Category Archives: Sport Universitar

  • 0

GA EASE 2020. In Romania sportul este un domeniu marginalizat!

Tags : 

Joi 28 mai 2020 a avut loc Adunarea Generală EASE (European Association of Sport Employers) la care APNSR (Asociatia Politici Noi ale Sportului din Romania) este membru si reprezinta drepturile angajatorilor din sport.

Au fost discutate şi analizate proiectele de pe agenda de lucru ȋn relația cu partenerii membri şi ȋn relația cu EC.

Un punct important pe agenda şedinței a fost  cel legat de situația angajatorilor din sport,  ȋn actualul context de criză pandemică COVID 19.

Au fost dezbătute măsurile pe care guvernele statelor membre UE le-au adoptat pentru angajatorii din sport, măsurile luate  pentru protejarea locurilor de muncă, cele de ajutor pentru garantarea veniturile minime pentru angajați, sumele alocate pentru plata facturilor de utilități şi chirie, scenariile strategice pentru reluarea activității pe fiecare ramură de sport.

Read More

  • 0

Scrisoare Deschisa: Domnului Preşedinte Klaus Werner Iohannis

Tags : 

Către: Administraţia Prezidenţială

            În atenţia Domnului Preşedinte Klaus Werner Iohannis

 

                  Palatul Cotroceni, Bulevardul Geniului 1-3, București 060116

           

Read More

  • 0

Legea Sponsorizarii trebuie sa devina o parghie lucrativa! Variante si Propuneri viabile!

Tags : 

Avand in vedere contextul legislativ dar mai ales discutiile interminabile privind finantarea sportului doar din fonduri publice, pe fondul numarului mic de sportivi legitimati si implicit a lipsei rezultatelor sportive, pe fondul unei infrastructuri sportive insuficiente si imbatranite, se impune modificarea legislatiei astfel incat sponsorizarea sa devina o parghie lucrativa pentru managerul sportiv iar efortul financiar al administratiilor publice centrale si locale sa fie transferate in timp pe umerii actantilor privati din sportul romanesc.

Dezvoltarea sistemului national pentru sport, trebuie sa aiba ca scop final imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii. Deasemenea rolul educatiei fizice si a sportului in educatia generala a individului, trebuie sa ocupe un loc primordial pentru a avea o natiune sanatoasa, educata si performanta pentru a avea o economie performanta.

Read More

  • 0

Combaterea violentei in scoala prin practicarea sportului

Tags : 

,,Energia la copii este ca o reactie de fuziune nucleara. Daca stii sa o controlezi, ai energie! Daca nu, ai o bomba!’’ Anatoli Karpov

O componenta importanta a formarii personalitatii prin care se urmareste dezvoltarea armonioasa si sanatoasa a individului din punct de vedere biologic, in conformitate cu sintagma lui Juvenal „Mens sana in corpore sano”, o reprezinta practicarea activitatilor sportive.

Rolul practicarii activitatilor sportive a fost evidentiat si sustinut inca din antichitate si pana in zilele noastre, ca mijloc de dezvoltare a personalitatii umane. Sunt suficiente argumentele care vin in sprijinul sustinerii acestei idei, a unor mari ganditori si pedagogi cum ar fi: Fr. Rabelais, M. Montaigne, J.A. Comenius-Komensky, J. Locke, J.J. Rousseau, educatiei fizice si sportului acordandu-i-se un loc important in idealul educational si implicit in dezvoltarea psihosomatica si biologica a personalitatii.

Conceptul modern de educatie fizica si sport este mai nou studiat sub toate formele si aspectele sale si face parte integranta din educatia generala a individului.

Deasemenea, trebuie spus ca in sistemul valorilor unei societati, sanatatea biologica cu indicatorii ei – tonusul si forta fizica, armonia si frumusetea organismului, vigoarea biopsihica si starea de echilibru psihosomatic – este una dintre valorile vitale care intersecteaza cu sanatatea naturii (a mediului ambiant) si sanatatea mintala a omului. Prin aceasta dubla necesitate, educatia fizica si sportiva este conditionata ereditar si ambiental.

Performanta sportiva reprezinta o rezultanta a educatiei in timp. O natiune care aspira la un progres si o crestere economica nu poate ignora faptul ca educatia fizica si sportul este parte integranta a educatiei generale a individului. De fapt, este demonstrat si recunoscut, ca performanta economica este direct proportionala cu nivelul de educatiei si starea generala de sanatate a unei natiuni. Perspectivele unei sanatati precare si diminuarea capacitatilor motrice ale populatiei pun in pericol nu numai dezvoltarea economica durabila dar si siguranta nationala.

Practicarea activitatilor spotive intr-un cadru organizat (structuri sportive, orele de educatie fizica, evenimentele de tip loisir, etc.) se confrunta cu pericole si provocari nou-aparute. Statisticile privind starea generala de sanatate a populatiei, cu deosebire a populatiei tinere, arata cresteri ingrijoratoare a ratei mortalitatii, sedentarismului si obezitatii, a consumului de alcool si substantelor interzise, constituindu-se drept factori favorizanti in aparitia unor afectiuni fizice si psihice. Toate acestea, conduc mai nou la o tendinta ingijoratoare in ceea ce priveste violenta in randul tinerilor si o rata mare a abandonului scolar.

Violenta in scoala si universitate reprezinta o rezultanta a unor factori cumulativi.

Pe de o parte, lipsa culturii practicarii activitatilor sportive slabeste puterea familiei si rolul educational pe care aceasta il are in acest sens. Pe de alta parte, neputinta sistemului de a crea cadrul organizatoric propice dezvoltarii acestui cult al practicarii sportului, reduce interesul membrilor societatii in practicarea si sprijinirea ca suporter a spectacolului sportiv.

