Sport in Romania? Crizele gestionate prost, prevad dezastrul iminent!

  • 0

Sport in Romania? Crizele gestionate prost, prevad dezastrul iminent!

Tags : 

Se implinesc in curand 7 luni de la intrarea in starea de urgenta care a generat o criza in toate domeniile, provocand mari probleme de ordin financiar in toata lumea.

Bineinteles sportul nu a scapat neafectat, fiind unul dintre domeniile cele mai rau lovite de masurile de suspendare a activitatii si limitele impuse prin regulile de distantare sociala. In Romania, aceasta criza este mult mai profunda decat in alte state. Lipsa de experienta a celor care pastoresc sportul in Romania in aceasta perioada, genereaza o criza din care cu greu ne vom reveni.

Read More

  • 0

IPRM Sport partener APNSR, infiinteaza Filiale Judetene

Tags : 

Miercuri 24.06.2020 a avut loc la sediul Fundatiei Pentru Tineret Bucuresti, sedinta de constituire a filialei Bucuresti a Fundatiei Impreuna Pentru Romania Moderna.
IPRM in parteneriat cu APNSR (Asociatia Politici Noi ale Sportului) membru EASE (European Asociation of the Sport Employers) si-au propus construirea unei platforme civice care sa militeze pentru drepturile miscarii sportive in Romania.
Au fost discutate proiectele pentru viitor, a fost stabilita forma de organizare si faptul ca pana la data de 1 august, sa avem constituite toate filialele judetene.
Invitam pe aceasta cale, pe toti cei interesati, sa se implice in acest proiect indraznet!

Read More

  • 0

Concluziile Consiliului European, privind impactul pandemiei de COVID-19 și redresarea sectorului sportului

Tags : 

Un studiu din anul 2018 privind impactul economic al sportului prin intermediul conturilor satelit pentru sport, arată că sportul reprezintă 2,12 % din PIB-ul UE, iar locurile de muncă din domeniile legate de sport încadrează 5,67 milioane de persoane (2,72 % din locurile de muncă din UE). Romania nu face parte din acest scenariu, din pacate. Mai exact, ,,contribuim” doar la diminuarea cifrelor statistice medii, industria sportului la noi fiind inexistenta.

In timp ce statele membre UE aloca o atentie deosebita mentinerii locurilor de munca in sectorul sport, definirii de strategii/scenarii logice de reluare a activitatii si acordare de ajutor financiar structurilor sportive pentru a depasi aceasta stare de criza, in Romania:

– Structurile sportive primesc preavize de deconectare de la utilitati (energie, gaz, servicii de telefonie si internet, altele) pentru ca NU s-a revenit cu modificari si completari la OUG 29/2020 care interzicea deconectarea …doar pentru perioada starii de urgenta;

– Structurile sportive primesc facturi de chirie pentru bazele sportive apartinand MTS, MEC si primariilor, cu toate ca activitatea este inca suspendata! Asta doar pentru ca nimeni nu vrea sa gandeasca norme care sa nu mai permita facturarea acestor servicii de care structurile sportive nu mai beneficiaza inca din data de 9.03.2020;

-Structurile sportive private se indreapta spre un faliment inevitabil si desfiintarea locurilor de munca;

-Autoritatea guvernanta in sportul romanesc este intr-o mare criza de idei dar si de specialisti, refuzand cu incapatanare dialogul cu societatea civila si putinii specialisti din acest domeniu;

 

Read More

  • 0

GA EASE 2020. In Romania sportul este un domeniu marginalizat!

Tags : 

Joi 28 mai 2020 a avut loc Adunarea Generală EASE (European Association of Sport Employers) la care APNSR (Asociatia Politici Noi ale Sportului din Romania) este membru si reprezinta drepturile angajatorilor din sport.

Au fost discutate şi analizate proiectele de pe agenda de lucru ȋn relația cu partenerii membri şi ȋn relația cu EC.

Un punct important pe agenda şedinței a fost  cel legat de situația angajatorilor din sport,  ȋn actualul context de criză pandemică COVID 19.

Au fost dezbătute măsurile pe care guvernele statelor membre UE le-au adoptat pentru angajatorii din sport, măsurile luate  pentru protejarea locurilor de muncă, cele de ajutor pentru garantarea veniturile minime pentru angajați, sumele alocate pentru plata facturilor de utilități şi chirie, scenariile strategice pentru reluarea activității pe fiecare ramură de sport.

