Tag Archives: Finantare in Sport

  • 0

Finantare sau Finantare Nerambursabila!?

Tags : 

Legea 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general trebuie corelata cu ultimile modificari si completari ale legislatiei in vigoare. Din data de 13 ianuarie 2005 i-au fost aduse doua modificari prin urmatoarele acte normative: OUG 84/2008 si Legea 111/2015.

Pentru finantarea in sport, dupa promulgarea acestei legi a fost publicat OM 130/2006 privind finanțarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat și ale asociațiilor pe ramură de sport județene și ale municipiului București.

În temeiul prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, ale Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, Agentia Nationala pentru Sport stabilea programele sportive care pot beneficia de finantare: programul „Promovarea sportului de performanță” P1, programul „Sportul pentru toți”P2,  și programul „Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive” P3.
Prin demersurile initiate de prevederile OUG 38/2017, contextul finantarii programelor sportive se schimba incepand cu anul 2018 dupa consolidarea Legii 69/2000 a educatiei fizice si a sportului cu prevederile Legii 90/2018. Deasemenea este important de retinut faptul ca in septembrie 2018 se abroga OM 130/2006 si este inlocuit de OM 664/2018 privind finanțarea din fonduri publice a proiectelor și programelor sportive completat de OM 321/2019.
In acest ordin de ministru apar urmatoarele modificari importante:
– se completeaza lista de programe sportive nationale cu programul „Redescoperă oina” (P4) și programul „România în mișcare” (P5);
– se definesc cele doua tipuri de finantari: finantarea nerambursabila si finantarea, astfel:

a. Finanțarea proiectelor sportive inițiate de către structurile sportive de drept privat și asociațiile pe ramură de sport județene și ale municipiului București, din cadrul programelor sportive de utilitate publică prevăzute la art. 1, se efectuează prin finanțare nerambursabilă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005, cu modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile prezentului ordin și cu celelalte dispoziții legale în materie.

b. Finanțarea programelor sportive, inițiate de către organizațiile sportive așa cum sunt enumerate la art. 181alin. (2) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul programelor sportive de utilitate publică prevăzute la art. 1, se acordă în baza unei proceduri aprobate prin hotărâre a autorităților deliberative în conformitate cu dispozițiile art. 671alin. (3) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.

– se defineste cadrul organizatoric, scopul si obiectivele specifice si generale ale celor 5 programe sportive nationale;

– se construieste mecanismul de finantare multianuala a programelor sportive si cadrul legislativ pentru finantarea programelor sportive de catre toate entitatile care participa la activitatea sportiva, asa cum sunt ele definite si enumerate la art. 18^1 ali. (2) din Legea 69/2000 a educatiei fizice si sportului:

a) finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înființate pe raza unității administrativ-teritoriale;

b) finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza unității administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă;

c) finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la federațiile sportive corespondente;

d) finanțarea programelor sportive desfășurate în raza unității administrativ-teritoriale de către federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București, ori inspectoratele școlare județene, respectiv a municipiului București;

e) finanțarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înalta performanță sportivă;

f) premierea, în condițiile legii, a performanțelor deosebite obținute la competițiile sportive interne și internaționale oficiale.

g) finanțarea programelor sportive ale unităților și instituțiilor de învățământ, înființate pe raza autorității administrativ- teritoriale, derulate prin asociațiile sportive școlare și universitare;

h) finanțarea programelor sportive derulate de Federația Sportului Școlar și Federația Sportului Universitar pe raza unității administrativ-teritoriale;

-se stabileste cuantumul procentului de cofinantare in limita a 10% pentru finantarea nerambursabila si se elimina obligativitatea cofinantarii programelor sportive prin finantare simpla.

Ce este nou si neinteles in aceste modificari?

In contextul actual legislativ, ca urmare a modificarilor aparute, Consiliul Concurentei a reiterat importanta respectarii legislatiei europene privind acordarea ajutorului de stat in conformitate cu TFUE.

