a bazelor sportive şi de înscriere a acestora în Registrul Bazelor Sportive Omologate’’

                                                                                                                                          *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

Baza materială şi infrastructura în domeniul sportului constituie platforma pe care se poate reconstrui sistemul românesc de educaţie fizică şi sport.

cs-otopeniPlecând de la premisa că bazele sportive reprezintă locuri publice care contribuie la creşterea calităţii vieţii unei colectivităţi, locuri unde diversele categorii de cetăţeni îşi petrec o parte din timp, ele devin emblematice pentru un cartier, comună, oraş, judeţ sau regiune.

Infrastructura sportivă aflată în administrarea şi gestiunea actualei Autorităţi pentru Sport şi Tineret a fost realizată în cea mai mare parte la standardele anilor 1980 şi în prezent necesită o modernizare la nivelul cerinţelor europene şi ale federaţiilor sportive internaţionale, atât pentru pregătirea şi pentru desfăşurarea competiţiilor sportive oficiale, cât şi pentru utilizarea lor în activităţi recreative.

În acelaşi stadiu se află şi bazele sportive aflate în administrarea Consiliilor locale, făcându-se în acest sens doar paşi timizi în modernizarea dotărilor.

Prima etapă în asigurarea bazei materiale pentru activităţi fizice şi sport este finalizarea obiectivelor de investiţii în curs de execuţie din bazele sportive administrate de unităţile din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

În paralel, se va trece la modernizarea bazelor sportive de interes naţional în concordanţă cu criteriile impuse prin normele şi regulamentele federaţiilor sportive internaţionale, în vederea omologării lor pentru organizarea de competiţii naţionale şi internaţionale oficiale.

Descentralizarea activităţii sportive şi implicarea autorităţilor locale alături de MTS, COSR, federaţiile sportive naţionale şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul sportului, în finanţarea unor programe pe ramuri sportive, vor oferi posibilitatea şi cadrul susţinerii elementelor de bază materială sportivă.

Efectuarea unui audit al facilităţilor sportive la scară naţională, pentru a determina gradul de funcţionalitate al acestora şi distribuţia lor zonală, în raport cu nevoile populaţiei reprezintă una dintre măsurile de bază pentru a avea o imagine clară a infrastructurii sistemului naţional pentru sport. Datele culese vor fi organizate şi sintetizate într-un Registru naţional al bazelor sportive.

Obiectivul activităţii Registrului Naţional al Bazelor Sportive va fi reglementarea, controlul şi supravegherea bazelor sportive din domeniul public şi privat al statului, al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat. Bazele sportive, indiferent de forma de proprietate şi organizare, se vor omologa/clasifica în funcţie de caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor şi a serviciilor prestate.

Autorităţile locale şi centrale vor duce o politică pentru prevenirea vânzării/înstrăinării facilităţilor sportive de orice nivel – naţional, regional sau local. Acolo unde este posibil, va fi încurajată vânzarea numai în scopul construirii altei/altor facilităţi sportive mai performante.

Toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea cursurilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii. În acest sens, este prevăzută continuarea programului naţional pentru construirea de noi baze sportive în sistemul de învăţământ, cât şi reabilitarea şi modernizarea celor existente.

Recomandăm, date fiind cele de mai sus, efectuarea unui studiu general privind starea bazelor sportive şi cerinţele actuale ale naţiunii conform unei strategii aferente pentru perioada 2016 – 2032.

Considerăm că se impun următoarele măsuri:

  • construirea de Săli de sport şi baze de pregătire în toate şcolile generale şi universităţile din România (program trebuie demarat in 2017 si finalizat pana in 2032);
  • construirea a 47 baze sportive–pilot pe lângă cele 47 de Licee cu Program Sportiv pentru clasele I-XII, în cele 41 de judeţe ale ţării la care adaugam cele 6 sectoare ale municipiului Bucuresti (program pe termen scurt 2017-2020);

Nota: Aceste licee vor cuprinde pe langa cladirile si dotarile necesare activitatii educationale si cate un complex sportiv  care va avea in componenta un teren cu o pista de atletism cu 8 culoare si facilitate pentru intrecerile atletice, sala polivalenta de sport, bazin de inot si alte dotari in functie de zona. Luand ca exemplu judetul Iasi, unul dintre judetele cu cea mai mare populatie din Romania identificam existenta a doar doua (2) piste de atletism (stadionul Siretul Pascani care are o pista de atletism cu doar 2 culoare si stadionul “Emil Alexandrescu” din Iasi care are o pista cu 6 culoare) nici una omologabila pentru competitii internationale!!!

 

  • Construirea unei arene sportive care sa cuprinda o pista pentru intreceri atletice, un teren pentru sporturi de echipa (fotbal, rugby, etc.) cu o capacitate de 500-1000 de locuri si facilitate specifice (vestiare, zone de refacere dupa efort, etc.) in fiecare comuna (program pe termen mediu care va fi demarat in 2017 si finalizat etapizat pana in 2020);
  • construirea de noi stadioane cu facilităţi pentru atletism, pentru jocuri colective ca fotbal, rugby, hochei pe iarba, precum şi facilităţi anexe, cu o capacitate de aproximativ 25.000-35.000 locuri (minim 10 până în 2020);
  • construirea de Săli Polivalente cu capacităţi cuprinse între 7.000-20.000 de locuri cu facilităţi diverse pentru competiţii de sală, pentru sporturi individuale şi de echipă (minim 10 săli până în 2020);
  • construirea de bazine de înot şi sărituri în apă necesare programului de pregatire continua si sistematica dar si unele dotate cu tribune cu o capacitate cuprinsă între 2.500-5000 de locuri, cu facilităţi pentru sporturile de nataţie (minim 25 până în 2020);
  • construirea de patinoare cu facilităţi anexe specifice sporturilor pe gheaţă şi cu capacităţi cuprinse între 3.500-5.000 locuri (minim 10 până în 2020);
  • construirea unei arene-complex de tipul Naţional Arena, care să aibă în componenţă şi o pistă de atletism, precum şi alte facilităţi specifice atletismului, cu o capacitate între 85.000-100.000 locuri, pentru organizarea marilor evenimente. Recomandăm să fie construită în apropierea municipiului Bucureşti, cu acces rapid la metrou şi suficiente locuri de parcare (termen de executie 2018-2020);
  • construirea de pârtii de schi şi baze sportive pentru sporturile de iarnă; încurajarea acestui tip de investiţii în regim de Parteneriat Public-Privat în zonele cu potenţial turistic ridicat (minim 12 mari complexe până în 2018);
  • construirea de Baze Sportive de Pregătire Centralizată necesare centrelor olimpice şi loturilor naţionale pe specificul disciplinelor sportive (minim 7 până în 2018);

 

Construirea de licee sportive de tip nou reprezintă una din măsurile importante în lansarea programului « A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI ».

images

mmmm

Rolul acestui program este să îmbunătăţească evident calitatea învăţământului şi selecţia de valori prin:

  • asigurarea de condiţii moderne pentru activitatea educaţională şi un cadru competitiv pentru toţi participanţii la acest proces de lungă durată;
  • promovarea egalităţii de şanse pentru copiii din zonele rurale în competiţie cu cei din zonele urbane;

dhb

mj

mj

nnn

Totodată, una din priorităţi o va constitui promovarea noului sistem educaţional ca unul de tip competitiv. Rolul acestuia este să identifice, să pregătească şi să creeze valori atât în planul educaţional general, cât şi in plan sportiv. Se va urmări atât identificarea, pregătirea şi punerea în valoare prin participarea la olimpiadele şcolare şi campionatelor universitare, cât şi o finalitate a şcolii prin profesii care să fie cerute de piaţa muncii. Aceste măsuri vin ca o completare a setului de măsuri propuse prin actuala strategie, o mare problemă naţională reprezentând-o abandonul şcolar.