Read More

  • 0

Punct de vedere APNSR – Sportul romanesc si pandemia de Coronavirus SARS -CoV-2

Tags : 

Miercuri, 18 martie, în cadrul ședinței de Guvern, a fost adoptată Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Astfel, la propunerea ministrului Tineretului și Sportului, Ionuț Stroe, membrii Guvernului au fost de acord că statul trebuie să intervină pentru a proteja cluburile sportive afectate de măsurile preventive necesare pentru combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19), în principal cele care vizează suspendarea programului competițional. Private de o sursă importantă de venit, multe cluburi mici riscă să nu mai poată achita drepturile financiare ale sportivilor și personalului tehnic auxiliar, ceea ce poate duce, pe termen mediu și lung, la o involuție accentuată a întregului fenomen sportiv din România.

Read More

  • 0

Scrisoare Deschisa: Domnului Preşedinte Klaus Werner Iohannis

Tags : 

Către: Administraţia Prezidenţială

            În atenţia Domnului Preşedinte Klaus Werner Iohannis

 

                  Palatul Cotroceni, Bulevardul Geniului 1-3, București 060116

           

Read More

  • 0

Finantare sau Finantare Nerambursabila!?

Tags : 

Legea 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general trebuie corelata cu ultimile modificari si completari ale legislatiei in vigoare. Din data de 13 ianuarie 2005 i-au fost aduse doua modificari prin urmatoarele acte normative: OUG 84/2008 si Legea 111/2015.

Pentru finantarea in sport, dupa promulgarea acestei legi a fost publicat OM 130/2006 privind finanțarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat și ale asociațiilor pe ramură de sport județene și ale municipiului București.

În temeiul prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, ale Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, Agentia Nationala pentru Sport stabilea programele sportive care pot beneficia de finantare: programul „Promovarea sportului de performanță” P1, programul „Sportul pentru toți”P2,  și programul „Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive” P3.
Prin demersurile initiate de prevederile OUG 38/2017, contextul finantarii programelor sportive se schimba incepand cu anul 2018 dupa consolidarea Legii 69/2000 a educatiei fizice si a sportului cu prevederile Legii 90/2018. Deasemenea este important de retinut faptul ca in septembrie 2018 se abroga OM 130/2006 si este inlocuit de OM 664/2018 privind finanțarea din fonduri publice a proiectelor și programelor sportive completat de OM 321/2019.
In acest ordin de ministru apar urmatoarele modificari importante:
– se completeaza lista de programe sportive nationale cu programul „Redescoperă oina” (P4) și programul „România în mișcare” (P5);
– se definesc cele doua tipuri de finantari: finantarea nerambursabila si finantarea, astfel:

a. Finanțarea proiectelor sportive inițiate de către structurile sportive de drept privat și asociațiile pe ramură de sport județene și ale municipiului București, din cadrul programelor sportive de utilitate publică prevăzute la art. 1, se efectuează prin finanțare nerambursabilă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005, cu modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile prezentului ordin și cu celelalte dispoziții legale în materie.

b. Finanțarea programelor sportive, inițiate de către organizațiile sportive așa cum sunt enumerate la art. 181alin. (2) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul programelor sportive de utilitate publică prevăzute la art. 1, se acordă în baza unei proceduri aprobate prin hotărâre a autorităților deliberative în conformitate cu dispozițiile art. 671alin. (3) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.

– se defineste cadrul organizatoric, scopul si obiectivele specifice si generale ale celor 5 programe sportive nationale;

– se construieste mecanismul de finantare multianuala a programelor sportive si cadrul legislativ pentru finantarea programelor sportive de catre toate entitatile care participa la activitatea sportiva, asa cum sunt ele definite si enumerate la art. 18^1 ali. (2) din Legea 69/2000 a educatiei fizice si sportului:

a) finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înființate pe raza unității administrativ-teritoriale;

b) finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza unității administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă;

c) finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la federațiile sportive corespondente;

d) finanțarea programelor sportive desfășurate în raza unității administrativ-teritoriale de către federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București, ori inspectoratele școlare județene, respectiv a municipiului București;

e) finanțarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înalta performanță sportivă;

f) premierea, în condițiile legii, a performanțelor deosebite obținute la competițiile sportive interne și internaționale oficiale.