Traim intr-un cerc vicios:

  • Calitatea slaba a spectacolului sportiv conduce la lipsa spectatorilor si a fenomenului de fan-suport;
  • Lipsa spectatorilor si a fanilor, face imposibila implicarea factorului media in transmisii si mediatizare;
  • Slaba mediatizare face imposibila implicarea sponsorilor in finantarea fenomenului sportiv iar subdomeniile economiei care ar trebui sa graviteze in jurul ideii de dezvoltare a industriei sportului stau departe de acest domeniu sectorial inexistent in Romania, uitandu-se neputincios unii la altii;
  • Slaba finantare si lipsa sponsorilor face ca sportul sa nu mai reprezinte pentru familie si societate o prioritate, slabind din interesul pentru practicarea in mod continuu si sustinut a activitatilor fizice;
  • Disparitia cultului practicarii activitatilor fizice conduce la un numar din ce in ce mai mic de practicanti, sistemul fiind neputincios si incapabil de a accesa  60-80% din masa critica existenta ca masa de selectie pentru sportul de performanta si implicit la o calitate slaba a spectacolului sportiv.

In actualele conditii social-economice, tendintele fac ca natiunea sa se adapteze cameleonic la ceea ce sistemul ofera din punct de vedere organizatoric.

Familia, celula de baza a societatii, este mai putin interesata de practicarea activitatilor fizice, sportul fiind una dintre ultimile preocupari in lista de prioritati. Apar astfel cazuri de comportament deviant si implicit cazuri de violenta in scoala.

Tinerii urmeaza intotdeauna modele din mediul in care traiesc si interactioneaza direct cu acestea sau le copie frivol si inconstient neputand face diferenta dintre bine si rau. ,,Valori’’ ca cele mai scumpe gadgeturi electronice in era internetului si a platformelor de socializare, consumul de tigari si bauturi alcoolice sau mai nou de substante interzise, ingreuneaza pe de o parte sarcina dascalilor si a scolii de a mentine linia adevaratelor valori morale si educationale, dar mai grav, corup si atrag un numar din ce in ce mai mare de tineri, tentatiile fiind mari iar tendintele ingrijoratoare.

Practicarea activitatilor fizice intr-un cadru organizat, selectia si integrarea tinerilor in grupe/echipe sportive care sa reprezinte scoala si universitatea intr-o competitie a valorilor morale si educationale, in intreceri sportive dominate de fair-play, reprezinta cu siguranta una din metodele cele mai la indemana de combatere a violentei. Familia alaturi de scoala, are rolul de a inocula si dezvolta cultul practicarii activitatilor sportive de a contribui la dezvoltarea personalitatii si slefuirea caracterului prin munca, modestie si perseveritate.

Masurile propuse de A.P.N.S.R. sunt cele de reorganizare a sistemului national sportiv romanesc, de construire a unei piramide functionale cu baza in scoala, de dezvoltare  a asociatiilor sportive scolare si universitare ca singurele structuri sportive capabile sa ne conduca spre normalitate.

Autor: Constantin Caliman

 


  • 0

Reorganizarea Sportului Romanesc o Necesitate Imediata!

Tags : 

Strategia Nationala pentru Sport a starnit interes si a fost dezbatuta pe data de 22 septembrie la sediul COSR, de catre factori implicati in sport.

Recunosc ca nu am fost prezent, acceptand inca din luna august, invitatia de a participa in aceeasi perioada la o dezbatere pe tema drepturilor angajatilor si angajatorilor in sport de catre UNI Europa si EASE (Asociatia Europeana a Angajatilor in Sport) sub egida Comisiei Europene pentru Sport.

Inteleg ca la dezbatere au fost prezenti, presedinti de federatii si cluburi sportive precum si reprezentanti ai societatii civile si presei sportive. Deasemenea a fost prezent domnul vicepremier Vasile Dancu, interesat de aceasta tema alaturi de doamna ministru Elisabeta Lipa si presedintele interimar COSR domnul Nicu Vlad.

Lansarea in dezbatere publica a Strategiei Nationale pentru Sport a starnit si reactii ale oamenilor de sport, a jurnalistilor sportivi, a oamenilor care iubesc sportul si sunt interesati de problematica sistemului. Parerile sunt impartite, unele pertinente iar altele mai putin.

Reamintesc celor interesati ca am participat la prima si singura sedinta in forma completa a Grupului de Lucru creat in sensul definirii acestul material, am insistat asupra unor aspecte care mi se par capitale pentru a da o forma finala care sa fie de comun agreata de toti factorii beneficiari.

Au fost si sunt inca multe comentarii privind continutul. Cei care nu inteleg nimic, trebuie sa citeasca de mai multe ori. Cei care nu au rabdare sa citeasca cele 76 de pagini, ar trebui sa nu mai emita pareri.

Una din problemele acestui material, este faptul ca nu i s-a anexat acest material: ,,Plan desfășurat de acţiuni, pe termen scurt și mediu, pentru reorganizarea sistemului naţional de educaţie fizică și sport în Romania”.

Acest material este un plan de actiuni, propus de catre umila mea persoana, urmare a problematicii cu care ma confrunt in munca mea zilnica si a experientei mele in managementul sportiv, atat in mediul privat cat si in administratia publica. Acest material, bineinteles ca poate fi imbunatatit, dar este (cred eu) obligatoriu ca o Anexa a Strategiei.

Măsura Scop/Ţintă Cine răspunde Căi de materializare Termen limită
Elaborarea Strategiei Naţionale pentru Educaţie Fizică şi Sport – pentru perioada 2016-2032, asumată politic şi aprobată de: Parlamentul României  Guvernul României *Stabilirea cadrului general de dezvoltare a sistemului pentru educaţie fizică şi sport şi căile de materializare a strategiei pe o perioada de minim 16 ani; M.T.S.