 

Etapele implementării:

  • identificarea unor zone cu potenţial demografic în fiecare judeţ. Este recomandat ca locaţiile viitoarelor centre educaţionale scoli/licee să fie pe lângă oraşe/municipii la o distanţă de 25-40 km de acestea, pe lângă amenajări hidrografice sau cu alt specific, care să permită practicarea sporturilor nautice, a zonelor unde pot fi amenajate pârtii de schi, aproape de locaţii care să permită practicarea disciplinelor sportive cu specific (paraşutism, sporturi de iarnă ş.);
  • construirea celor 47 de licee–pilot, câte unul în fiecare din cele 41 de judeţe si la nivelul celor 6 sectoare ale municipiului Bucuresti . Acestea vor cuprinde: săli de curs, laboratoare, bibliotecă, cantină, săli de sport, bazin de înot şi stadion multifuncţional dotat cu pistă de atletism, alte facilităţi;
  • desfiinţarea şcolilor pe o rază de 15-20 km şi înscrierea elevilor în noul centru educaţional, asigurarea transportului acestora la şcoala în care vor învăţa în sistem de învăţământ cu clasele I – XII într-un singur schimb, servirea prânzului la cantină, efectuarea lecţiilor în regim afterschool, participarea la cercurile opţionale şi la activităţi sportive zilnice;
  • promovarea educaţiei prin sport. Participarea activă la Olimpiadele Sportive Şcolare şi la toate competiţiile organizate de Federaţia Sportului Şcolar si Universitar, precum şi promovarea valorilor depistate spre înalta performanţă;
  • construirea altor centre educaţionale de tip nou. Extinderea acestui program prin construirea unor centre în zonele metropolitane ale marilor oraşe;

In proportie de 99%, infrastructura scolilor si liceelor din Romania este depasita. Cladirile vechi nu mai sunt functionale si nu pot fi adaptate la cerintele si nevoile actuale, neexistand suficient spatiu/teren. Baza sportiva este de cele mai multe ori, daca nu inexistenta – formata dintr-o sala de sport subdimensionata, un teren de sport de dimensiuni de 40×20 mp fara pista de atletism si facilitati specifice.

Cea mai mare problema actuala a sistemului de invatamant din Romania este asigurarea invatamantului de calitate, intr-un singur schimb dar si rezolvarea problemelor de infrastructura necesara unei educatii generale complete. Totodata tinerii, in special copiii cu varste intre 4-12 ani au devenit o povara pentru familie in loc sa fie o bucurie, neexistand suficient timp pentru o viata normala in familie, mare parte din resurse, timp si energie fiind alocate pentru a duce si lua copilul de la scoala, de al conduce la activitati extrascolare sportive/culturale, meditatii sau ore de pregatire sub diverse forme. Tipul de scoli noi – propuse prin strategie – rezolva toate problemele de acest gen redand familiei un tanar pentru activitati familiale si de socializare sau care sa-si petreaca timpul intr-un mod constructiv.

1

Schita 1. Baza sportiva fara pista de atletism.

2

Schita 2. Baza sportiva completa.

3

Schita 3. Teren multifunctional pentru rugby si fotbal.

 

  • 01
    iun. 16
  • 0

Resursa umana in sportul romanesc

Tags : 

Statutul antrenorului/instructorului sportiv este unul dintre factorii determinanţi în dezvoltarea sistemului sportiv în România. Salariile sunt mici, motivaţia este inexistentă, ceea ce mai funcţionează se datorează strict pasiunii unor oameni dedicaţi: astfel am putea caracteriza activitatea sportivă din ţara noastră.

Conceptele greşite după care lucrăm au ca rezultat oameni blazaţi, fără implicare şi iniţiativă şi un sistem muribund pe lângă care mişună oportunişti de multe ori fără nici o pregătire în domeniu.

Este nevoie de implementarea unui sistem competitiv si motivational.

Avem nevoie  de o reorganizare a sistemului astfel incat un procent mai mare dintre sportivii de performanta sa isi finalizeze studiile si sa imbratiseze o cariera didactica sau antrenoratul.

Daca in aceasta perioada suferim la capitolul ,,numar de practicanti” in viitor vom suferi si la capitolul ,,tehnicieni in sport”. Lipsa acestora va avea un impact catastrofal asupra intregului sistem.

Pentru aceasta, trebuie stabilit un plan de masuri in ceea ce priveste resursa umana, motivand financiar imbratisarea unei cariere didactice sau a antrenoratului in Romania, incurajand valorile sa nu migreze spre alte sisteme functionale  care platesc mai bine.

 

  • 01
    iun. 16
  • 0

Scopul, obiectivele si conditiile necesare implementarii Strategiei in Sport

Tags : 

Scopul acestei lucrari este de a construi o Strategie Nationala de Dezvoltare a domeniilor Educatie Fizica, Sport si a Politicilor pentru Tineret in România pentru perioada 2016-2032, de a identifica căile unei dezvoltări continue, a unei organizări şi funcţionări performante, de aplicare corectă a prevederilor legislaţiei europene în vigoare şi de corelare a legislaţiei noastre cu cea a UE în scopul obţinerii următoarelor deziderate majore:

* România – o ţară cu o populaţie sănătoasă şi viguroasă;

*România – o ţară cu o populaţie cu o educaţie şi o capacitate de comunicare interumană exersată inclusiv prin educaţia fizică şi practicarea sportului;

*România – o ţară de excelenţă, vizibilă în lume prin valorile sale sportive de excepţie;

Obiective generale

  • îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea nivelului de educaţie, socializarea populaţiei şi prin practicarea educaţiei fizice şi a sportului, ameliorarea potenţialului psiho-biomotric şi intelectual al populaţiei tinere prin dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară şi universitară;
  • perfecţionarea organizării şi funcţionării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport;
  • promovarea valenţelor cultural-educative ale sportului şi educaţiei fizice, a spiritului de toleranţă şi fair-play în societate, promovarea măsurilor de prevenire, de educaţie şi de sancţionare a actelor de dopaj şi violenţă în sport;
  • optimizarea activităţilor sportive şcolare şi universitare în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare, precum şi în unităţile de învăţământ în care este organizat învăţământul sportiv integrat şi suplimentar;
  • optimizarea activităţilor din cadrul „Programului Naţional Sportul pentru toţi” la nivel naţional, regional şi local;
  • dezvoltarea si optimizarea activităţilor din cadrul „Programului Naţional de Promovare a Sportului de Performanţă”;
  • dezvoltarea şi finantarea adecvata a „Programului Naţional de Întreţinere a Bazelor Sportive”;
  • elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea activităţilor sportive în mediul rural, în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare rurală;
  • optimizarea formarii şi perfecţionarea resurselor umane din domeniul educaţiei fizice şi a sportului;
  • creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi a medicinii sportive pentru susţinerea şi dezvoltarea domeniului;
  • utilizarea eficientă şi transparentă a fondurilor publice alocate finanţării programelor sportive şcolare şi universitare;
  • construirea de noi baze sportive şcolare şi universitare şi modernizarea bazelor sportive existente, precum şi construirea unor baze sportive moderne pentru centrele olimpice de pregătire şi pentru loturile naţionale reprezentative, construirea unor complexe sportive de interes naţional – stadioane, bazine de înot, patinoare, săli polivalente;
  • dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor internaţionale în domeniul educaţiei fizice şi sportului, în concordanţă cu politica externă a României;

Condiţii generale de aplicare a strategiei

a. implicarea societăţii civile, integrarea tuturor membrilor comunităţii locale în acţiunile de promovare a educaţiei prin sport;

b. promovarea valorilor democraţiei, integrităţii, spiritului de fair-play, respectului, egalităţii, nediscriminării;

c. transparenţă în alocarea fondurilor financiare; participarea cluburilor sportive la licitaţii de programe pentru calendarul anual sportiv;

d. stimularea excelenţei în toate sporturile, creşterea numărului de sportivi de înaltă performanţă cu rezultate remarcabile;

e. încurajarea parteneriatelor între şcoli, licee, universităţi, consilii locale, asociaţii sportive în vederea dezvoltării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport prin modernizarea, construirea şi întreţinerea bazelor sportive, precum şi prin organizarea şi dezvoltarea unor acţiuni/competiţii care să contribuie la îmbunătăţirea stării generale de sănătate şi a promovării performanţei şi spiritului de fair-play;

f. extinderea participării copiilor şi tinerilor la activităţile sportive organizate în cadrul sistemului preuniversitar şi universitar, precum şi la acţiunile între comunităţi;

g. promovarea tipului de educaţie prin sport, prin promovarea mişcării şi cultivarea gustului pentru participare la competiţie în familie ca mijloc de dezvoltare individuală şi de combaterea a efectelor nocive ale sedentarismului şi lipsei de mişcare, a criminalităţii şi a consumului de substanţe interzise;

h. combaterea şi prevenirea dopajului în sport;

i. prevenirea şi combaterea violenţei în sport;

j. dezvoltarea fenomenului voluntariatului în sport, precum şi a implicării animatorilor în circuitul sportiv;

k. afirmarea valorilor etice, a imaginii sportului şi a publicităţii sportive;

 

  • 01
    iun. 16
  • 0

De ce este necesara in Romania o strategie in domeniul sportului?