g) finanțarea programelor sportive ale unităților și instituțiilor de învățământ, înființate pe raza autorității administrativ- teritoriale, derulate prin asociațiile sportive școlare și universitare;

h) finanțarea programelor sportive derulate de Federația Sportului Școlar și Federația Sportului Universitar pe raza unității administrativ-teritoriale;

-se stabileste cuantumul procentului de cofinantare in limita a 10% pentru finantarea nerambursabila si se elimina obligativitatea cofinantarii programelor sportive prin finantare simpla.

Ce este nou si neinteles in aceste modificari?

In contextul actual legislativ, ca urmare a modificarilor aparute, Consiliul Concurentei a reiterat importanta respectarii legislatiei europene privind acordarea ajutorului de stat in conformitate cu TFUE.

Deasemenea pot beneficia de finantare din fonduri publice pentru cele 5 programe sportive nationale de utilitate publica:

– structuri sportive de drept privat (asociatiile cluburi sportive, asociatiile judetene pe ramura de sport);

-structurile sportive de drept privat de utilitate publica (federatiile sportive nationale pe ramura de sport si alte asociatii cluburi sportive de utilitate publica);

-structurile sportive de drept public (cluburile sportive municipale aflate in subordinea MTS, cluburile sportive scolare si cluburile sportive universitare aflate in subordinea MEN);

-asociatiile sportive scolare prin unitatile de invatamant si asociatiile sportive universitare prin institutele de invatamant superior;

-Federatia Sportului Scolar si Universitar;

-Comitetul Olimpic si Sportiv Roman.

Ce nu se intelege si trebuie clar reglementat?

Este foarte clar ca unele administratii publice locale inteleg gresit mecanismul finantarii programelor sportive, a modului de finantare a programelor sportive multianuale. De aici si pana la abuzuri nu mai este decat un singur pas. Deasemenea, lipsa de experienta si de comunicare a unor angajati duc de cele mai multe ori la interpretari eronate. Din neglijenta sau ignoranta, administratiile publice incalca legislatia in materie si bineinteles drepturile structurilor sportive consfintite ca drepturi constitutionale garantate de catre statul roman.

Desi prin prevederile initiale ale OUG 38/2017 se prevedea un prag maximal de 5% din bugetul anual care putea fi alocat finantarii programelor sportive, prin scoaterea acestui procent – cand s-a consolidat legea 69/2000 cu legea 90/2018 – , sintagma folosita la art. 18^1 ,,pot finanta” este inteleasa ca o optiune in sensul in care daca autoritatea deliberativa vrea-finanteaza, sau daca nu vrea-nu finanteaza.

Acest mod de interpretare este unul eronat.

In dezbaterile din perioada septembrie 2017-martie 2018, privind modificarea Legii 69/2000, Ministerul de Justitie a adus in discutie principiul autonomiei locale, in sensul in care nu se poate impune un procent de finantare a activitatii sportive, administratiile publice locale avand libertatea de a dispune dupa bunul plac de resursele financiare locale. Deasemenea mai aveam puncte de vedere ale unor administratii publice locale cu un buget mai mic, care aratau ( pe buna dreptate) ca acel prag maximal de 5%,  limitau posibilitatea continuarii finantarii unor proiecte in derulare.

Administratiile publice locale au stabilite obligatiile de finantare, sprijinire sub toate formele a sportului, in conformitate cu prevederile legii 69/2000 a educatiei fizice si a sportului cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 3, astfel:

(1) Autoritățile administrației publice, unitățile și instituțiile de învățământ, instituțiile sportive, precum și organismele neguvernamentale de profil au obligația să sprijine sportul pentru toți și sportul de performanță și să asigure condițiile organizatorice și materiale de practicare a educației fizice și sportului în comunitățile locale.

(2) Autoritățile administrației publice și instituțiile prevăzute la alin. (1) au obligația să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă preșcolară, tinerilor și persoanelor în vârstă condiții pentru practicarea exercițiului fizic, în vederea integrării sociale.