Deasemenea pot beneficia de finantare din fonduri publice pentru cele 5 programe sportive nationale de utilitate publica:

– structuri sportive de drept privat (asociatiile cluburi sportive, asociatiile judetene pe ramura de sport);

-structurile sportive de drept privat de utilitate publica (federatiile sportive nationale pe ramura de sport si alte asociatii cluburi sportive de utilitate publica);

-structurile sportive de drept public (cluburile sportive municipale aflate in subordinea MTS, cluburile sportive scolare si cluburile sportive universitare aflate in subordinea MEN);

-asociatiile sportive scolare prin unitatile de invatamant si asociatiile sportive universitare prin institutele de invatamant superior;

-Federatia Sportului Scolar si Universitar;

-Comitetul Olimpic si Sportiv Roman.

Ce nu se intelege si trebuie clar reglementat?

Este foarte clar ca unele administratii publice locale inteleg gresit mecanismul finantarii programelor sportive, a modului de finantare a programelor sportive multianuale. De aici si pana la abuzuri nu mai este decat un singur pas. Deasemenea, lipsa de experienta si de comunicare a unor angajati duc de cele mai multe ori la interpretari eronate. Din neglijenta sau ignoranta, administratiile publice incalca legislatia in materie si bineinteles drepturile structurilor sportive consfintite ca drepturi constitutionale garantate de catre statul roman.

Desi prin prevederile initiale ale OUG 38/2017 se prevedea un prag maximal de 5% din bugetul anual care putea fi alocat finantarii programelor sportive, prin scoaterea acestui procent – cand s-a consolidat legea 69/2000 cu legea 90/2018 – , sintagma folosita la art. 18^1 ,,pot finanta” este inteleasa ca o optiune in sensul in care daca autoritatea deliberativa vrea-finanteaza, sau daca nu vrea-nu finanteaza.

Acest mod de interpretare este unul eronat.

In dezbaterile din perioada septembrie 2017-martie 2018, privind modificarea Legii 69/2000, Ministerul de Justitie a adus in discutie principiul autonomiei locale, in sensul in care nu se poate impune un procent de finantare a activitatii sportive, administratiile publice locale avand libertatea de a dispune dupa bunul plac de resursele financiare locale. Deasemenea mai aveam puncte de vedere ale unor administratii publice locale cu un buget mai mic, care aratau ( pe buna dreptate) ca acel prag maximal de 5%,  limitau posibilitatea continuarii finantarii unor proiecte in derulare.

Administratiile publice locale au stabilite obligatiile de finantare, sprijinire sub toate formele a sportului, in conformitate cu prevederile legii 69/2000 a educatiei fizice si a sportului cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 3, astfel:

(1) Autoritățile administrației publice, unitățile și instituțiile de învățământ, instituțiile sportive, precum și organismele neguvernamentale de profil au obligația să sprijine sportul pentru toți și sportul de performanță și să asigure condițiile organizatorice și materiale de practicare a educației fizice și sportului în comunitățile locale.

(2) Autoritățile administrației publice și instituțiile prevăzute la alin. (1) au obligația să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă preșcolară, tinerilor și persoanelor în vârstă condiții pentru practicarea exercițiului fizic, în vederea integrării sociale.

(3) Autoritățile administrației publice au obligația să asigure condiții pentru practicarea educației fizice și sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic și mixt, în scopul dezvoltării personalității lor și integrării în societate, precum și mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competiții naționale și internaționale destinate lor.

In consecinta, sportul nu este un moft si are drepturi constitutionale iar statul garantează exercitarea funcțiilor sectorului public și ale sectorului particular în domeniile educației fizice și sportului, in conformitate cu prevederile art. 2 din Legea 69/2000 a educatiei fizice si a sportului, intelegand foarte clar urmatoarele:

(1) Educația fizică și sportul sunt activități de interes național sprijinite de stat.

(2) Statul recunoaște și stimulează acțiunile organizatorice și de promovare a educației fizice și sportului, desfășurate de autoritățile administrației publice și, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învățământ, în structuri ale apărării naționale, ordinii publice, siguranței naționale, în sănătate, în societăți comerciale, precum și în alte sectoare ale vieții sociale, potrivit reglementărilor legale.

(3) Educația fizică și sportul cuprind următoarele activități: educația fizică, sportul școlar și universitar, sportul pentru toți, sportul de performanță, exercițiile fizice practicate cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic.