M.E.N.C.S.

Comitetul Olimpic Sportiv Roman;

O.N.G. uri;

Parlamentul Romaniei (Comisia de Educatie)

 

1.       Comisie mixtă formată din reprezentanti ai M.T.S., C.O.S.R., F.S.S.U., O.N.G.uri;

2.       Elaborare a Strategiei;

3.       Prezentare a documentului spre dezbatere publică şi Comisiei de Educaţie din Parlamentul României;

4.       Asumarea strategiei de către Parlamentul României şi Guvernul României;

20.08.2016

 

20.08-20.10.2016

21.10.2016

 

 

15.11.2016

Obţinerea procentului de 1% din PIB pentru sport *Finanţarea suficientă, controlată şi transparentă a sistemului naţional pentru educaţie fizică şi sport;

*Reducerea începand cu anul 2024 a cheltuielilor cu sanatatea, cu aproximativ 4 miliarde de euro/an;

*Imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii, controlul indicilor de mortalitate prin promovarea miscarii  si a educatiei prin sport ca parte componenta a educatiei generale.

M.T.S. prin Secretariatul General

M.E.N.C.S. prin Federatia Sportului Scolar  si Universitar,

Parlamentul Romaniei: Comisia de Educatie;

Comitetul Olimpic Sportiv Roman;

O.N.G. uri;

1. Modificare a art. 67 din Legea Educatei Fizice si a Sportului prin care se stabileste ca alocatie bugetara anuala minim 1% din PIB pentru sport;

2. Elaborarea proiectului de buget pentru anul 2017 si solicitarea/stabilirea unui procent de 1% din PIB prin Legea Bugetului de Stat pe 2017 pentru sport;

 

 

 

 

1.12.2016

Clarificarea situatiei Bazelor Sportive *Repunerea in functiune a bazelor sportive scoase din circuit;

*Asigurarea unui climat de siguranta si continuitate pregatirii sportivilor prin accesul facil la bazele sportive;

*Proiect national de acces pe terenurile si salile de sport;

M.T.S. prin : Registrul National al Bazelor Sportive,

Cu sprijinul M.A.I. precum si in colaborare cu Consiliile Locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

1. Aprobarea unui pachet de masuri care sa determine ca Registrul Bazelor Sportive sa devina functional;

2.  Identificarea bazelor sportive si intabularea acestora;

3. Acordarea prin regulament a unei perioade de maxim 6 luni calendaristice tuturor proprietarilor de baze sportive, ca acestea sa fie repuse in circuit si s -a devina functionale;

4. Implementarea unui ,,Regulament de Acces şi Utilizare a Infrastructurii Sportive’’ sub directa supraveghere a instructorilor/monitorilor de activitati sportive;

 

31.12.2016

     
Dezvoltarea Bazei Materiale şi a Infrastructurii *Modernizarea insfrastructurii sportive şi alinierea României la standardele internaţionale;

 

*Asigurarea unui cadru propice pentru selecţie si pregătire a sportivilor;

 

*Asigurarea unui climat de întrecere identic cu cel al sportivilor din alte state cu care România concureaza la nivel internaţional;

M.T.S.

M.E.N.C.S.

M.D.R.A.P.

1.       Stabilirea unui plan national de modernizare a bazelor sportive existente, cu o proiecţie în timp pe o perioada de 4/8/12 ani;

2.       Stabilirea unui plan naţional de construire de noi baze sportive:

a.        Construirea unui numar de 47 de Licee cu Program Sportiv de tip nou;

b.       Construirea a 1.500 de terenuri multifunctionale de sport (fotbal, rugby) dotate cu pista de atletism pentru localitati din mediul rural din Romania;

c.        Construirea a 7 noi baze sportive/Centre Olimpice (cate una pentru fiecare viitoare zona administrativa);

d.       Construirea unei Sali Polivalente cu 25.000 de locuri in mun. Bucuresti si minim alte 7 in tara cu o capacitate intre 5.000-7.000 loc.;

e.       Construirea a 7 patinoare multifunctionale;

f.         Construirea unui stadion Complex National care sa cuprinda pe langa o arena de 75.000 de locuri şi toate dotarile specifice întrecerilor atletice;

g.        Amenajarea a 8 baze sportive pentru sporturi nautice care sa cuprinda si cate o pista olimpica de canotaj;

h.      Amenajarea a 4 Complexe Naţionale pentru Sporturile de Iarna cu facilitati specifice tuturor disciplinelor sportive de iarna;

11.09.2016

 

 

31.12.2016

 

2016-2018

 

2016-2018

 

 

 

2020

 

 

2018

 

 

2020

 

2020

 

 

 

2020

 

 

2020

 

 

Diversificarea finanţării&alte măsuri de optimizare activitate

 

 

*Optimizarea activitatii, consolidarea sistemului ca o industrie a sportului;

*Transferul in timp (4-8 ani) a sarcinii financiare de pe umerii statului pe cei ai sistemului  privat, dupa consolidarea sistemului;

M.T.S.

M.E.N.C.S.

C.O.S.R.

A.N.A.F.