Tags : 

„Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat şi al oricărei femei,
iar absenţa acestuia nu poate fi nicicând compensată.”
Pierre de Coubertin

Sportul în UE înseamnă toate formele de activităţi fizice care, printr-o participare mai mult sau mai puţin organizată, au drept obiectiv ameliorarea condiţiei fizice şi psihice a persoanei, dezvoltarea relaţiilor sociale sau dobândirea unor rezultate pozitive în competiţiile de toate nivelurile. Sportul este un fenomen social şi economic în continuă dezvoltare, cu o contribuţie importantă la obiectivele strategice ale Uniunii Europene referitoare la solidaritate şi prosperitate. Idealul olimpic de dezvoltare a sportului în vederea promovării păcii şi înţelegerii între naţiuni şi culturi, precum şi a educaţiei celor tineri, s-a născut în Europa şi a fost susţinut de Comitetul Olimpic Internaţional şi de Forul Olimpic European. (Cartea Albă a Sportului – UE)

România nu poate face, în acest context, notă discordantă în raport cu legislaţia europeană în ceea ce priveşte educaţia fizică şi sportul, organizarea şi finanţarea acestui sistem.

Orientarea către politici în domeniul sportului se poate efectua în UE, dar mai ales în România, prin sprijinirea cu date si cifre, dar mai ales printr-o responsabilizare a politicului şi a comunităţilor locale în scopul identificării şi implementării unor sisteme lucrative adecvate.

Lansarea acţiunilor politice şi cooperarea sporită la nivelul UE pe tema sportului trebuie să fie susţinute de o bază solidă de cunoştinţe. Calitatea, relevanţa şi comparabilitatea datelor trebuie să fie îmbunătăţite pentru a permite o planificare strategică mai bună şi adoptarea de decizii adecvate în domeniul sportiv.

Recunoaşterea tot mai largă (ONU, UNESCO, OMS, UE) a rolului sportului în creşterea calităţii vieţii, dezvoltarea durabilă, diminuarea criminalităţii, creşterea şi stabilitatea economică, dezvoltarea resursei umane pe termen mediu şi lung fac tot mai multe state/naţiuni să plaseze problematica privitoare la „un mod de viaţă sănătos” între subiectele legate de strategia şi siguranţa naţională, vizând orizonturi de timp ce ating şi chiar depăşesc, ca obiective şi măsuri, anul 2024.

Ţinând seama de importanţa rolului demonstrat jucat de activităţile fizice în asigurarea unui nivel ridicat de sănătate, a unui climat social responsabil şi activ, a unei dezvoltări economice stabile, a unei incluziuni sociale a categoriilor defavorizate, ca şi de transformările sociale, economice şi de educaţie la nivel naţional, statul român, prin autorităţile sale plasate la cel mai înalt nivel, trebuie să-şi propună lansarea şi susţinerea unei strategii care să vizeze modificări importante în organizarea şi dezvoltarea domeniului Educaţiei Fizice şi Sportului din România în acord cu tendinţele, acordurile şi parteneriatele internaţionale şi cu interesele proprii pe termen lung.

Sportul este recunoscut ca făcând parte integrantă din realitatea socială, culturală şi economică a României şi ca factor de consolidare a imaginii şi relaţiilor sale internaţionale.

Statul român trebuie să îşi asume misiunea de a susţine şi dezvolta Sistemul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport prin mijloacele specifice unui stat de drept cu o economie de piaţă funcţională.

            Punctele principale ale unei  strategii trebuie sa fie orientate către:

  1. creşterea gradului de participare activă a populaţiei de toate vârstele la activităţi sportive cu caracter permanent, în interesul păstrării şi ridicării nivelului de sănătate individuală, al ridicării nivelului de coeziune, integrare şi încredere socială a membrilor societăţii ;
  2. creşterea gradului de practicare a activităţilor sportive, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor, în scopul formării şi dezvoltării lor pentru a deveni cetăţeni activi, educaţi şi responsabili;
  3. creşterea gradului de implicare a factorului uman generator de plus valoare şi dezvoltare economică, prin iniţiativa privată şi încurajarea investiţiilor în sport, pentru crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea acestui sector ca unul din motoarele relansării economice a ţării;
  4. creşterea nivelului şi calităţii reprezentării României ca generatoare de excelenţă şi în sportul de preformanţă la cele mai înalte cote ale competiţiilor sportive desfăşurate pe plan mondial;
  • 01
    iun. 16
  • 0

Sportul Scolar si Universitar in Romania

Tags : 

Ministerul Educaţiei Nationale şi Cercetării Stiinţifice împreună cu Ministerul Tineretului si Sportului si Comitetul Olimpic Sportiv Roman trebuie să efectueze toate demersurile legislative pentru reorganizarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar, ca structura performantă.
În acelaşi timp, se impune înfiinţarea asociaţiilor sportive şcolare şi universitare în fiecare unitate de învăţământ care are personalitate juridică şi instituţie de învăţământ superior, ca structuri sportive, precum şi obţinerea Certificatului de Identitate Sportivă de către acestea, în vederea dezvoltării competiţiilor sportive (Campionate Nationale Şcolare şi Universitare cu etape de zona si finale) pe discipline sportive în acelaşi timp cu promovarea mişcării şi a educaţiei prin sport, identificarea de vârfuri care să reprezinte şcoala, liceul, universitatea, comunitatea locală în întrecerile între unităţi la nivel local şi naţional.
Se impune ca din punct de vedere organizatoric, cele 74 de federaţii sportive naţionale să devină alături de COSR, MTS şi Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar actanţii principali ai acestui proiect.
Pornind de la scopul primordial al acestei strategii, respectiv îmbunătăţirea stării generale de sănătate a populaţiei, considerăm că performanţa sportivă este o rezultantă a educaţiei în timp. Pentru aceasta, acordăm rolul de actant principal Federaţiei Sportului Scolar şi Universitar şi rolul de actant secundar 1 Federaţiilor Sportive Naţionale, respectiv actant secundar 2 Ministerul Tineretului si Sportului/Comitetului Olimpic Sportiv Român.

 

Capture

Masuri ce se impun a fi materializate:

1. Finantarea cu 1% din PIB a sistemului pentru educatie fizica si sport prin legea bugetului de stat si prin modificarea art. 67 din Legea Educatie Fizice si a Sportului 69/2000;
2. Impunerea şi menţinerea măsurii unui numar de 3(trei) ore de educatie fizica si sport pe saptamana in invatamantul preuniversitar;
3. Impunerea şi menţinerea măsurii unei limite de 3-4 credite transferabile identificabile în diploma de licenţă pentru învăţământul universitar;
4. Perfecţionarea sistemului competiţional prin mărirea numărului competiţiilor, cât şi prin diversificarea disciplinelor sportive la care se organizează campionate sportive şcolare şi universitare – sporturi individuale şi jocuri sportive – precum şi includerea în cadrul acestora a unui număr cât mai mare de elevi şi studenţi.
5. Organizarea DACIADEI ca program national sportiv, care sa includă Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar şi Olimpiada Gimnaziilor organizate sub forma Campionatelor Naţionale Şcolare şi a Campionatelor Naţionale Universitare cu sprijinul direct al Ministerul Educaţiei Naţionale si Cercetării Stiintifice şi Ministerului Tineretului şi Sportului printr-un sistem de colaborare/parteneriat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Federaţiile Sportive Naţionale. Participarea va fi deschisă tuturor elevilor/studentilor, urmărindu-se în paralel dezvoltarea sistemului, dar şi promovarea apartenenţei la grup prin promovarea numelui asociaţiei sportive, şcolii, liceului, universităţii şi nu în ultimul rând al comunităţii de provenienţă.
Este foarte important ca pe lângă aspectul competiţional şi al spiritului de fair-play să fie promovate beneficiile practicării sportului şi rezultantele acestuia.
În acest sens, este indicat ca la aceste competiţii să fie prezente personalităţi din lumea sportului, precum şi reprezentanţi ai primăriilor şi consiliilor locale.
Tinerii din România au nevoie de modele, iar în acest sens toate eforturile organizatorice şi financiare trebuie canalizate cu un scop precis:
• promovarea sportului şi a mişcării ca alternativă educaţională şi canalizarea energiei tinerilor în scopuri nobile şi benefice,
• combaterea şi reducerea criminalităţii,
• schimbarea mentalităţii în sensul ameliorării ei,
6. Reorganizarea sistemului astfel:
a. Din punct de vedere organizatoric Asociatiile/Cluburile Sportive scolare/universitare isi vor desfasura activitatea in cadrul Federatiei Sportului Scolar si Universitar. Acestea vor fi membre ale Asociatiilor Judetene pe ramura de sport, a caror activitate la nivel de judet/municipiului Bucuresti va fi coordonata de inspectorii de specialitate din cadrul Directiilor Judetene pentru Sport si Tineret/Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, a inspectorilor de specialitate din cadrul Inspectoratelor Scolare si reprezentanti ai Catedrelor de Educatie Fizica si Sport din cadrul universitatilor. Asociatiile/Cluburile sportive scolare si universitare vor participa la competitii in cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Scolar şi Olimpiadei Gimnaziilor respectiv in Campionatele Nationale Universitare;
b. Din punct de vedere financiar asociatiile sportive scolare/universitare vor fi finantate de catre Ministerul Tineretului si Sportului, prin Directiile Judetene pentru Sport si Tineret/Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, pe baza de proiecte de finantare depuse de catre asociatii, in stransa colaborare cu Federatiile Sportive Nationale/Asociatiile Judetene pe ramura de sport/Asociatiile pe ramura de sport ale municipiului Bucuresti si Comitetul Olimpic Sportiv Roman;
Nota: se va urmari o politica de incurajare a practicarii tuturor disciplinelor sportive cu precadere a celor de echipa si olimpice, punandu-se accent pe promovarea transparentei in finantare si acordarea de fonduri financiare si in functie de rezultatele anterioare in parallel cu urmarirea unei continue perfectionari a resursei umane – incurajand valorile sportive sa imbratiseze activitatea didactica si implicarea in stafurile tehnice dupa incheierea activitatii de performanta.