(3) Autoritățile administrației publice au obligația să asigure condiții pentru practicarea educației fizice și sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic și mixt, în scopul dezvoltării personalității lor și integrării în societate, precum și mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competiții naționale și internaționale destinate lor.

In consecinta, sportul nu este un moft si are drepturi constitutionale iar statul garantează exercitarea funcțiilor sectorului public și ale sectorului particular în domeniile educației fizice și sportului, in conformitate cu prevederile art. 2 din Legea 69/2000 a educatiei fizice si a sportului, intelegand foarte clar urmatoarele:

(1) Educația fizică și sportul sunt activități de interes național sprijinite de stat.

(2) Statul recunoaște și stimulează acțiunile organizatorice și de promovare a educației fizice și sportului, desfășurate de autoritățile administrației publice și, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învățământ, în structuri ale apărării naționale, ordinii publice, siguranței naționale, în sănătate, în societăți comerciale, precum și în alte sectoare ale vieții sociale, potrivit reglementărilor legale.

(3) Educația fizică și sportul cuprind următoarele activități: educația fizică, sportul școlar și universitar, sportul pentru toți, sportul de performanță, exercițiile fizice practicate cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic.

(4) Statul garantează exercitarea funcțiilor sectorului public și ale sectorului particular în domeniile educației fizice și sportului, în conformitate cu principiile colaborării responsabile dintre toți factorii interesați.

(5) Practicarea educației fizice și sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă și voluntară și se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociative.

(6) Statul recunoaște și garantează persoanei fizice și juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive.

Modalitatea de finantare a activitatii sportive este efectuata in conformitate cu prevederile Titlului XI, art. 67^1, alin. (3):

(3) Condițiile, criteriile și procedura, precum și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanți la activitățile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităților deliberative ale administrației publice locale.
De aici intelegem foarte clar ca, in cazul finantarii programelor sportive din fonduri publice locale, autoritatea deliberativa trebuie sa aprobe un Regulament de Finantare care sa respecte legislatia in vigoare (principiul transparentei si  egalitatii de sanse, alte reguli conform legislatiei in vigoare pentru a nu intra sub incidenta ajutorului de stat, scopul si obiectivele programelor sportive de utilitate publica, stabilirea sumelor alocate care sa fie anuntate, continuarea finantarii programelor sportive multianuale si anuntarea sumelor deja aprobate, etc).
Aici trebuie facuta foarte clar distinctia dintre termeni: finantare nerambursabila si finantare.
Din punctul noastru de vedere, fiind avantajos si pentru autoritatea finantatoare si pentru beneficiar, finantarea programelor sportive trebuie efectuata prin finantare (simpla sau bugetara) si nu prin finantare nerambursabila!
De ce prin finantare si nu prin finantare nerambursabila?
1. Pentru ca daca s-ar efectua prin finantare nerambursabila, multe dintre entitatile enumerate la art. 18^1 alin.(2) trebuie excluse de la aceasta procedura ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a accesa fonduri publice locale de catre acestea si ar constitui o incalcare flagranta a legislatiei si principiilor finantarilor din fonduri publice. Le enumeram aici pentru a nu exista confuzii: unitatile de invatamant pentru Asociatiile Sportive Scolare, institutele de invatamant superior pentru Asociatiile Sportive Universitare, structurile sportive de drept public (CSM urile din subordinea MTS, CSS urile si CSU urile din subordinea MEN, Federatia Sportului Scolar si Universitar, alte unitati de invatamant cu profil sportiv aflate in subordinea MEN);
2. Este foarte important de retinut, ca asa cum este acum construit mecanismul finantarii programelor sportive, Primariile si Consiliile Judetene au libertatea de finantare a activitatii sportive dar si a modernizarii, intretinerii si chiar construirii de infrastructura sportiva pentru CSS uri si CSU uri dar si pentru alte structuri sportive private sau de drept public, cu conditia respectarii procedurii stabilite prin Regulamentul de Finantare.
De retinut este faptul ca incepand cu anul 2018, administratiile publice locale NU MAI POT FINANTA infrastructura sportiva prin incredintare directa (incheierea de Protocoale de Colaborare conform prevederilor Legii Administratiie Publice respectiv a Codului Administrativ) pentru ca prin noile prevederi ale legii 69/2000 consolidata cu prevederile legii 90/2018 si in conformitate cu prevederile OM 664/2018 completat de OM 321/2019, programul „Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive” P3 stabileste foarte clar cum se pot finanta astfel de programe.
Ce se poate finanta, este stabilit la art. 18^1 alin. (1) si alin. (2) unde sintagma ,,pot finanta” trebuie inteleasa ca o enumerare a ceea ce se poate finanta, respectiv:
a. activitatea sportiva a structurilor de drept public aflate in subordinea autoritatilor deliberative;
b. programele sportive initiate de catre entitatile enumerate la alin. 2;
,,Sportul nu este un MOFT! Sportul are drepturi garantate de statul roman!”