1.        Directionare unui procent de 0,5% din taxele și accizele aplicate la nivel național pentru țigarete, țigări și băuturi alcolice;

2.       Introducerea unui procent de 0,5% pe produsele de tip fast food;

3.       Introducerea unei taxe de 10% din valoarea de constructie a imobilelor de tip mall/hipermarchet, pentru constituirea Fondului National de Construire si Modernizare Baze Sportive;

4.       Introducerea unei taxe procentuale de 3% din cifra de afaceri, care sa fie directionata structurilor sportive cu aprobare ANAF, de catre societatile comerciale de tip hipermarchet, a operatorilor de telefonie mobile si servicii de telecomunicatii si internet;

5.       Introducerea unei taxe anuale pentru sport in valoare de echivalentul a 200 euro, pentru fiecare societate comerciala activa inregistrata;

6.       Modificarea Legii Sponsorizarii 32/1994 si Legii 227/2015 privind Codului Fiscal, astfel încât sponsorizarea să devină atractivă pentru sponsor şi stimulativă pentru sponsorizat. Cotele de sponsorizare propuse de:

–          15% din impozitul pe profit, cu o reducere de 2% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

–          20% din impozitul pe profit,  cu o reducere de 3% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

–          25% din impozitul pe profit,  cu o reducere de 4% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

–          30% din impozitul pe profit,  cu o reducere de 3% pentru diferenta de plata la bugetul de stat;

*Limita maxima propusa este nu mai mult de 5% din cifra de afaceri.

7.        Cresterea  costului standard/elev/student;

 

8.        Modificarea Legii nr.50/1991 actualizată in 2014 in sensul introducerii de conditii de autorizare a constructiilor cu destinatie sportive (aviz de constructive de la utoritatea guvernantă in sport);

9.        modificarea articolului 4 din Regulamentul FSSU aprobat prin HG 1201/2011.  Finantarea activitatii Asociatiilor Sportive Scolare si Asociatiilor Sportive Universitare;

10.   Implementarea ‘’Regulamentului de Organizare si Desfasurare a activitatii in cadrul Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare’’;

 

01.01.2017

 

 

 

01.01.2017

 

 

01.01.2017

 

 

 

 

 

01.01.2017

 

 

 

 

01.01.2017

 

 

 

01.11.2016

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

01.01.2017

 

01.01.2017

 

 

 

01.01.2017

 

 

 

 

 

01.10.2016

 

Formare profesională.

 

Contract Unic de Prestari Servici Sportive asimilat ca un Contract de Muncă în Sport

 

Promovarea Romaniei si a tehnicienilor romani în structurile internaţionale.

 

 

*Programe de Formare si Perfectionare Profesionala pentru tehnicienii sportivi;

 

*Contract de Prestari Servici Sportive asimilat ca un Contract de Munca in Sport, cu o fiscalizare redusa la 26% (dupa modelul Ungariei);

 

*Proiecte de dezvoltare europeana a relatiilor cu statele membre UE pe linie de activitate sportiva. Reprezentarea Romaniei in structurile/forurilor europene

 

M.T.S.

M.E.N.C.S.

C.O.S.R.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice

Ministerul Afecerilor Externe

Ministerul Finantelor Publice

Ministerul Fondurilor Europene

1.       Programe de formare profesionala si reconversie pentru personalul necesar dezvoltarii activitatilor sportive, pentru sportivii de performanta care abandoneaza activitatea sportiva;

 

2.       Implementarea unui Contract Unic de Prestari Servicii Sportive asimilat ca un Contract de Muncă in Sport, valabil pentru sportivi si deopotriva personalul tehnic care activeaza in domeniul sportului cu o fiscalizare de 26%, dupa modelul implementat de Ungaria;

 

3.       Promovarea Romaniei ca tara in care sportul este politica de stat, a imaginii noastre in Europa si in lume, promovarea turismului sportiv, atragerea de evenimente sportive internationale in organizare, in Romania;

4.       Promovarea sportivilor si tehnicienilor romani in board-uri/comisii ale structurilor sportive internationale;

 

Termen imediat

 

 

 

 

 

 

01.11.2016

 

 

 

 

 

 

 

Termen imediat

 

 

 

 

Termen imediat


  • 0

Patru pași simpli

Tags : 

Cheia relansării sportului românesc nu se află în totalitate la Ministerul Sportului (MTS), cum s-ar crede, ci la Ministerul Educației (MENCS). Primul pas care trebuie făcut, fără o încărcătură financiară foarte mare, și realizabil din septembrie, este refacerea piramidelor la CSS-uri și LPS-uri. Doar după ce vor fi refăcute piramidele la CSS-uri și LPS-uri și după ce va fi angrenat un număr cât mai mare de copii în activități sportive organizate în aceste instituții, va fi cu adevărat eficientă și o competiție națională gen Daciada.

Al doilea pas, deasemenea fără o încărcătură financiară prea mare, ar fi ca sportivii care termină junioratul legimitați la un club sportiv și care au calitatea de studenți, să beneficieze, pe perioada studiilor, de o bursă universitară, care să le acopere cheltuielile de școlarizare. Acest lucru, inedit pentru sportul românesc la scară mare, va constitui un imbold pentru tineri să continue sportul de performanță și după terminarea junioratului și să se pregătească pentru viața de dincolo de sport.

Al treilea pas ar fi creșterea indemnizației sportive de efort la o valoare acceptabilă, nu 720 de lei cât este în prezent ci la 1.400 de lei, sumă care să poată oferi o siguranță sportivilor și o motivație să continue activitatea sportivă de performanță.

Din păcate, cu toții suntem animați de cele mai bune gânduri, dar rezultatele sunt dezastroase. Se încearcă tot felul de organizări și de reorganizări dar se ocolește miezul problemei, o finanțare adecvată a cluburilor sportive.