c. Statutul sportivului. Legitimarea ca sportiv a elevilor/studentilor membri componenti ai asociatiilor/cluburilor sportive scolare/universitare se va efectua conform Legii Educatiei Fizice si a Sportului. Sportivii din mediul preuniversitar pot avea statutul de “dubla legitimare” facand obiectul coproprietatii impreuna cu asociatiile/cluburile private/profesioniste, conform reglementarilor stabilite prin Legea Educatiei Fizice si a Sportului si respectand regulamentele Federatiilor Sportive Nationale care vor contine prevederi clare privind drepturile ulterioare la transferul/cedarea sportivilor catre cluburile private/profesioniste.
Nota: Avand in vedere principiile autonomiei universitare, prevederile Legii Educatiei Fizice si a Sportului, regulamentele Federatiilor Sportive Nationale privind statutul sportivului correlate cu cele ale Federatiilor Internationale, odata incheiata activitatea sportiva prin incheierea ciclului din invatamantul liceal, sportivul poate deveni liber in cazul in care nu opteaza pentru transferul la un club privat/profesionist sau in cazul in care nu opteaza pentru continuarea studiilor universitare si legitimarea la un club/asociatie universitara ;

d. Incurajarea parteneriatelor intre asociatiile/cluburile scolare/universitare si cluburile private/profesioniste fiind acceptata dubla legitimare si impartirea conform intelegerii intre parti a drepturilor de proprietate si transfer/cedare a sportivilor;
Nota: promovand aceste parteneriate incurajam folosirea comuna a bazelor sportive, implicarea unor cluburi private/profesioniste in finantarea activitatilor la nivel de copii si juniori, promovarea sportului in comunitatile locale si crearea de valori/modele educationale.

e. Promovarea unui sistem motivant pentru practicatul elev/student a unei discipline sportive care pe baza de rezultate, sa beneficieze de burse de studii si sprijin material/financiar. Selectia si racolarea acestora se va efectua printr-o selectie atenta si de lunga durata, incurajandu-se liberalizarea sistemului prin promovarea valorilor. Astfel se urmareste incurajarea liceelor pentru a identifica si selectiona valorile sportive cu rezultate foarte bune si in plan scolar din mediul gimnazial iar a facultatilor din mediul liceal.
Nota: Acest sistem de organizare confera sportului scolar si universitar rolul de “baza a piramidei sportului de performanta”, asociatiile sportive scolare si universitare furnizand cluburilor profesioniste din cadrul federatiilor sportive nationale varfuri din punct de vedere sportiv, promovandu-se in acelasi timp practicarea exercitiilor fizice si abordarea practicarii unui sport de performanta ca punte de lansare pentru multi tineri cu rezultate bune scolare dar fara posibilitati materiale.

Manifestul F.I.E.P.(Federaţia Internaţională de Educaţie Fizică) din 1970 şi Asociaţia Europeană de Educaţie Fizică, prin Declaraţia de la Madrid (1991), au argumentat, prin studiile efectuate pe copii şi tineri de diferite vârste, necesitatea practicării sistematice a educaţiei fizice şi sportului cel puţin 1 oră pe zi, până la vârsta de 12 ani, şi cel puţin 3 ore pe săptămână pentru copiii mai mari de 12 ani şi pentru adolescenţi.
Prevederile UE consemnează necesitatea celor 3 ore de educaţie fizică obligatorii pe săptămână.
Deasemenea, evidenţiem faptul că educaţia fizică şi sportul în şcoală nu reprezintă scopuri în sine, ci contribuie la realizarea finalităţilor generale ale educaţiei, alături de celelalte discipline din curriculum-ul şcolar.
În acelaşi timp, trebuie să existe o preocupare permanentă a profesorilor de educaţie fizică de a asigura un conţinut atractiv pentru lecţiile organizate, astfel încât educaţia fizică şcolară să devina componentă a educaţiei permanente.
Dimensiunea temporală a educaţiei fizice şi sportului impune reconsiderarea acestora ca activităţi, în sensul prelungirii lor de la etapele şcolarităţii la celelalte etape de dezvoltare, astfel încât ele să devină un continuum care însoţeşte individul din primii ani ai vieţii până la senectute.
În vederea participării sportivilor elevi şi studenţi, componenţi ai loturilor naţionale, la competiţiile internaţionale organizate de Federaţia Internaţională a Sportului Şcolar şi Federaţia Internaţională a Sportului Universitar, MENCS ar trebui sa aloce fonduri suficiente pentru programul de pregătire al loturilor nationale scolare si universitare, costurile cantonamentelor de pregătire, al susţinătoarelor de efort, asistenţa şi controlul medical, controlul anti-doping, echipamentul de concurs pentru Jocurile Mondiale Universitare şi pentru Campionatele Mondiale Universitare, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie.

  • 17
    mai 16
  • 0

tes

yteyueyue

  • 06
    mai 16
  • 0

Strategie

Tags : 

Scopul acestui demers este cel de a construi o Strategie Nationala de Dezvoltare a domeniilor Educatie Fizica, Sport si a Politicilor pentru Tineret in România pentru perioada 2016-2032, de a identifica căile unei dezvoltări continue, a unei organizări şi funcţionări performante, de aplicare corectă a prevederilor legislaţiei europene în vigoare şi de corelare a legislaţiei noastre cu cea a UE în scopul obţinerii următoarelor deziderate majore:

  • România – o ţară cu o populaţie sănătoasă şi viguroasă;
  • România – o ţară cu o populaţie cu o educaţie şi o capacitate de comunicare interumană exersată inclusiv prin educaţia fizică şi practicarea sportului;
  • România – o ţară de excelenţă, vizibilă în lume prin valorile sale sportive de excepţie.