(4) Statul garantează exercitarea funcțiilor sectorului public și ale sectorului particular în domeniile educației fizice și sportului, în conformitate cu principiile colaborării responsabile dintre toți factorii interesați.

(5) Practicarea educației fizice și sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă și voluntară și se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociative.

(6) Statul recunoaște și garantează persoanei fizice și juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive.

Modalitatea de finantare a activitatii sportive este efectuata in conformitate cu prevederile Titlului XI, art. 67^1, alin. (3):

(3) Condițiile, criteriile și procedura, precum și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanți la activitățile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităților deliberative ale administrației publice locale.
De aici intelegem foarte clar ca, in cazul finantarii programelor sportive din fonduri publice locale, autoritatea deliberativa trebuie sa aprobe un Regulament de Finantare care sa respecte legislatia in vigoare (principiul transparentei si  egalitatii de sanse, alte reguli conform legislatiei in vigoare pentru a nu intra sub incidenta ajutorului de stat, scopul si obiectivele programelor sportive de utilitate publica, stabilirea sumelor alocate care sa fie anuntate, continuarea finantarii programelor sportive multianuale si anuntarea sumelor deja aprobate, etc).
Aici trebuie facuta foarte clar distinctia dintre termeni: finantare nerambursabila si finantare.
Din punctul noastru de vedere, fiind avantajos si pentru autoritatea finantatoare si pentru beneficiar, finantarea programelor sportive trebuie efectuata prin finantare (simpla sau bugetara) si nu prin finantare nerambursabila!
De ce prin finantare si nu prin finantare nerambursabila?
1. Pentru ca daca s-ar efectua prin finantare nerambursabila, multe dintre entitatile enumerate la art. 18^1 alin.(2) trebuie excluse de la aceasta procedura ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a accesa fonduri publice locale de catre acestea si ar constitui o incalcare flagranta a legislatiei si principiilor finantarilor din fonduri publice. Le enumeram aici pentru a nu exista confuzii: unitatile de invatamant pentru Asociatiile Sportive Scolare, institutele de invatamant superior pentru Asociatiile Sportive Universitare, structurile sportive de drept public (CSM urile din subordinea MTS, CSS urile si CSU urile din subordinea MEN, Federatia Sportului Scolar si Universitar, alte unitati de invatamant cu profil sportiv aflate in subordinea MEN);
2. Este foarte important de retinut, ca asa cum este acum construit mecanismul finantarii programelor sportive, Primariile si Consiliile Judetene au libertatea de finantare a activitatii sportive dar si a modernizarii, intretinerii si chiar construirii de infrastructura sportiva pentru CSS uri si CSU uri dar si pentru alte structuri sportive private sau de drept public, cu conditia respectarii procedurii stabilite prin Regulamentul de Finantare.
De retinut este faptul ca incepand cu anul 2018, administratiile publice locale NU MAI POT FINANTA infrastructura sportiva prin incredintare directa (incheierea de Protocoale de Colaborare conform prevederilor Legii Administratiie Publice respectiv a Codului Administrativ) pentru ca prin noile prevederi ale legii 69/2000 consolidata cu prevederile legii 90/2018 si in conformitate cu prevederile OM 664/2018 completat de OM 321/2019, programul „Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive” P3 stabileste foarte clar cum se pot finanta astfel de programe.
Ce se poate finanta, este stabilit la art. 18^1 alin. (1) si alin. (2) unde sintagma ,,pot finanta” trebuie inteleasa ca o enumerare a ceea ce se poate finanta, respectiv:
a. activitatea sportiva a structurilor de drept public aflate in subordinea autoritatilor deliberative;
b. programele sportive initiate de catre entitatile enumerate la alin. 2;
,,Sportul nu este un MOFT! Sportul are drepturi garantate de statul roman!”

Propuneri:

1. Revizuirea si modificarea  continutului Legii 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general;

2. Revizuirea si modificarea continutului Legii 69/2000 cu modificarile si completarile ulterioare in sensul intaririi obligativitatii finantarii si sprijinirii sportului de catre administratiile publice locale cu un  buget de minim 5% din bugetul anual.