Propuneri:

1. Revizuirea si modificarea  continutului Legii 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general;

2. Revizuirea si modificarea continutului Legii 69/2000 cu modificarile si completarile ulterioare in sensul intaririi obligativitatii finantarii si sprijinirii sportului de catre administratiile publice locale cu un  buget de minim 5% din bugetul anual.

Autor: Constantin Caliman

Read More

  • 0

Pactul National Pentru Sport – O necesitate Imediata!

Tags : 

Pactul Naţional Pentru Sport reprezintă singura alternativă viabilă de a relansa sportul românesc. Facem un apel pe această cale la: Preşedinţia României, Parlamentul României şi toate partidele politice, Guvernul şi ministerele de resort cu implicaţii în domeniul Sportului şi politicilor pentru Tineret (Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei Nationale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice), Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, societatea civilă, pentru a deveni semnatarii Pactului Naţional pentru Sport şi vă solicităm acordul pentru:

  1. Aprobarea în Parlamentul României, la pachet, a urmatoarelor proiecte legislative: Strategia Naţională pentru Sport şi a Planului de Dezvoltare pe Termen Lung a Sportului Românesc (2019-2040), modificarea şi completarea Legii 69/2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului, modificarea şi completarea  legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal al României, modificarea și completarea legii nr. 500/2002 a Finanţelor Publice.
  2. Acordarea, prin acest demers legislativ, a statutului de ,,Domeniu de Interes Naţional’’ sportului românesc şi politicilor pentru tineret.

 

Încercările separate ale oamenilor politici dar şi de sport de a aduce modificări cadrului legislativ, sunt de cele mai multe ori (cu mici excepţii) sortite eşecului. De asemenea, faptul că de multe ori intervenim pe Legea Educaţiei Fizice şi Sportului şi/sau pe alte acte normative cu incidenţă în domeniul sportului, fără a sincroniza toate actele normative conexe şi fără să ne gândim la eventualele urmări nefaste, induce opiniei publice starea de confuzie şi bineînţeles de nemulţumire. Autoritatea guvernantă în sport este Ministerul Tineretului şi Sportului. Este imperios necesar să întărim poziţia şi rolul autorităţii guvernante în sport,  astfel încât orice iniţiativă legislativă din domeniul Sportului să facă implicit obiectul iniţiativei autorităţii guvernante. Punctele de vedere scrise în varianta ,,repede – înainte’’ la proiectele de legislaţie initiate de alte entităţi nu sunt soluţia cea mai inspirată pentru însănătoşirea domeniului, fără un studiu atent al impactului pe care modificarea propusă o are asupra sistemului.

În contextul actual legislativ, încercarea de a reorganiza sportul românesc are nevoie de o mai temeinică aprofundare şi o bună cunoaştere a problematicii domeniului. Pornind de la această analiză, am identificat aspecte care necesită modificări importante ale legislaţiei. Trebuie să dezvoltăm sportul şcolar şi universitar ca bază a piramidei sportului românesc şi deasemenea avem nevoie de un pachet de modificari legislative care să permită structurilor sportive să implementeze un management performant, cu pârghii lucrative şi o finanţare corespunzatoare pentru a putea implementa  programe de dezvoltare durabilă.

Măsurile propuse prin Pactul Naţional pentru Sport au drept scop reorganizarea sistemului, stabilirea unor obiective privind activitatea, resursa umana, infrastructura şi relaţiile internaţionale pe termen scurt, mediu şi lung (5 cicluri olimpice).