Obiective generale

  1. îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea nivelului de educaţie, socializarea populaţiei şi prin practicarea educaţiei fizice şi a sportului, ameliorarea potenţialului psiho-biomotric şi intelectual al populaţiei tinere prin dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară şi universitară;
  2. perfecţionarea organizării şi funcţionării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport;
  3. promovarea valenţelor cultural-educative ale sportului şi educaţiei fizice, a spiritului de toleranţă şi fair-play în societate, promovarea măsurilor de prevenire, de educaţie şi de sancţionare a actelor de dopaj şi violenţă în sport;
  4. optimizarea activităţilor sportive şcolare şi universitare în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare, precum şi în unităţile de învăţământ în care este organizat învăţământul sportiv integrat şi suplimentar;
  5. optimizarea activităţilor din cadrul „Programului Naţional Sportul pentru toţi” la nivel naţional, regional şi local;
  6. dezvoltarea si optimizarea activităţilor din cadrul „Programului Naţional de Promovare a Sportului de Performanţă”;
  7. dezvoltarea şi finantarea adecvata a „Programului Naţional de Întreţinere a Bazelor Sportive”;
  8. elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea activităţilor sportive în mediul rural, în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare rurală;
  9. optimizarea formarii şi perfecţionarea resurselor umane din domeniul educaţiei fizice şi a sportului;
  10. creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi a medicinii sportive pentru susţinerea şi dezvoltarea domeniului;
  11. utilizarea eficientă şi transparentă a fondurilor publice alocate finanţării programelor sportive şcolare şi universitare;
  12. construirea de noi baze sportive şcolare şi universitare şi modernizarea bazelor sportive existente, precum şi construirea unor baze sportive moderne pentru centrele olimpice de pregătire şi pentru loturile naţionale reprezentative, construirea unor complexe sportive de interes naţional – stadioane, bazine de înot, patinoare, săli polivalente;
  13. dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor internaţionale în domeniul educaţiei fizice şi sportului, în concordanţă cu politica externă a Româ

Condiţii generale de aplicare a strategiei

  • implicarea societăţii civile, integrarea tuturor membrilor comunităţii locale în acţiunile de promovare a educaţiei prin sport;
  • promovarea valorilor democraţiei, integrităţii, spiritului de fair-play, respectului, egalităţii, nediscriminării;
  • transparenţă în alocarea fondurilor financiare; participarea cluburilor sportive la licitaţii de programe pentru calendarul anual sportiv;
  • stimularea excelenţei în toate sporturile, creşterea numărului de sportivi de înaltă performanţă cu rezultate remarcabile;
  • încurajarea parteneriatelor între şcoli, licee, universităţi, consilii locale, asociaţii sportive în vederea dezvoltării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport prin modernizarea, construirea şi întreţinerea bazelor sportive, precum şi prin organizarea şi dezvoltarea unor acţiuni/competiţii care să contribuie la îmbunătăţirea stării generale de sănătate şi a promovării performanţei şi spiritului de fair-play;
  • extinderea participării copiilor şi tinerilor la activităţile sportive organizate în cadrul sistemului preuniversitar şi universitar, precum şi la acţiunile între comunităţi;
  • promovarea tipului de educaţie prin sport, prin promovarea mişcării şi cultivarea gustului pentru participare la competiţie în familie ca mijloc de dezvoltare individuală şi de combaterea a efectelor nocive ale sedentarismului şi lipsei de mişcare, a criminalităţii şi a consumului de substanţe interzise;
  • combaterea şi prevenirea dopajului în sport;
  • prevenirea şi combaterea violenţei în sport;
  • dezvoltarea fenomenului voluntariatului în sport, precum şi a implicării animatorilor în circuitul sportiv;
  • afirmarea valorilor etice, a imaginii sportului şi a publicităţii sportive;

Caracteristicilegenerale ale Strategiei în domeniul Educaţiei Fizice şi a Sportului

Strategia în domeniul educaţiei fizice şi a sportului are ca scop responsabilizarea individului şi includerea în cadrul sistemului său valoric referenţial a educaţiei prin sport şi cultivarea mişcării şi a exerciţiilor fizice ca mijloace de dezvoltare psiho-somatică.

Factorii-cheie care vor determina această implicare sunt:

  • individul în sine;
  • familia ca mediu responsabil şi exemplu în educaţia individuală;
  • şcoala ca mediu de iniţiere, formare individuală şi consolidare a cunoştinţelor acumulate;
  • structurile sportive cu rol de iniţiere şi formare sportivă;
  • comunitatea locală ca mediu de provenienţă şi inoculare a sentimentului de apartenenţă la grup;
  • societatea cu toate componentele ei;
  • factorul politic – cu rolul de iniţiator, catalizator şi care contribuie alături de statul român la garantarea accesului la educaţie, la dreptul de folosire a infrastructurii şi a bazelor sportive – încurajează educaţia prin sport ca mijloc de dezvoltare, asigură îndeplinirea dezideratelor naţionale în materie de educaţie fizică şi sport.

COMPONENTELE SISTEMULUI ŞI STRATEGIA PROPUSĂ

Concepte generale garantate în UE şi în lume.

Educaţia fizică şi sportul reprezintă drepturi fundamentale ale omului, recunoscute de marile organizaţii internaţionale. În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (ONU, 1948) se stipulează faptul că orice persoană are dreptul la educaţie, în scopul dezvoltării depline a personalităţii sale.

În Scrisoarea Internaţională privind Educaţia Fizică şi Sportul (UNESCO ,1978) se stabileşte, la articolul 1, că aceste activităţi reprezintă „un drept fundamental al tuturor”, iar exercitarea lor are multiple efecte asupra stării de sănătate şi a dezvoltării personalităţii oamenilor.

În Convenţia asupra Drepturilor Copilului (O.N.U, 1989), în Convenţia Împotriva Discriminării în Educaţie (O.N.U, 1960), în alte tratate şi declaraţii, educaţia fizică şi sportul sunt considerate activităţi prin care se asigură dreptul la educaţie.

În baza experienţei acumulate în cursul Anului European al Educaţiei prin Sport (2004), Comisia Europeană încurajează sprijinirea activităţilor fizice şi sportive prin intermediul diferitelor iniţiative politice, în domeniul educaţiei şi al formării.
În România, conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011,  cu modificările și completările ulterioare, învăţământul are ca finalitate formarea personalităţii umane, inclusiv prin „(…) educaţie fizică, educaţie igienico-sanitară şi practicarea sportului”, aspecte întărite prin Legea Educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, care stipulează că acestea reprezintă activităţi de interes naţional, sprijinite de stat. Astfel, „Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat, iar autorităţile administrative, instituţiile de învăţământ şi instituţiile sportive au obligaţia de a sprijini educaţia fizică, sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi de a asigura condiţiile de practicare a acestora”.

În consecinţă, există cadrul conceptual şi legal prin care se recunoaşte rolul social al acestor activităţi şi prin care se asigură premisele pentru desfăşurarea lor. Mai rămâne să identificăm şi căile prin care definim organizarea, materializarea conceptelor şi finanţarea acestora.

În cadrul caracterului global al educaţiei, educaţia fizică şi sportul prezintă conţinuturi şi sarcini specifice, cu influenţe de sistem asupra individului, în plan fizic, motric, intelectual, estetic şi moral. În acelaşi timp, educaţia fizică şi sportul pot fi considerate drept forme speciale de educaţie prin fizic, care conduc nu doar la finalităţi biologice, ci şi la îmbunătăţirea unor importante aspecte psihologice şi sociale ale individului şi societăţii.

Educaţia formală şi informală beneficiază de valorile transmise prin educaţie fizică şi sport, cum sunt acumularea de cunoştinţe, motivaţie, aptitudini, dispoziţia de a depune eforturi personale, precum şi de calităţile sociale, cum sunt munca în echipă, solidaritatea, voluntariatul, toleranţa şi fair-play-ul, totul într-un context multicultural.
În ansamblul problematicii educaţiei, caracterizată prin amploare şi diversitate, apare nevoia de a întări legăturile dintre domeniul educaţiei fizice şi sportului şi cadrul educaţiei formale şi informale, ca modalităţi de formare a cetăţenilor, în spiritul noilor provocări ale societăţii, într-o continuă transformare.replica watch review sites

 

Organizarea şi funcţionarea sistemului

Actanţi principali: Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Stiinţifice prin Directia Generală de Învăţământ Preuniversitar si Federaţia Sportului Scolar şi Universitar, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin autorităţile locale, Comitetul Olimpic şi Sportiv Roman ca principal partener neguvernamental al Ministerului Tineretului şi Sportului, având rolul armonizării relaţiilor cu structurile sportive recunoscute.

Alte instituţii ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în activitatea de educaţie fizică şi sport: Ministerul Economiei Comerţului si Relaţiilor cu Mediul de Afacerii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societate Informaţională, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne.

Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România este reglementată prin Legea 69/2000, care prevede că „Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat.” (Art. 2. – (1)).

Organizarea activităţii de educaţie fizică şi practicării sportului în cadrul învăţământului preuniversitar şi universitar intră în atribuţiile Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Stiinţifice.

În paralel activează asociaţiile sportive şcolare şi universitare, structuri sportive a căror activitate este coordonată de Federaţia Sportului Şcolar si Universitar.