Autor: Constantin Caliman

Read More

  • 0

Legea Sponsorizarii trebuie sa devina o parghie lucrativa! Variante si Propuneri viabile!

Tags : 

Avand in vedere contextul legislativ dar mai ales discutiile interminabile privind finantarea sportului doar din fonduri publice, pe fondul numarului mic de sportivi legitimati si implicit a lipsei rezultatelor sportive, pe fondul unei infrastructuri sportive insuficiente si imbatranite, se impune modificarea legislatiei astfel incat sponsorizarea sa devina o parghie lucrativa pentru managerul sportiv iar efortul financiar al administratiilor publice centrale si locale sa fie transferate in timp pe umerii actantilor privati din sportul romanesc.

Dezvoltarea sistemului national pentru sport, trebuie sa aiba ca scop final imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii. Deasemenea rolul educatiei fizice si a sportului in educatia generala a individului, trebuie sa ocupe un loc primordial pentru a avea o natiune sanatoasa, educata si performanta pentru a avea o economie performanta.

Read More

  • 0

Finantare din Fonduri Publice -Program Sportiv Asociatie Sportiva Scolara, din fonduri publice locale

Tags : 

Finantarea programelor sportive pentru entitatile enumerate la art. 18^1, alin. (2) din Legea 69/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, poate fi efectuata din fonduri publice locale in baza urmatoarelor prevederi legislative:

  • prevederile art. 18^1, alin (2) din Legea 69/2000 cu modificarile si completarilor ulterioare;
  • prevederile HG 884/2001 privind Regulamentul de punere in aplicare a Legii 69/2000;
  • prevederile HG 1447/2007 privind normele financiare pentru activitate sportiva;
  • prevederile OM 664/2018 privind finantarea proiectelor si programelor sportive din fonduri publice coroborat cu prevederile OM 95/2019 al MTS;
  • prevederile Legii 2015/2001 a administratiei publice locale.
Read More

  • 0

Procedura de Solicitare Finantare Program Sportiv – Structura Sportiva de Drept Public, din fonduri publice

Tags : 

Finantarea programelor sportive pentru entitatile enumerate la art. 18^1, alin. (2) din Legea 69/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, poate fi efectuata din fonduri publice locale in baza urmatoarelor prevederi legislative:

  • prevederile art. 18^1, alin (2) din Legea 69/2000 cu modificarile si completarilor ulterioare;
  • prevederile HG 884/2001 privind Regulamentul de punere in aplicare a Legii 69/2000;
  • prevederile HG 1447/2007 privind normele financiare pentru activitate sportiva;
  • prevederile OM 664/2018 privind finantarea proiectelor si programelor sportive din fonduri publice coroborat cu prevederile OM 95/2019 al MTS;
  • prevederile Legii 2015/2001 a administratiei publice locale.
Read More

  • 0

Procedura de Solicitare Finantare Program Sportiv – Structura Sportiva de drept privat, din fonduri publice locale

Tags : 

Finantarea programelor sportive pentru entitatile enumerate la art. 18^1, alin. (2) din Legea 69/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, poate fi efectuata din fonduri publice locale in baza urmatoarelor prevederi legislative:

  • prevederile art. 18^1, alin (2) din Legea 69/2000 cu modificarile si completarilor ulterioare;
  • prevederile HG 884/2001 privind Regulamentul de punere in aplicare a Legii 69/2000;
  • prevederile HG 1447/2007 privind normele financiare pentru activitate sportiva;
  • prevederile OM 664/2018 privind finantarea proiectelor si programelor sportive din fonduri publice coroborat cu prevederile OM 95/2019 al MTS;
  • prevederile Legii 2015/2001 a administratiei publice locale.
Read More

  • 0

Finantarea din fonduri publice a proiectelor si programelor sportive. Diferenta dintre Finantare si Finantare nerambursabila

Tags : 

In conformitate cu prevederile OM 664/2018, art. 1, alin. (1) sunt stabilite cele 5 programe sportive de utilitate publică în cadrul cărora se pot finanţa proiecte din fonduri publice: ,,programul „Promovarea sportului de performanţă” (P1), programul „Sportul pentru toţi” (P2), programul „Întreţinerea, funcţionarea şi dezvoltarea bazei materiale sportive” (P3), programul „Redescoperă oina” (P4) şi programul „România în mişcare” (P5). La alin. (2) avem stability ca ,,Scopul şi obiectivele programelor menţionate la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 1.’’