Pornind de la premizele:

– sportul este cel mai bun ambasador al României;

– performanţa sportivă este rezultanta educaţiei în timp;

– performanţa economiei naţionale este direct proporţională cu starea generală de sănătate şi nivelul de educaţie a naţiunii,

trebuie concentrate toate eforturile de natura financiară şi umană pentru construirea unui sistem piramidal funcţional cu baza în şcoală. Orice program sportiv iniţiat astăzi în scopul măririi numărului de practicanţi, al selecţiei şi îndrumării către sportul de performanţă a elementelor cu reale calităţi, are nevoie de o periodă cuprinsă între 8-12 ani pentru a obţine rezultate la nivel de mare performanţă, în plan internaţional. De asemenea, vom avea sport universitar, după 8-12 ani de la demararea unui program de reorganizare în mediul preuniversitar.

Ce ne propunem?

 1. Reorganizarea sistemului. Consolidarea rolului actanţilor principali MTS şi MEN în acest proces al reorganizării şi implicarea mai activă a celorlalte ministere. Monitorizarea măsurilor din Programul de Dezvoltare şi stabilrea pârghiilor de intervenţie acolo unde este cazul pentru optimizare.

Piramida sportului românesc trebuie să îşi construiască fundaţia pe sportul şcolar şi universitar, unde masa critică o reprezintă cei aproximativ 4 milioane de elevi si studenti. Soluţia o reprezintă reorganizarea Asociatiilor Sportive Scolare si a Asociatiilor Sportive Universitare, finanţarea acestora, parteneriatele cu structurile sportive care au ca obiect de activitate performanţa sportivă, pentru aplicarea criteriilor specifice pe ramură de sport la vârsta potrivită, îndrumarea către sportul de performanţă a elevilor talentaţi. Federaţiile Sportive Naţionale trebuie să devină partenere cu Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar în organizarea campionatelor naţionale sportive scolare şi universitare. De asemenea, este imperios necesar ca ora de educatie fizica şi sport de 45 de min., ca disciplină în trunchiul comun MEN, să fie separată de activitatea sportivă care se organizează şi se desfăşoară doar în cadrul structurilor sportive sub formă de şedinţe de antrenament pe perioada a 60-90-120 min, în funcţie de specificul ramurii sportive. Protocolul de Colaborare dintre MTS şi MEN trebuie extins şi la nivelul celorlalte ministere de resort cu implicaţii în acest domeniu. Implementarea măsurilor din Planul de Dezvoltare trebuie monitorizata şi stabilite pârgiile de intervenţie acolo unde este cazul, pentru optimizare.

 

  1. Rezolvarea problemei Finanţării.

Sportul românesc se bazează într-o proporţie prea mare pe fondurile alocate de administraţiile publice centrale şi locale, banii provenind din sponsorizari şi investiţii private fiind insignifianţi (vezi Expunerea de Motive pentru proiectul de modificare a Codului Fiscal). Mai mult decât atât, unele autoritati înteleg gresit mecanismul finanţării programelor sportive. Deşi au obligaţia de a sprijini practicarea şi organizarea activităţilor sportive, drepturi garantate de stat prin legislatie (art. 3 alin (1) din legea EFS 69/2000), unele administraţii publice consideră, în mod eronat, că doar ,,pot’’, neavând in fapt nicio obligaţie, invocând principiul autonomiei locale.

Legea 69/2000, Art. 3 alin (1) ,,Autorităţile administraţiei publice, unităţile şi instituţiile de învăţământ, instituţiile sportive, precum şi organismele neguvernamentale de profil au obligaţia să sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanta şi să asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei fizice şi sportului în comunităţile locale.’’