Federaţia Sportul pentru persoane cu handicap gestionează problema activităţilor fizice şi de performanţă pentru persoanele cu nevoi speciale.

Responsabilitatea menţinerii sănătăţii, a recreării şi socializării cetăţenilor este preluată de Federaţia «Sportul pentru toţi», ale cărei programe se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat. Coordonarea aplicării “Programului Naţional Sportul pentru toţi” se realizează de către Comitetul activităţilor fizice sportive pentru sănătate, educaţie şi recreare, organism consultativ în cadrul Ministerului Tineretului si Sportului.

Sportul de performanţă este organizat de federaţiile sportive naţionale, care stabilesc calendarul competiţional intern şi internaţional al competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport şi gestionează evidenţa legitimării şi transferarea sportivilor. Programul Naţional de Promovare a Sportului de Performanţă este coordonat de către Ministerul Tineretului şi Sportului prin Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti.cheap fake rolex for sale

Comitetul Sportiv Olimpic Român are atribuţii şi coordonează activitatea Centrelor Olimpice şi a loturilor naţionale olimpice, având o finanţare separată de la bugetul de stat.

Recomandarea comisiei care a contribuit la întocmirea acestei strategii este de a se mentine forma de Minister al Sportului şi Tineretului odată cu:

  1. consolidarea poziţiei fiecărui departament în parte (sport şi tineret);
  2. materializarea căilor propuse prin prezentul material la îndeplinirea dezideratelor naţionale;

Nota: Această menţinere ca formă organizatorică  la minister de resort ar fi nu numai una firească, dar şi în concordanţă cu recomandările UE şi a organizării din acest punct de vedere în celelalte state membre.rolex replica watches usa

 

  • 05
    mai 16
  • 0

Statut ASPNSR

Tags : 

Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat şi al oricărei femei, iar absenţa acestuia nu poate fi nicicând compensată.Pierre de Coubertin

STATUTUL

 ASOCIAŢIEI POLITICI NOI ALE SPORTULUI (ASPNSR)

Capitolul I

DENUMIRE, SEDIU, FORMA JURIDICĂ, DURATA

Art. 1

APNSR a fost înfiinţată potrivit actului constitutiv de către persoane active, care iubesc sportul romanesc si cauta solutii pentru reorganizarea acestui sistem si optimizarea activitatilor din acest domeniu,

si

care, în temeiul dreptului la asociere, şi-au exprimat liber voinţa de a constitui aceasta asociaţie în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii si fundaţii.

Art. 2

Asociaţia POLITICI NOI ALE SPORTULUI este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial.

Art. 3

Denumirea asociaţiei este ASOCIAŢIA POLITICI NOI ALE SPORTULUI, aşa cum reiese şi din dovada de disponibilitate a denumirii eliberată de către Ministerul Justiţiei.

Asociaţia este organizată şi funcţionează pe baza Actului Constitutiv şi a prezentului Statut.

În toate documentele oficiale, anunţurile şi publicaţiile, precum şi în orice alte acte emanând de la asociaţie, se vor menţiona denumirea acesteia, forma juridică, sediul şi contul bancar.

Asociaţia poate avea sigiliu şi însemne proprii.

Art. 4

Sediul Asociaţiei este în Bucureşti, str. Măguricea nr. 5, bloc 3F, sc. 3, ap. 27, parter, sector 1.

Sediul asociaţiei poate fi schimbat pe baza deciziei Consiliului Director.

Asociaţia poate avea structuri de reprezentare în teritoriu, sub forma de filiale.

Asociaţia se poate afilia la organizaţii, federaţii sau confederaţii din ţară sau străinătate, în baza deciziei Consiliului Director.

 

Art. 3

Asociaţia se constituie pe o durată nelimitată.

CAPITOLUL II: Scopul şi obiectivele Asociaţiei

Art. 4

Asociaţia reuneşte persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate,  cluburi si asociatii sportive, federaţii şi confederaţii sportive, societăţi sportive pe actiuni, sindicate, patronate, federaţii sau confederaţii patronale precum şi orice altă entitate juridică, care si-au însușit dispozițiile prezentului statut.

Asociaţia are ca scop:

  • popularizarea și promovarea sportului pe plan național si international;
  • asigurarea cadrului  legal, regulamentar, tehnic, material, organizatoric precum și conditii de protecție a celor care îl practică;
  • elaborarea  și implementarea unui sistem riguros de selecție, pregatire și de competiție a sportivilor;
  • crearea de mijloacele de identificare și pregatire a sportivilor;
  • conlucrarea cu organele administrației publice centrale si locale cu atribuții în sport în scopul asigurării mijloacelor necesare pentru dezvoltarea sportului și pregatirea sportivilor de performanță, acordării sprijinului științific și medical, pentru integrarea socială și profesională a sportivilor;
  • realizarea unui dialog permanent cu autoritățile și instituțiile statului, precum şi cu organizaţiile sindicale pe probleme de interes economic general, inclusiv prin participarea la elaborarea de acte normative și participarea la elaborarea actelor legislative si normative specifice;
  • crearea cadrului organizatoric propriu pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare intre membrii organizatiei;

 Art. 5

Obiectivele Asociaţiei sunt următoarele:

  • organizează, coordonează, și controlează  activități desfăsurate în domeniul sportului amator si profesionist, în scopul dezvoltării sportului, ridicării nivelului performanțelor și afirmării pe plan international;
  • desfăsoară toate activitățile specifice pentru a atinge următoarele obiective:
    •  apărarea drepturilor tuturor tipurilor de structuri membre (asociații sportive cu și fară personalitate juridică, asociații sportive școlare, asociații sportive universitare, cluburi sportive școlare,  cluburi sportive departamentale, cluburi sportive în subordinea autoritaților locale și centrale, societăți pe acțiuni sportive, federații sportive naționale pe ramură de sport etc.) în  raport cu Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației Nationale  și Cercetării Științifice, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Guvernul României;
    • finanțarea cu 1% din PIB a sportului românesc;
    • implicarea ca actor activ in procesul de definire a unei Strategii Naționale de Dezvoltare a sistemelor Sport și Tineret pe termen mediu și lung (4-5 cicluri olimpice) care să fie aprobată de către Parlamentul României;
    • promovarea unei legislații care să încurajeze dezvoltarea activităților sportive, inclusiv stimularea implicării agenților economici privați în procesul de dezvoltare a infrastructurii specifice și a activităților sportive;
    • promovarea educației prin sport, ca parte integranta a educației generale;
    • dezvoltarea sportului școlar și universitar ca baza a piramidei sportului românesc;
    • promovarea politicilor de dezvoltare și implementare a unui cadru organizatoric care să permită activităților sportive și infrastructurii sa devina, în contextul unei finanțări decente, motorul de dezvoltare a activităților economice conexe (turism, servicii, transport, asigurări, producție și comerț cu echipament sportiv, mass-media etc.);
    • consolidarea unei industrii a sportului in România;
  • elaborează norme tehnico-metodologice și de organizare precum și alte reglementari specifice competiţiilor sportive  şi urmareste aplicarea acestora in practică;
  • se implică în organizarea unor activitati si competitii oficiale la nivel national;
  • sprijină constituirea și activitatea asociațiilor şi cluburilor sportive în vederea promovării și ridicarii nivelului calitativ al sportului la nivel local și național;
  • participă ca membru fondator la constituirea de asociatii, organizatii, fundatii, cluburi profesionale, fonduri mutuale, pentru cresterea prestigiului si a autonomiei financiare a entităţilor sportive;
  • se implică în organizarea unor competiții internaționale care se desfășoară în România;
  • se implică în organizarea si coordonarea activitaţii antrenorilor și arbitrilor sportivi și sprijină acțiunile privind perfecționarea, clasificarea și promovarea acestora;
  • actionează pentru prevenirea și combaterea violenței, pentru promovarea unor măsuri educative, a spiritului de fair-play și a toleranței în sport;
  • promovează masurile de prevenire și combatere a folosirii substanțelor interzise și a metodelor neregulamentare destinate să mareasca, în mod artificial, capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele întrecerilor sportive, în concordanță cu reglementarile în materie;
  • acționează pentru aplicarea și realizarea masurilor și acțiunilor din Programul national antidoping;
  • asigură un sistem operativ de informare și documentare;
  • întocmește și difuzează informațiile și date statistice;
  • organizează simpozioane și consfătuiri tehnice pentru antrenori și arbitri în vederea perfecționării acestora;
  • promovează interesele membrilor săi pe plan internaţional stabilirea de relaţii de colaborare cu federaţii, confederaţii similare si asociaţii profesionale din alte ţări, afilierea la uniuni  internaţionale patronale şi la alte uniuni internaţionale de profil, sprijinirea particiării membrilor săi la reuniunile organismelor internaţionale la care este interesată;
  • iniţiază acţiuni pentru susţinerea și/sau promovarea unor reglementări în domeniile de interes;
  • colaborarează cu presa şi cu celelalte mijloace de informare în masă, mass-media.