 

In functie de tipul de organizare la nivelul fiecarei administratii publice locale, avem la dispozitie 2 variante de a finanta:

Read More

  • 0

OM 664/2018 privind finanţarea din fonduri publice a proiectelor şi programelor sportive

Tags : 

Urmare a modificarilor legislative initiate prin OUG 38/2017, materializate prin Legea 90/2018 care consolideaza Legea 69/2000, au fost constatate cateva omisiuni, respectiv neexplicarea unor sintagme ca cea de ,,program sportiv”.
Desi sintagma ,,program sportiv” este regasita atat in Legea 69/2000, in HG 884/2001, in OM 130/2006, aceasta nu avea o explicatie clara, acest lucru conducand la diverse interpretari.
Explicata initial in HG 1447/2007 modificata si completata in august 2018, programul sportiv este explicat si in OM 664/2018 ca fiind un ,,complex de acţiuni care au ca scop comun îndeplinirea unor obiective de performanţă cu caracter sportiv pentru un eveniment sportiv secvenţial sau un sezon competiţional, cu caracter administrativ (de implementare, întreţinere şi modernizare) în cazul programului de dezvoltare a infrastructurii sportive. Categoriile de acţiuni care constituie activitatea sportivă din cadrul unui program sportiv sunt: acţiunile de pregătire sportivă, competiţiile sportive şi alte acţiuni sportive, denumite împreună acţiuni sportive. Categoriile de acţiuni care stau la baza materializării unui program de construire, modernizare, întreţinere de infrastructură sportivă sunt: studiul de fezabilitate, actul de proprietate al terenului şi bazei sportive, dacă este cazul, schiţa cadastrală, procesul-verbal de predare/primire, dacă este cazul, devizul, caietul de sarcini, proiectul arhitectural, avizele şi autorizaţiile de construcţie, dovada cofinanţării lucrărilor, în ordinea etapizată stabilită de legislaţia în vigoare, şi autoritatea finanţatoare. Programele sportive aprobate de către autoritatea deliberativă sunt denumite „programe sportive de utilitate publică”.

Read More

  • 0

Modificari in legislatia sportiva. Finantarea

Tags : 

Finantarea sportului romanesc, este o problema care trebuie sa isi gaseasca rezolvarea, cat mai repede!

Modificarea Legii 69/2000 prin OUG 38/2017 si mai nou prin consolidarea acesteia cu Legea 90/2018, ar trebui sa faca lumina in ceea ce priveste finantarea si Contractul de Activitate Sportiva.

Din pacate, fara bani publici, sportul romanesc este pe cale de disparitie!
Legea Sponsorizarii este nefunctionala! Procentul de 20% din impozitul pe profit cu un prag de 5/1000 din cifra de afaceri, fara facilitate fiscala pentru sponsor, tine sponsorizatul in pozitia de cersetor!

Read More

  • 0

Finantarea sportului dupa modificarea Legii 69/2000

Tags : 

Având în vedere, modificările legislative apărute ca urmare a prevederilor OUG 38/2017 implementate prin Legea 90/2018 la Legea 69/2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului, vă informăm că structurile sportive, inspectoratele scolare, unităţile si institutiile de învăţământ pot accesa fonduri financiare de la autorităţile locale (Consilii Locale şi Judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti) pentru programe sportive desfăşurate prin Asociaţiile Sportive Şcolare, iar Inspectoratele Şcolare Judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru programe sportive desfăşurate pe raza administrativ teritorială a autorităţii deliberative.