Sponsorizarea reprezinta o parghie nelucrativa, banii din publicitate si drepturi tv sunt putini. Marketingul sportiv este inexistent şi neperformant, fiind printre altele si o rezultanta a calitatii spectacolului sportiv de slabă calitate de multe ori, a dezinteresului publicului spectator pentru evenimentele sportive, a lipsei de interes a televiziunilor de a transmite aceste evenimente, lipsa de interes a sponsorilor de a se implica în actul de sponsorizare şi de a investi în publicitate prin sport. Soluţia o reprezintă efectuarea de demersuri, astfel încat sponsorizarea sa devina o pârghie lucrativă, modificarea Codului Fiscal şi repectarea prevederilor Legii Sponsorizarii în ceea ce priveste controlul, respectiv imposibilitatea sponsorizarii fundaţiilor proprii şi a organizaţiilor subordonate (vezi cazul companiilor multinaţionale). Avem nevoie ca programele sportive naţionale stabilite de MTS prin OM 664/2018 să fie finanţate de către administraţiile publice centrale şi locale, în conformitate cu prevederile Codului Administrativ coroborat cu prevederile art. 67 din Legea EFS 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii unui Regulament de Finanţare care să respecte principiul transparenţei, egalităţii de şanse, precum şi a legislaţiei privind acordarea ajutorului de stat.

 

  1. Respectarea principiului autonomiei în sport. 

Unul din principiile cele mai importante promovate de toate organizaţiile internaţionale este nerespectat în România, iar forma de functionare, cu structuri sportive de drept public, este una neperformantă şi păguboasă. Interferenţa oamenilor politici în actul managerial sportiv este una nocivă şi de cele mai multe ori conduce la accelerarea eşecului unui proiect. Alternativa o reprezintă descentralizarea, investiţiile efectuate de către  administraţiile publice centrale şi locale în programe sportive de dezvoltare a activitatii si infrastructurii sportive (P1, P2, P3, P4, P5).

 

  1. Construirea unui cadru legislativ sănătos şi coerent.

Legislaţia trebuie să confere cadrul organizatoric şi pârghiile de lucru care să conducă la îmbunătăţirea stării generale de sănătate a naţiunii, iar performanţa sportivă să fie o rezultantă a educaţiei în timp. Legislaţia privind fiscalitatea si utilizarea fondurilor trebuie regândită astfel încat, chiar dacă pentru resuscitarea sistemului este nevoie de o investitie masivă din fonduri publice, odata cu dezvoltarea si consolidarea sistemului privat sarcina financiara sa fie transferata pe umerii privatului. Administraţiile publice centrale şi locale trebuie să se preocupe de investiţii în infrastructura  sportivă (construire, modernizare şi întreţinere), în programe de dezvoltare a sportului şcolar şi universitar şi în finanţarea reprezentării în cele mai bune condiţii în competiţiile internaţionale. Sportul profesionist trebuie să devină, în timp, exclusiv sarcina ligilor profesioniste, care sa aibă acces la fonduri publice în proporţiile stabilite de legislaţia internaţională şi surse consistente din mediul privat.

 

  1. Rezolvarea problemei infrastructurii sportive. Accesul elevilor şi studenţilor în bazele sportive existente. Stabilirea unei strategii de dezvoltare a infrastructurii (modernizare, întreţinere şi construire), astfel încât România să poată candida în viitor pentru organizarea  unor evenimente sportive internaţionale.

Infrastuctura din sistemul naţional pentru educaţie fizică şi sport este în proporţie de 75% una de nivelul anilor 1980. Ea este insuficientă şi de calitate slabă.

Materializarea proiectelor recente privind construirea baze sportive noi şi moderne reprezintă paşi timizi în încercarea de aliniere a României la circuitul internaţional de facilităţi sportive care să contribuie la popularizarea sportului, dar mai ales la implicarea activă a cetăţenilor în sport şi la îmbrăţişarea practicării în mod regulat, de către aceştia, a exerciţiilor fizice.

Multe dintre bazele sportive construite înainte de 1989, rămase în picioare, au acum o imagine dezolantă, ce oglindeşte starea actuală a sportului românesc. Subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca multe dintre bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate pentru a face loc unor proiecte imobiliare.

,,MTS nu a întocmit un Registru al Bazelor Sportive şi nu a acordat atenţia cuvenită activităţii de omologare a bazelor sportive şi de înscriere a acestora în Registrul Bazelor Sportive Omologate’’ *sursa Raport Curtea de Conturi 2013

*

Planul de dezvoltare a sportului pe termen lung, trebuie să reprezinte Momentul ,,0’’ al sportului romanesc, fără de care orice efort este inutil. Lipsa unei strategii de dezvoltare a acestui domeniu face ca activitatea să fie haotica şi din pacate resursele financiare, şi aşa puţine,  sunt acum cheltuite de multe ori ineficient. Această strategie trebuie aprobată pentru minim 5 cicluri olimpice (20 de ani) şi trebuie să conţină un Plan de Dezvoltare cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung (exemplu: Duma de Stat a Rusiei a aprobat în anul 2007 Planul de Dezvoltare pe Termen Lung pentru o perioadă de 32 de ani).