Sunt 190 de echipe, grupate în 118 cluburi, înscrise în campionatele naționale, la jocuri sportive, din care 98 în prima ligă și 92 în liga a doua. Din acestea, un număr semnificativ îl reprezintă cluburile sportive universitare și anume 58 de echipe, 28 de echipe în prima ligă și 30 de echipe în liga a II-a. Sunt 25 de cluburi sportive universitare care participă în campionatele naționale la jocuri, cu un număr de 58 de echipe și alte 9 cluburi sub titulatura Ministerului Educației Naționale. În aceleași competiții paticipă 17 cluburi municipale, CSM, cu 32 de echipe, din care 15 echipe în prima ligă și 17 echipe în liga a II-a. Dinamo, Steaua și Rapid însumează alte 18 echipe din care 15 în Div. A și 3 în B. De asemenea, sunt alte 41 de echipe susținute integral de consiliile locale și consiliile județene, cu titulaturi HC, HCM, VCM, etc. Cluburile private sunt în număr de 20 și pe majoritatea le găsim în Divizia B.

Aici pot fi consultate date statistice despre situatia nationala la Jocuri Sportive, echipele existente si esalonul in care activeaza.Jocuri Sportive

Dintre toate aceste cluburi, primele treizeci sunt cluburi importante, cu caracter polisportiv. Investiți în ele și vom aveam din nou sport.

Un simplu calcul arată că, cu 5 milioane € primul pas, 4 milioane € al doilea pas, 9 milioane € al treilea pas și încă 80 milioane € susținere financiară pentru primele treizeci de cluburi de seniori, deci cu un efort financiar de până la 100 milioane €/an, se poate reporni sportul românesc. Deci iată că 500 milioane de lei/an ar putea costa relansarea sportului românesc. E mult, e puțin? Cine poate să spună?

Revin, și subliniez faptul că nu putem vorbi de sport de masă fără ca să existe și sport de performanță, așa cum nu putem vorbi de sport de înaltă performanță fără ca să existe sport de performanță. La noi, din păcate, ne-am obișnuit doar cu înalta performanță și am uitat complet de sportul de performanță și de sportul de masă și că aceste trei segmente formează un lanț în care dacă lipsește o verigă, totul se destramă. Și se destramă.

România a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 103 participanți. “Tricolorii” au încheiat competiția gazduită de capitala Angliei cu un total de 9 medalii.

În comparație, alte țări cu o populație semnificativ mai mică decât a României, au avut o reprezentare la Jocurile Olimpice mai mare sau cel puțin egală.

Belgia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 115 sportivi. În Belgia sunt aproximativ 17.000 de cluburi sportive care însumează aproximativ 1.350.000 de sportivi legitimați.

Cehia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 133 de sportivi. Cehii au încheiat competiția de la Londra cu un total de 10 medalii.

Danemarca a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 113 sportivi. Pentru danezi bilanțul Jocurilor Olimpice de la Londra este de 9 medalii.

Olanda a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație format din 175 de sportivi. Olandezii au avut un parcurs bun la Londra, încheind competiția cu un total de 20 de medalii. De asemenea, ca o continuare a succesului înregistrat în Marea Britanie, olandezii s-au remarcat și doi ani mai tarziu, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, acolo unde cu o delegație de numai 41 de oameni au reușit să obtință 24 de medalii.

Suedia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 134 de sportivi. Suedezii au reușit să obțină la Londra 8 medalii.

Ungaria a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 157 de sportivi ce au reușit să aducă în palmaresul Ungariei 18 medalii.

Grecia a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 de o delegație formată din 104 participanți.

Concluzia este una foarte simplă, dar foarte dureroasă.

Nu putem avea o națiune sănătoasă fară sport și nu putem avea rezultate pe plan sportiv decât cu o implicare serioasă încă de la stadiul de copii și juniori. Pentru a reuși trebuie să avem rabdare, seriozitate și să prețuim fiecare verigă a acestui lanț format din sănătate-mișcare-sport de performanță-rezultate internaționale (lanțul sport de masă-sport de performanță-sport de înaltă performanță, de care vorbeam înainte).

Director C.S. Universitatea Cluj

Ovidiu Vasu

APNSR multumeste pe aceasta cale dlui Director Ovidiu Vasu pentru amabilitate si acceptul de a publica acest material.


  • 0

Dezbatere publica ,,Sportul in Romania”. Abordare participativa in modificarea Legii 69/2000 Legea Educatiei Fizice si Sportului

Tags : 

Joi 28 iulie 2016 a avut loc dezbaterea publica pe tema proiectului de modificare legislativa propus de Ministerul Tineretului si Sportului.