 

CAPITOLUL III: Membrii Asociaţiei – moduri de dobândire şi pierdere a calităţii de membru.

Art. 6

Pot deveni membri asociaţi, denumiţi în continuare „asociaţi” ai Asociaţiei persoane fizice sau juridice din ţară sau străinătate care sprijină moral şi material asociaţia şi care activează în concordanţă cu scopul şi obiectivele prezentei Asociaţii.

Pot fi asociaţi:

  • persoane fizice;
  • persoane fizice autorizate;
  • cluburi si asociatii sportive;
  • federaţii şi confederaţii sportive;
  • societăţi;
  • societăţi sportive pe actiuni;
  • sindicate, patronate, federaţii sau confederaţii patronale;
  • asociaţii şi fundaţii;
  • instituţii de învăţământ;
  • orice altă altă entitate juridică

Asociaţia poate avea membri activi, denumiţi în continuare „colaboratori”.

Colaborator poate fi orice persoană fizică sau juridică care prin activitatea sa contribuie la realizarea și promovarea scopurilor și obiectivelor Asociaţiei.

 Art. 7

Calitatea de asociat se conferă de către Adunarea Generală a Asociaţiei.

Cererea de adeziune se depune la Consiliul Director şi va fi adresata Preşedintelui Asociaţiei.

Cererea de adeziune va fi supusă aprobării în prima şedinţă a Adunării Generale a Asociaţilor.

În caz de respingere, hotărârea se comunică în termen de 30 de zile, fără motivare.

Calitatea de membru colaborator se dobândeşte în baza cererii de adeziune aprobată de Consiliul Director.

Calitatea de colaborator se dobândeşte prin confirmarea de către Consiliul Director a cererii de adeziune.

 Art. 8

Pierderea calităţii de asociat ori colaborator al Asociaţiei are loc prin:

  1. încetarea existenţei persoanei juridice membre a Asociaţiei;
  2. decesul persoanei fizice;
  3. renunţarea la calitatea de membru;

Art. 9

Excluderea unui asociat sau colaborator se poate hotărî pentru unul din următoarele motive:

  1. Nerespectarea prevederilor Statutului;
  2. Nerespectarea hotărârilor Adunării Generale ale Asociaţilor şi deciziilor Consiliului Director;
  3. Prin activitatea desfăşurată, acţiunile întreprinse şi informaţiile transmise în mediul public, un membru al asociaţiei aduce prejudicii de imagine Asociaţiei;
  4. Neimplicarea în activitatea asociaţiei sau implicarea sporadică pe o durată calendaristică de aproximativ doi ani;
  5. Neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutive;

Pierderea calităţii de asociat al Asociaţiei se constată sau se decide de către Adunarea Generală.

Pierderea calităţii de colaborator  al Asociaţiei se constată sau se decide de către Consiliul Director.

Art. 10

Constatarea abaterii disciplinare se realizează de către persoanele împuternicite prin decizie de către Consiliul Director care va prezenta Adunării Generale a Aociaţilor în cadrul şedinţei de dezbatere a propunerii de excludere un raport asupra abaterii săvârşite.

Membrul propus pentru excludere are dreptul de a formula apărări şi poate solicita amânarea dezbaterii propunerii asupra aplicării sancţiunii excluderii.

Art. 11

Excluderea pentru neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutive se va dezbate în baza sesizării Cenzorului sau a Comisiei de Cenzori.the best rolex replica review

Dacă până la data ţinerii şedinţei Adunării Generale a Asociaţilor membrul propus pentru excludere face dovada achitării cotizaţiei restante,  propunerea va fi respinsă, sub condiţia plăţii în avans a cotizaţiei pentru o perioadă  de 6 luni.

CAPITOLUL IV: Drepturi şi îndatoriri ale membrilor Asociaţiei

Art. 12

Membrii Asociaţiei au dreptul:

a)să participe la Adunările Generale ale Asociaţiei, să pună în discuţie şi să ia parte la dezbaterea problemelor care interesează domeniul sau bunul mers al Asociaţiei;

b)să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Asociaţiei;

c)să sesizeze Asociaţia despre problemele care privesc scopul şi obiectivele Asociaţiei în vederea promovării şi apărării acestora;

d) să participe la evenimntele, acţiunile şi activităţile organizate de Asociaţie;

e) să beneficieze de rezultatele obţinute de Asociaţie prin activităţile desfăşurate;

f)să solicite şi să beneficieze de sprijin din partea Asociaţiei în activităţile  specifice pe care le desfăşoară.

Art. 13

Membrii Asociaţiei au următoarele îndatoriri:

a)să respecte prevederile prezentului Statut şi hotărârile organelor de conducere ale Asociaţiei şi să dea tot sprijinul pentru îndeplinirea obiectivelor Asociaţiei;

b)să respecte normele de etică profesională şi de ţinută morală conforme Codului de Etică Profesională adoptat de Adunarea Generală a Asociaţiei;

c)să nu desfăşoare în cadrul Asociaţiei sau cu ocazia manifestărilor organizate de către asociaţie activităţi de propagandă politică faţă de alţi membrii ai Asociaţiei sau faţă de terţe persoane aflate în legătură profesională cu Asociaţia;

d) să comunice Consiliului Director orice schimbare intervenită în conduderea proprie şi documentele aferente precum şi componenţa organelor de conducere actualizată;

e) să plătească cotizaţia stabilită de conducerea Asociaţiei;

CAPITOLUL V: Organizare, conducere, control

Art. 14

Asociaţia are următoarele organe:

– Adunarea Generală a Asociaţiei;

– Consiliul Director;

– Cenzorul sau Comisia de Cenzori.

Art. 15

Organele de conducere în întregul lor şi fiecare din membrii acestora răspund de activitatea organului respectiv în faţa Adunării Generale.

 

SECTIUNEA A: Adunarea Generală a Asociaţiei

Art. 16

Adunarea Generală se compune din totalitatea asociaţilor şi este organul suprem de conducere al acesteia.

Art. 17

Adunarea Generală se întruneşte în sesiune ordinară, respectiv extraordinară după cum urmează;

– în sesiune ordinară, o dată pe an, în prima decadă a lunii decembrie.

– în sesiune extraordinară, ori câte ori trebuie rezolvate probleme importante de competenţa Adunării Generale şi care nu suferă amânare.

Art. 18

Convocarea Adunării Generale în sesiune ordinară se face de către Consiliul Director în scris, cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării adunării, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, e-mail sau telefonic.

În convocare vor fi precizate ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea precum şi ordinea de zi.

Convocarea adunărilor extraordinare se face la iniţiativa Consiliului Director sau a Preşedintelui Consiliului Director.

Art. 19

Adunarea Generală este valabil constituită dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din totalul membrilor existenţi la data convocării.

Dacă la prima covocare a Adunării Generale nu se întruneşte cvorumul necesar, Consiliul Director va realiza a doua convocare, cu aceeaşi ordine de zi, Adunare Generală fiind legal şi statutar constituită indiferent de numărul celor prezenţi.

Hotărârile Adunării Generale se iau cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

Fiecare membru are dreptul la un singur vot.

Art. 20

Votul poate fi exercitat şi prin corespondenţă.

Un membru legal convocat ori care a luat cunoştinţă de şedinţa Adunării General poate să îşi transmită în scris, prin poştă, fax sau email, un punct de vedere asupra ordinii de zi şi poate să îşi exercite votul prin corespondenţă  primită şi înregistrată de către Adunarea Generală cel târziu la data începerii şedinţei.

În acest caz, se va considera că membrul al cărui punct de vedere ori vot a fost comunicat Adunării Generale este prezent, fiind socotit la verificarea cvorumului statutar.

Dezbaterile şi hotărârile adoptate se consemnează într-un registru special de către un secretar desemnat de către Consiliul Director.