De asemenea, acest plan de măsuri trebuie aprobat de către Parlamentul Romaniei astfel încât, oricine ar veni la guvernare, să nu poată modifica major proiectele începute.

România are nevoie de o reaşezare a domeniului sport pe fundamente stabile, care să garanteze dezvoltarea durabilă în contextul respectării principiului autonomiei în sport, a finanţării suficiente şi asigurării cadrului optim de dezvoltare a industriei sportului.

 

Anexam prezentei:

 

  1. Strategia Naţională de Dezvoltare a Sportului pentru perioada 2019-2040 /Proiect in lucru MTS&MEN;

OM comun MTS&MEN Protocol Colaborare

  1. Plan desfăşurat de acţiuni propuse pe termen scurt, mediu şi lung pentru reorganizarea sportului în Romania (ANEXA la Strategie);

Plan desfasurat de actiuni pentru reorganizarea sportului

  1. Propuneri de Reorganizare a Sportului Şcolar şi Universitar;

METODOLOGIA ORGANIZARII SI DESFASURARII ACTIVITATILOR SPORTIVE IN CADRUL ASS

Anexa 1_PV_Constituire ASS_ Model

Anexa 2_Contract Comodat Sediul Social_Model

Anexa 3_Contract Societate Particulara_Model

Anexa 4_Cerere de Legitimare_Model

Ghid_Infiintare ASS

Studiu_ Judetul IASI_proiect pilot Reorganizare Sport Scolar

REGULAMENT ORGANIZARE SI DESFASURARE ACTIVITATE ASU uri

 

  1. Proiect de modificare şi completare a Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal al României în ceea ce priveşte mecanismul sponsorizării (Expunere de Motive şi Proiect Modificare Legislativă – este în dezbatere în Camera Deputaţilor. Trebuie completat cu amendament);

Expunere de Motive _CFiscalSponsorizare

Proiect legislativ de modificare a codului fiscal

  1. Proiect de modificare şi completare a Legii nr. 69/2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului (Expunere de Motive şi Proiect Modificare Legislativă – este în dezbatere în Camera Deputaţilor. Trebuie completat cu amendament);

Expunere de Motive _L69

Proiect Modificare Legea 69_2000

  1. Proiect de modificare şi completare a Legii nr. 500/2002 a Finanţelor Publice (Expunere de Motive şi Proiect Modificare Legislativă – este un demers extrem de util finanţării activităţilor sportive);

Expunere de Motive_

LFP Proiect Modificare Legea Finantelor Publice


  • 0

Legea Sponsorizarii trebuie sa devina o parghie lucrativa! Variante si Propuneri viabile!

Tags : 

Avand in vedere contextul legislativ dar mai ales discutiile interminabile privind finantarea sportului doar din fonduri publice, pe fondul numarului mic de sportivi legitimati si implicit a lipsei rezultatelor sportive, pe fondul unei infrastructuri sportive insuficiente si imbatranite, se impune modificarea legislatiei astfel incat sponsorizarea sa devina o parghie lucrativa pentru managerul sportiv iar efortul financiar al administratiilor publice centrale si locale sa fie transferate in timp pe umerii actantilor privati din sportul romanesc.

Dezvoltarea sistemului national pentru sport, trebuie sa aiba ca scop final imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii. Deasemenea rolul educatiei fizice si a sportului in educatia generala a individului, trebuie sa ocupe un loc primordial pentru a avea o natiune sanatoasa, educata si performanta pentru a avea o economie performanta.

Read More

  • 0

Proiect legislativ – pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal al României/Legea Sponsorizarii

Tags : 

Modificarea legislativă vizează crearea unui cadru legislativ mai atractiv pentru agenții economici având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mișcarea sportivă din România. Deși de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, motivul fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depășește de cele mai multe ori pragul secundar de 5/1000 din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă deloc problema inițială.

Read More