Dupa terminarea dezbaterii imi permit sa va impartasesc cateva impresii.
Marea majoritate a celor prezenti, au subliniat ceea ce si eu impartasesc, ca avem nevoie de o noua lege a educatiei fizice si a sportului, la pachet cu un set de modificari legislative care sa acorde facilitati fiscale si sa contribuie la consolidarea si dezvoltarea sistemului national de educatie fizica si sport.
Inainte de a pune in dezbatere o noua lege a educatiei fizice si sportului, este imperios necesar sa definim o Strategie Nationala pentru Educatiei Fizica si Sport pe termen scurt, mediu si lung (eu am propus o perioada 2016-2032) care sa ne arate liniile directoare pe resurse umane, finantare, infrastructura si activitate pentru aceasta perioada, pentru a cheltui eficient acesti bani din sport, multi putini care sunt.
Discutand cu unii presedinti de federatii, suntem convinsi ca aceasta Strategie trebuie sa se materializeze si printr- un Plan de Dezvoltare a Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032 care sa stabileasca punctual pe fiecare linie (resursa umana, finantare, infrastructura activitate) obiectivele, termenii de realizare si cine raspunde. Acest plan, trebuie neaparat aprobat de catre Parlamentul Romaniei, astfel incat indiferent cine vine la guvernare sa nu se modifice major ci doar efectuate corectii de optimizare.
Punctual pe proiectul de lege s-au facut interventii si discutii:
a. impartirea federatiilor in doua categorii, este o propunere neinspirata si care nu rezolva nimic altceva decat sa cream ,,un razboi” inutil intre federatii si sa invrajbim pe unii impotriva celorlalti. Daca la art. 5 in lege vorbim de egalitatea de sanse, atunci nu are sens sa intervenim in lege si sa impartim in doua categorii federatiile ci asa cum s-a facut si pana acum prin Regulamentul si Criteriile de Finantare al Federatiilor Sportive Nationale stabilite finantarile in functie de strategia care lipseste cu desavarsire;
b. Scoaterea capitolului cheltuiala salariala de pe lista cheltuielilor eligibile din fondurile publice obtinute de catre cluburile private pe baza de proiecte de la autoritatile locale (art. 18.2) este unanim dezagreata. Confuzia creata, a adus la dezbatere si pe fostii mei colegi de la CSM Bucuresti care nu au inteles ca ei nu fac parte din categoria celor afectati de acesta propunere!? Nu vor fi afectate nici cluburile Steaua, Dinamo, CSM Ploiesti, CSM Craiova si toate cluburile institutii publice in subordine autoritatilor locale sau centrale. Problema este ca celelalte cluburi care reprezinta 80% din cluburile active in campionatele nationale de seniori, ar trebui sa isi caute alte surse de finantare (sponsori sau alte venituri proprii) pentru a evita memoriile, insolventa sau chiar falimentul incepand cu luna septembrie! Personal consider, ca daca vom avea o Lege a Sponsorizarii buna (30% din impozitul pe profit fara bariera de 5/1000 valabila pentru toate domeniile, o taxa anuala diferentiata pentru sport pentru companiile multinationale, bancile si alte instutii financiare, hipermarcheturile, companiile de telefonie si telecomunicatii, firmele care nu declara profit), ar putea fi gandit un sistem care sa transfere sarcina financiara de pe umerii statului pe umerii privatului intr-o perioada de 2-3 sezoane competitionale sportive. Deasemenea aici este foarte important sa implementam Contractul de Munca in Sport si Contractul Unic de Prestari Servicii Sportive, pentru a stabili cadrul general agreat care dupa parerea mea ar aduce pe de o parte mai multe incasari la bugetul de stat, ar indeparta orice interpretare si posibila incalcare a legislatiei de catre managerii/ordonatorii de credite sportivi. Aici sunt mai multe propuneri si s-a discutat despre bugetele multianuale in sport avand in vederea atipicitatea domeniului (si bine s-a facut daca aceste idei se vor si materializa).
c. nu am avut timp in alocutiunea mea sa ating toate aspectele, dar ce este de retinut si nu am reusit sa spun este ca drama prin care trece sportul romanesc este si o urmare a unei proaste organizari a sportului scolar. Avem o propunere cu un Regulament de Organizare si Desfasurare a Activitatilor Sportive in cadrul Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare care sper din tot sufletul sa fie materializat. Am solicitat deasemenea ca ministrii prezenti sa le comunice premierului Dacian Ciolos, ca lumea sportului ii solicita sa declare sportul politica de stat si alaturi de cultura Ambasadori ai Romaniei. Pentru asta avem nevoie de o finantare de 1% din PIB si nu de 0.023%!
Acest proiect trebuie implementat nu mai tarziu de 15 septembrie 2016 altfel mai pierdem un an. Chiar daca nu se va gasi o finantare imediata, avem nevoie sa stabilim un cadru organizatoric astfel incat macar 80% din elevii din preuniversitar si studentii sa practice in mod continu si sustinut 1 sau 2 ramuri de sport!

Finantarea inseamna asumarea politica pentru un proiect national astfel incat, declaratiile din ultima vreme sa nu ramana declaratii sterile.
d. se solicita consolidarea sportului de performanta in special a celui profesionist si solutia ar fi Contractul de Munca in Sport/Contractul Unic de Prestari Servicii Sportive, introducerea in nomenclatorul de meserii a tuturor profesiilor din sport si consolidarea Ligilor Profesioniste;
e. multe federatii (olimpice si neolimpice) si-au exprimat nemultumirea pentru impartirea propusa a federatiilor sportive nationale. Subscriu si cred ca pozitia celor de la arte martiale este pertinenta. Sensei Florentin Marinescu a punctat foarte bine ca, ,,unii ar trebui sa se gandeasca ca ar fi bine sa fie parinti ocrotitori ai turor copiilor de pe scara blocului si nu numai a celor din apartamentul celui ajuns sef de scara!”
Eu cred, ca problema sportului romanesc nu este numarul mare de federatii(73) ci numarul mic de sportivi care beneficiaza si de bugete mici, austeritate si saracie. Este adevarat ca la unele federatii, chiar daca am aloca astazi 1 miliard de euro, nu au cum si mai ales pentru ce sa -i cheltuie.

f. inteleg ca Socaciu Adrian (Asociatia Student Sport) a solicitat infiintarea unei Federatii a Sportului Universitar, acuzand FSSU ca fiind ineficienta. Eu imi asum aceste declaratii si-i comunic pe aceasta cale ca este intr-o mare eroare. FSSU se confrunta ca si alte institutii cu multe probleme, face eforturi de a-si optimiza activitatea si de a gasi solutii. Exista un blocaj inter-institutional care nu tine de noi dar si eu as vrea foarte tare sa nu mai existe. Pentru asta avem nevoie de vointa politica, de a lasa orgoliile meschine la o parte si de a cauta solutii materializabile la toate problemele. Reafirm ceea ce am spus si o voi mai spune: vom avea sport universitar peste 8 ani de la initierea unui proiect care sa reorganizeze sportul scolar!