Art. 21

Atribuţiile Adunării Generale sunt următoarele:

a)stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;

b)dezbaterea raportului de activitate al Consiliului Director;

c)aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Asociaţiei şi a bilanţului contabil;

d)alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;

e)aprobarea şi modificarea Statutului;

f)numirea, alegerea şi revocarea cenzorului sau a membrilor Comisiei de cenzori, în condiţiile legii;fake watches breitling

g)aprobarea înfiinţării de filiale;

h)dizolvarea şi lichidarea asociaţiei precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;

i)hotărăşte cu privire la asocierea cu alte persoane fizice sau juridice;

j) propune si sustine candidaţi în cadrul entităţilor juridice la care se afiliază;

k) hotărăşte cu privire la excluderea membrilor asociaţi;

l) soluţionează contestaţiile împotriva deciziilor Consiliului Director;

m) exercită orice alte atribuţii prevăzute în lege sau statut.

Art. 22

Deliberările Adunării Generale se consemnează, prin grija secretarului, într-un registru de deliberări, accesibil oricărei persoane interesate, la care se vor anexa procesele-verbale de şedinţă.

Art. 23

Hotărârile luate de Adunarea Generală sunt obligatorii şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotrivă.

Adunarea Generală delega ca una sau mai multe atributii ale sale sa fie exercitate de catre Consiliul Director.

SECTIUNEA B: Consiliul Director al Asociaţiei

Art. 24

Consiliul Director reprezintă organul executiv al Asociaţiei şi este ales de Adunarea Generală pe o perioadă de patru ani.

Art. 25

Consiliul Director este format din 7 membri:

–Presedinte al consiliului, denumit şi Preşedinte al Asociaţiei;

–Vicepreşedinţi;

– Secretar general;

– Preşedinte de onoare;

Consiliul Director se întruneşte în mod obligatoriu lunar precum şi ori de cîte ori este nevoie.

Art. 26

Consiliul Director exercită conducerea Asociaţiei în perioada dintre sesiunile Adunării Generale şi hotărăşte în toate problemele care intră în competenţa sa.

Art. 27

Consiliul Director asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale.

Art. 28

Consiliul Director are următoarele atribuţii:

– prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor asociaţiei;

– încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;

– aprobă organigrama şi politica de personal a asociaţiei;

– decide angajarea, în functie de cerintele activitatii, de  consilieri de specialitate, personal tehnic retribuit  și personalul administrativ;

– propune proiectele și programele asociației;

– decide schimbarea sediului asociației;

– asigură respectarea statutului și desfașurarea programelor și proiectelor asociației;

– elaborează și modifică codul de etică al asociației şi regulamentul intern;

– urmarește respectarea codului de etică al asociației şi regulamentului intern;

– convoacă şi pregăteşte Adunările Generale, ordinare şi extraordinare, şi se îngrijeşte de buna lor desfăşurare;

– acceptă și gestioanează ajutoarele sau sponsorizările și donațiile persoanelor fizice sau juridice interne sau externe;

– urmarește recuperarea pagubelor aduse asociației de către persoane angajate sau din afara în conformitate cu prevederile legii;

– propune şi acordă indemnizații, premii şi alte recompense membrilor asociaţiei;

aprobă cererile de adeziune ale membrilor colaboratori;

–  întocmeştre rapoarte privind constatarea abaterilor şi formulează propuneri de excludere a membrilor Adunării Generale;

– stabileşte numărul, atribuţiile şi structura comisiilor de specialitate şi desemnează componenţa acestora.

– îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.

Art. 29

În activitatea sa, Consiliul Director emite decizii.

Deciziile se iau cu majoritatea simplă a membrilor Consiliului Director.

Deciziile Consiliului Director pot fi contestate, conform legii, în termen de 15 zile de la emitere.

Contestaţia împotrivia deciziei nu suspendă executarea.

Art. 30

Consiliul Director este răspunzător pentru întreaga activitate în faţa Adunării Generale.

Art. 31

Fiecare membru al Consiliului Director este individual responsabil pentru actele şi faptele sale în cazul încălcării legislaţiei sau dispoziţiilor primite.

SECTIUNEA C:

Preşedintele Consiliului Director

Art. 32

Preşedintele Consiliului Director, denumit şi Preşedintele Asociaţiei, reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii, având dreptul de a semna legal în numele şi pentru aceasta acte juridice.

Art. 33

Preşedintele Consiliului Director, denumit şi Preşedintele Asociaţiei reprezintă asociaţia în faţa organismelor internaţionale şi în relaţiile cu mass – media, fiind purtătorul de cuvânt al acesteia.

SECTIUNEA D: Cenzorul sau Comisia de Cenzori

Art. 34

Cenzorul/Comisia de Cenzori reprezintă organul de control financiar intern al Asociaţiei.

Art. 35

În realizarea competenţei sale, cenzorul/Comisia de cenzori:

– verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociaţiei;

– întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale;

– poate participa la şedinţele Consiliului Director fără drept de vot;

– îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală;

Art. 36

În condiţiile legii şi în limita posibilităţilor Asociaţiei Politici Noi ale Sportului cenzorul/membrii Comisiei de Cenzori are/au dreptul, să fie plătiţi pentru activitatea depusă în cadrul Asociaţiei.

SECTIUNEA E: Comisiile de Specialitate

Art. 37

În cadrul Asociaţiei funcţionează următoarele Comisii de Specialitate:

  1. Legislație şi documentare;
  2. Învățământ și formare profesională;
  3. Sport;
  4. Arbitraj;
  5. Relatii Internationale;
  6. Management şi economic;
  7. Publicistică şi mass media;

 

CAPITOLUL VI: Patrimoniul Asociaţiei

Art. 38

Patrimoniul iniţial al Asociaţiei este de 1.200 lei.

Art. 39

Veniturile Asociaţiei pot proveni din:

– cotizaţiile membrilor;

– dobânzi şi dividende rezultate din plasarea sumelor disponibile în condiţiile legale;

– dividendele Societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţie, potrivit legii;

– venituri realizate din activităţi economice directe;

– donaţii, sponsorizări sau legate;

– alte venituri în conformitate cu legislaţia în vigoare;

CAPITOLUL VII: Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei

Art. 40

Asociaţia se dizolvă:

– de drept;

– prin hotărâre a judecătoriei;

– prin hotărârea Adunării Generale.

Art. 41

Asociaţia se dizolvă de drept prin:

s)realizarea scopului pentru care a fost constituită;

c)imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de trei luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

d)imposibilitatea constituirii Adunării Generale sau a constituirii Consiliului Director, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care Adunarea Generală sau Consiliul Director trebuia constituit;

e)reducerea numărului de asociaţi sub limita fixată de lege (trei membri), dacă acesta nu a fost complinit timp de trei luni.

Art. 42

Asociaţia se poate dizolva şi prin hotărârea Adunării Generale. În această situaţie, în termen de 15 zile de la data şedinţei de dizolvare, procesul verbal, în formă autentică, se depune la judecătorie, pentru a fi înscris în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor.

Art. 43

Dizolvarea Asociaţiei are ca efect lichidarea acesteia în condiţiile legii.

Art. 44

Bunurile rămase în urma lichidării Asociaţiei vor fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public, cu scop identic sau asemănător.

CAPITOLUL VIII: Dispoziţii comune şi finale

Art. 45

Prezentul statut este valabil pe toată durata de funcţionare a Asociaţiei, modificarea sau completarea acestuia urmând a se face numai în formă scrisă şi cu îndeplinirea reglementărilor legale.replica audemar watch

Art. 46

Prevederile prezentului statut se completează cu celelalte dispoziţii legale în vigoare.

Art. 47

Prezentul Statut a fost aprobat de Adunarea Generală a Asociaţiei.

 

Descarca aici Formular_adeziune membru asociat/colaborator.

 

 

 

«‹456

Articole recente

Comentarii recente

Arhive

Postari recente

Sport in Romania? Crizele gestionate prost, prevad dezastrul iminent!

septembrie 23, 2020

IPRM Sport partener APNSR, infiinteaza Filiale Judetene

iunie 25, 2020

Concluziile Consiliului European, privind impactul pandemiei de COVID-19 și redresarea sectorului sportului

iunie 24, 2020

Moto

„Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat şi al oricărei femei, iar absenţa acestuia nu poate fi nicicând compensată.” Pierre de Coubertin

Contact Info

str. Măguricea nr. 5, bloc 3F, sc. 3, ap. 27, parter, sector 1, Bucureşti

+4 0747 016 106

office@politicisport.ro

Copyright 2017 Politici Sport. Developed By IPEXPERT