 

De fapt, finanţarea din fonduri publice în sport se poate efectua astfel:

  1. Din fonduri nerambursabile stabilite în condiţiile legii, doar pentru cluburile sportive de drept privat si asociatiile pe ramură de sport de către autoritatile locale si directiile pentru sport si tineret, în baza legii 350/2005 coroborat cu OM 130/2006 al ANS;

sau mai nou

 

  1. Din fonduri bugetare ale autorităţilor deliberative, pentru structurile sportive de drept public, structurile sportive de drept privat, unitatile de invatamant si institutiile de invatamant superior pentru activitatea asociatiilor sportive scolare respectiv a asociatiilor sportive universitare, în baza Legii 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii 215 /2001;

Modificările legislative apărute, rezolvă două mari probleme ale sportului românesc:

  • Finanţarea sportului (infrastructură şi activitate/programe sportive) din fonduri publice puse la dispozitie de autorităţile deliberative, acordate în baza Legii 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare precum şi a Legii 215 /2001, pentru toate tipurile de structuri sportive care au obţinut un Certificat Sportiv în condiţiile legii iar ,,condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale’’ fiind necesară adoptarea unui Regulament de finanţare care sa respecte principiile transparenţei şi egalităţii de şanse pentru a nu fi încadrat ca ajutor de stat;
  • Condiţiile de încheiere a Contractelor Individuale de Muncă (CIM) şi a Contractelor de Activitate Sportivă (CAS) cu derogările de la legislaţia în vigoare, în baza prevederilor legii 69/2000, a OM comun 631/19.06.2017 al MTS si 890/20.06.2017 al MMJS, a OUG 25/2018 de modificare a Codului Fiscal;

La Art. 18^1 din Legea69/2000 este stabilită finanţarea activităţii sportive a structurilor de drept public aflate în subordinea autorităţii deliberative dar şi a programelor sportive/ infrastructurii şi activităţii sportive a celorlalte structuri sportive cu sediul pe raza administrativ teritorială, astfel:

(1) Prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale se pot aloca sume din bugetul local pentru finanţarea activităţii sportive a structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea acestora.

 (2) Prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale se pot aloca sume din bugetul local pentru:

a)finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale (Cazul CSS urilor şi LPS urilor);

b)finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deţinătoare ale certificatului de identitate sportivă;

c)finanţarea programelor sportive organizate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către asociaţiile judeţene/municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, afiliate la federaţiile sportive corespondente;

d)finanţarea programelor sportive desfăşurate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către federaţiile sportive naţionale, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

e)finanţarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pentru înalta performanţă sportivă;

f)premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.

g)finanţarea programelor sportive ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, înfiinţate pe raza autorităţii administrativ-teritoriale, derulate prin asociaţiile sportive şcolare şi universitare;

h)finanţarea programelor sportive derulate de Federaţia Sportului Şcolar şi Federaţia Sportului Universitar pe raza unităţii administrativ-teritoriale.

 (3) Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca sume pentru finanţarea infrastructurii şi activităţii sportive, potrivit alin. (1) şi (2), din bugetul aprobat.

 (4)În bugetul autorităţilor sau instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale se pot cuprinde sume pentru finanţarea activităţii structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea sa, în condiţiile legii.

FINANŢAREA ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCADRARE A CIM- ULUI (Contractul Individual de Munca) ŞI CAS-ULui (Contractul De Activitate Sportivă) CA ŞI CHELTUIALĂ ELIGIBILĂ!

În conformitate cu prevederile Legii 69/2000, Titlul XI, Finanţarea activităţii sportive, avem următoarele prevederi:

Articolul 67

(1)Veniturile, indiferent de sursa, şi cheltuielile de orice natura ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.

(2)Administrarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli se face astfel:

a)potrivit competenţelor stabilite în statutele şi regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;

b)potrivit condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între părţi, pentru sumele acordate de autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ;

……………….

(3)Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz:

a)venituri proprii;

b)sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale pentru finanţarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ;

c)alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administraţiei publice centrale şi locale;

d)alte surse.

———–

 (4)Bugetul anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează:

a)de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat;

b)de organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cărora se află, pentru structurile sportive de drept public.

———–

 (5)Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite şi taxe locale.

(6)Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor.