Prezenta ministrului muncii Dragos Pislaru, ministrului secretar de stat in finante Biris Gabriel, ministrului finantelor Anca Dragu, ministrului tineretului si sportului Elisabeta Lipa, ministrului Dialogului CivicVioleta Alexandru, ministrului educatiei Mircea Dumitru, a ministrului Gabriela Szabo, a presedintelui COSR Alin Petrache, a domnilor Ion Tiriac si Ilie Nastase si a multor presedinti de federatii si sportivi emblematici, a dat greutate acestei dezbateri si ar fi pacat ca acest eveniment sa ramana fara masuri materializabile care sa optimizeze activitatea in sportul romanesc.

Cel putin la modul declarativ, Romania ca natiune, tinde spre un progres economic si social. Peste tot in lume, performanta economica este direct proportionala cu nivelul de educatie si starea de sanatate a natiunii.
Viitorul  este in scoala romaneasca, iar viitorul sportului romanesc in Asociatia Sportiva Scolara – unicul vehicul spre normalitate si care poate contribui la dezvoltare.
Infiintarea ASS urilor, finantarea acestora, ar contribui la legitimarea in sport a aproximativ 2.5 milioane de noi sportivi care sa practice in mod continuu si sustinut a activitatilor sportive, crearea a aproximativ 350.000 de noi locuri de munca. Acestea ar conduce implicit la o dezvoltare a subdomeniilor economiei care graviteaza in jurul sportului: turism, transport, farmaceutice, paza si securitate, productie de echipament, media, asigurari, ticketing, etc.
Iesirea din cercul vicios in care ne invartim de 26 de ani se poate face doar printr-un proiect national si asumare politica!

13645270_1221568671207458_4935658347553049089_nAutor: Constantin Caliman


  • 0

Alianta Nationala pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania

Tags : 

Avem placerea sa va anuntam semnarea protocolului de colaborare si directiile de actiune a ,,Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania’’.
Joi 7 iulie 2016, la Athenee Hilton Palace Hotel Bucuresti/Sala Diplomat, a fost semnat Protocolul de Colaborare al Aliantei Nationale pentru Dezvoltarea Industriei Sportului in Romania.
Persoanele prezente, reprezentanti ai federatiilor si confederatiilor sindicale din Romania, federatii sportive nationale, federatii patronale, organizatii nonguvernamentale, companii romanesti interesate de dezvoltarea sportului, au aderat la punctele comune ale protocolului, urmand ca o delegatie formata din reprezentantii alesi sa reprezinte interesele comune in relatia cu Guvernul Romaniei, Parlamentul si organismele abilitate pentru materializarea obiectivelor.

Demersul acestei actiuni, este cel de a pune bazele unei organizatii nationale care sa militeze impreuna pentru drepturile miscarii sportive in Romania, sa reusim sa determinam o reorganizare a sportului romanesc intr-un sistem logic cu baza piramidei in scoala si in universitate, cu o finantare adecvata dar mai ales o dezvoltare in paralel a subdomeniilor economiei care graviteaza in jurul sportului.

Dorim ca statul roman sa acorde importanta cuvenita sportului, sa dezvoltam Asociatiile Sportive Scolare si Universitare ca vehicul spre normalitate, sa promovam practicarea unei ramuri sportive in mod continuu si sustinut, intr-un sistem bine consolidat si finantat.

Dorim sa definim in cel mai scurt timp o ,,Strategie Nationala de Dezvoltare a Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032’’.

Obiective pe termen scurt (pana la 31 decembrie 2016):
• Reorganizarea Sportului in Scoala si Universitate;
• Finantarea structurilor sportive din Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice, acordarea de burse motivationale sportive in mediile preuniversitar si universitar, organizarea Campionatelor Nationale Scolare si Universitare pe ramura de sport in parteneriat cu Federatiile Sportive Nationale;
• Implementarea Contractului de Munca in Sport/Contractului Unic de Prestari Servicii Sportive;
• Aprobarea de catre Parlamentul Romaniei a ,,Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Sportului in Romania pentru perioada 2016-2032”;
Finantarea cu 1% din PIB a sportului romanesc incepand cu anul fiscal 2017;

Obiective pe termen mediu (2016-2020);
• Dezvoltarea Asociatiilor Sportive Scolare si Universitare si crearea a aproximativ 350.000 de locuri de munca, marirea numarului de sportivi practicanti legitimati de la 2437.00 cati avem astazi la 3 milioane;
• Acordarea de terenuri si baze sportive Federatiilor Sportive Nationale in concensiune pentru 49 de ani, pentru a dezvolta proiecte de infrastructura sportiva care sa le genereze venituri proprii;
• Dezvoltarea infrastructurii sportive, reabilitarea si modernizarea bazelor sportive existente, construirea de noi facilitati in cadrul unui ,,Plan National de Dezvoltare a Infrastructurii Sportive”;
• Dezvoltarea Industriei Sportului, care ar trebui sa contribuie la PIB ul national cu 3-5% incepand cu anul 2018;
• Depunerea candidaturii Romaniei ca tara organizatoare a evenimentelor internationale sportive (scolare, universitare);

Obiective pe termen lung (2021-2032);
• Imbunatatirea starii generale de sanatate a natiunii;
• O atenta supraveghere si corectie anuala (sau ori de cate ori este nevoie) a indicilor la toate capitolele din strategia nationala pentru sport;
• Dezvoltarea infrastructurii sportive;
• Crearea de parghii astfel incat sarcina financiara sa fie transferata in maxim 8 ani de pe umerii statului pe cei ai privatului (legea sponsorizarii, facilitati fiscale la achizitia de echipament sportiv, renovarea si construirea de baze sportive, legea voluntariatului, etc.);
• Dezvoltarea conceptului ,,Sportul Ambasador al Romaniei”, o mai buna reprezentare a Romaniei in competitiile internationale si obtinerea de rezultate sportive;