Articolul 67^1

(1)Participanţii la activitatea sportivă pot fi:

a)sportivi;

b)antrenori;

c)medici, asistenţi medicali, maseuri, kinetoterapeuţi, cercetători;

d)arbitri, observatori, operatori video, personal auxiliar.

e)alte persoane care contribuie la realizarea activităţii sportive, conform regulamentelor şi statutelor federaţiilor sportive naţionale.

 (1^1)Participanţii la activitatea sportivă enumeraţi la alin. (1) lit. a)-c) pot încheia cu structurile sportive, după caz, un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă, în condiţiile legii.

 (1^2)Prin derogare de la prevederile art. 82 alin. (3)-(5) şi ale art. 84 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, participanţii la activitatea sportivă prevăzuţi la alin. (1) pot încheia contracte individuale de muncă.

 (1^3)Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, angajarea se poate face şi în mod direct, prin acordul părţilor.

 (1^4)Prin derogare de la prevederile alin. (1^1), participanţii la activitatea sportivă enumeraţi la alin. (1) lit. a) şi b), încadraţi ca personal militar, poliţişti, personal civil contractual, funcţionari publici cu statut special din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, indiferent de funcţia pe care sunt încadraţi, cumulează solda de funcţie/salariul de funcţie, gradaţiile şi solda/salariul de comandă cu indemnizaţia stabilită prin contractul de activitate sportivă.

 (2)Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale, inclusiv instituţiile din subordinea acestora, care gestionează fonduri publice pentru activitatea sportivă, precum şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, structurile sportive de drept privat care beneficiază de sume de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor/proiectelor sportive efectuează, pentru participanţii prevăzuţi la alin. (1), cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, cheltuieli pentru:

a)transport, cazare, masă;

b)alimentaţie de efort;

c)indemnizaţii sportive, premii, prime, burse;

d)asigurarea de accidente;

e)asigurarea şi achiziţionarea de materiale şi echipament sportiv, cheltuieli medicale şi pentru controlul doping;

f)plata participanţilor la activitatea sportivă, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii sportive.

 (3)Condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.

 

Ca să întelegem încadrarea fiscală a veniturilor obţinute din CAS (Contractul de Activitate Sportivă) este prevazut la Articolul 14^2 că:

(1) Prin derogare de la prevederile art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea desfăşurată în baza contractului de activitate sportivă este activitate independentă, indiferent de modul de organizare şi desfăşurare a acesteia, fără obligativitatea îndeplinirii criteriilor prevăzute la art. 7 pct. 3.1-3.7 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, iar veniturile realizate în baza contractului de activitate sportivă sunt venituri din activităţi independente.

(2) Aceste activităţi nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente potrivit prevederilor art. 7 pct. 1 raportat la art. 11 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Cererile de finanţare ale programelor sportive sunt încadrabile la finanţarea din fonduri publice locale în baza prevederilor art. 18^1, alin.(2) şi (3), art. 67^1, alin. 2 şi alin 3 din Legea Educaţiei Fizice şi Sportului 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

Consiliile Locale şi Judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în calitate de autorităţi deliberative, pot acorda finanţare în baza prevederilor expuse mai sus coroborate cu prevederile art. 36 alin. (4), lit. ,,a’’ pct. 6 şi art. 115, alin. (1) lit. ,,b’’ din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Deasemenea vă sugerăm, ca în baza prevederilor 67^1, alin.  3 din Legea Educaţiei Fizice şi Sportului 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare, să propuneţi aprobarea unui Regulament de Finanţare.

Proiectele piramidale (copii si juniori precum si echipe de tineret sau seniori angrenate in competitii sportive) ar trebui sa aiba prioritate la finantare, autoritatile deliberative avand posibilitatea de a le declara de utilitate publica si de a le finanta. Deasemenea, prin eliminarea pragului maximal de 5% din bugetul anual, pot fi finantate programe sportive care presupun activitate sportiva dar si infrastructura (construire, modernizare si intretinere).

Caliman Constantin

Read More

  • 0

Finantarea in sport pe cale sa fie reglementa!

Tags : 

La inițiativa Ministerului Tineretului și Sportului, Guvernul a adoptat modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, prin Ordonanță de Urgență, cu scopul de a reglementa, în  clar, finanțarea activităților sportive de către administrația publică locală.

Sportivii își vor putea desfășura activitatea în baza unui contract de activitate sportivă, în care va fi stipulată valoarea drepturilor bănești aferente activității sportive prestate de către sportivul de performanță sau de către alte persoane juridice sau fizice implicate în activitatea sportivă, respectiv modalitățile și termenele de plată.

Modelul-cadru al contractului de activitate sportivă va fi stabilit prin Ordin comun al ministrului Tineretului și Sportului și ministrului Muncii și Justiției Sociale, cu posibilitatea completării cu clauze specifice negociate de către structura sportivă cu sportivul, conform normelor stabilite prin autoritățile publice locale. Veniturile realizate din Contractul de activitate sportivă se încadrează în categoria veniturilor din activități independente prevăzute de Codul Fiscal.

Potrivit prevederilor actuale ale legii educației fizice și sportului, structurile sportive de drept public, organizate ca servicii în cadrul administrației publice locale, nu pot încheia raporturi juridice specifice activității sportive cu sportivii de performanță și există riscul blocării activității sportive de performanță, prin înghețarea anului competițional 2017-2018, din imposibilitatea de finanțare a activității sportive de către administrația publică locală.

Astfel, modificarea Legii educației fizice și sportului vizează asigurarea unui cadru legal coerent și a condițiilor necesare demarării anului competițional 2017-2018 la nivel național și internațional. Noile reglementări vin în sprijinul activităților și structurilor sportive pe plan national, asigurând condițiile legale pentru finanțarea activității sportive organizate la nivelul administrației publice locale, în contextul în care anul bugetar nu coincide cu anul sportiv competițional.

Actul normativ creează cadrul legal necesar administrației publice locale pentru acordarea sumelor de la bugetul local pentru:

  • finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înființate pe raza unității administrativ-teritoriale;
  • finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza unității administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă;
  • finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la federațiile sportive naționale corespondente;
  • finanțarea programelor sportive desfășurate în raza unității administrativ-teritoriale de către federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
  • finanțarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înaltă performanță sportivă;
  • premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.

O altă noutate constă în stabilirea unui plafon maximal de 5% din bugetul aprobat pentru autoritatea publică locală care poate fi alocat cheltuielilor structurii sportive cu activitatea sportivă, ca ordonator de credite aflat în subordinea unității administrativ-teritoriale.  Totodată, potrivit noilor reglementări, autoritățile publice centrale au posibilitatea să includă sume pentru finanțarea activității structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflat în subordinea sa.

Având în vedere condițiile specifice de desfășurare a activităților sportive, o altă prevedere stabilește că încheierea contractelor individuale se face în mod direct, prin acordul părților.

Actul normativ aprobat instituie cadrul legal pentru stabilirea condițiilor, criteriilor, procedurii și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale.

”Reglementarea modului în care sunt finanțate activitățile sportive de către administrația publică locală era strict necesară, în contextul în care multe cluburi sportive, publice sau private, sunt în pragul falimentului. Suntem responsabili de viitorul sportului și trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a veni în sprijinul fiecărei activități sportive. Sportul și performanță sportivă sunt responsabilitatea noastră, a tuturor factorilor implicați, a întregii societăți. Aceste modificări ale legii 69/2000 sunt doar începutului reformei pe care îmi doresc să o implementez în sport, urmează legea sponsorizării activităților sportive și chiar o nouă lege a sportului, care să fie adaptată nevoilor actuale. Voi colabora cu toți factorii implicați pentru a implementa măsuri viabile, menite să aducă plusvaloare și performanță” susține Marius Dunca, ministrul tineretului și sportului.

A.P.N.S.R. felicita acest demers al ministrului Marius Dunca si a echipei sale mangeriale precum si conducerea Ministerului Consultarii Publice si Dialogului Social – secretar de stat Marius Sepi care s-au implicat in materializarea acestei initiative, asteptand cu nerabdare urmatorii pasi pentru optimizarea sistemului:

  • Legea Sponsorizarii;
  • Reorganizarea Sportului Scolar si Universitar ca baza a piramidei sportului romanesc.