Multumim pe aceasta cale tuturor participantilor:

1. Constantin /Presedinte Onoare APNSR
2. Catalin Dinu /Secretar General APNSR
3. Costin Dumitru /Blocul National Sindical
4. Bogdan Hossu/Confederatia Nationala Sindicala Cartel ALFA
5. Marius Nistor /Federatia Sindicatelor din Educatie SPIRU HARET
6. Simion Hancescu/Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant
7. Anton Hadar/Federatia Nationala Sindicala ALMA MATER
8. Razvan Petre/ Federatia Nationala Sindicala ALMA MATER
9. Adrian Dragnea/SREFS
10. Monica Iagar/Biroul de Coordonare Activitati Sportive MAI
11. Alexandrescu Constantin/FR Orientare
12. Alina David/APDS Asociatia Pentru Drepturile Societatii
13. Marius Dumitru/APDS Asociatia Pentru Drepturile Societatii
14. Virgil Stanescu/Federatia Romana de Baschet
15. Dumitrescu Vicentiu/FR Volei
16. Razvan Pircalabu/FR Lupte
17. Florin Matei/FR Rugby
18. George Cosac/FR Tenis
19. Constantin Statescu/Liga Profesionista de Fotbal
20. Grindeanu Petru/FRAM
21. Tudor Florentina/FR Box
22. Amato Zaharia/FR Kempo
23. Gabriela Dineata/FR Karate Traditional
24. Sorin Iacoban/FR Sah
25. Razvan Matache/FR Fotbal American
26. Emilian Hulubei/Federatia Sportului din Romania
27. Iris Slobozeanu/Riana United
28. Ile Calin/Federatia Patronatelor din Industria Hoteliera
29. Ionut Polizache/Poly Broker
30. Ananii Elena /Poly Broker
31. Laszlo Kari/Metropolis Sibiu
32. Lakatos Peter/Infinity Trophy
33. Bogdan Voina/Sport Suport Romania
34. Beatrice Mercado /Junior Sport
35. Mircea Barna /Asociatia Romania Moderna
36. Cosmin Jurcan /Fundatia Licinium
37. Adrian Socaciu/Student Sport
38. Gruia Docan/Budo Gym Club
39. Cosmin Jieanu/SWAT INTERNATIONAL
40. Alexandru Enciu/Asociatia Presei Sportive

 


  • 0

Sportul in Romania si organizarea sistemului

Tags : 

România nu are o strategie naţională asumata pe termen mediu şi lung în domeniul sportului.

Avem un  Minister al  Tineretului şi Sportului. Transformările din Minister in Agenţie, apoi in Autoritate si revenirea la Minister, tendinţa de a-l defini ca simplu departament subliniază pe de o parte “importanţa” redusă care se acordă fenomenului sportiv, dar mai ales neputinţa sistemului şi lipsa de viziune referitoare la acest important aspect.

Slaba colaborare între:

  • cele 74 de federaţii naţionale sportive;
  • Comitetul Olimpic Sportiv Român;
  • Federaţia Sportului Şcolar si Universitar;

denotă lipsa de experienta si dezorientarea structurile sportive din ţara noastra.

Aveam (conform Raportului de Audit al Performantei Sportive, intocmit de Curtea de Conturi) in 2013 in Romania, 417 organizatii sportive persoane juridice de drept public, din care:

  • 276 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice centrale, astfel:
  • 48 in subordinea MTS;
  • 220 in subordinea MENCS (70 Cluburi Sportive Scolare, 89 Licee cu Program Sportiv, 35 Palate ale Copiilor/Cluburi Elevi, 29 Cluburi Sportive Universitare);
  • 8 in subordinea altor ministere.
  • 141 de structuri/cluburi subordonate administratiei publice locale;
  • 69 de structuri sportive societati pe actiuni, persoane juridice;
  • 3 843 de structuri/cluburi sportive private.

                           *date extrase din sursa Raport Curte de Conturi 2013

In cadrul federatiilor sportive nationale, regasim:

Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
2012 7.919 246.033

*1.29%

6.822 6.398 10.878
2014 7.314 243.375

*1.28%

6.861 5.055 8.852

Sursa: Raport anual INS.    *Procent din total populatie

 

FigNumarul mic de sportivi legitimati arata pe de o parte proasta organizare a sistemului si imposibilitatea de a ‘’accesa’’ masa critica,  dar mai ales ineficienta cu care sunt cheltuite bugetele. Numarul de sportivi este intr-un continuu regres. Raportat la numarul de elevi si studenti (aproximativ 3.2 milioane elevi si 0.5 milioane studenti) la celelalte segmente de populatie pana la 19 milioane de locuitori cat are Romania, identificam un procent de 1.3%  din total populatie care sunt sportivi legitimati, ceea ce inseamna foarte putin. Din aceasta cauza, starea generala de sanatate a natiunii se deterioreaza, indicii de mortalitate cresc, bugetele alocate tratarii bolii si nu sanatatii, sunt mari si vor creste alarmant. La baza numarului mic de practicanti/sportivi legitimati regasim si motivul principal pentru care evenimentul sportiv nu mai este un spectacol in sine, arenele sportive sunt goale, serviciile adiacente sunt limitate cantitativ si calitativ, industria sportului in Romania este inexistenta.

In tabelul de mai jos avem cifre defalcate pentru 6 federatii sportive, nu luate intamplator ci avand ca motivatie pretentiile pe care acestea le emit.

Totodata trebuie remarcata, diferenta imensa dintre fotbal si celelalte ramuri sportive. Daca in Romania avem aproximativ ½ din totalul numarului de sportivi legitimati, cifra fiind de aproximativ 120.000, ei bine federatiile de fotbal din Germania, Franta, Anglia, Spania depasesc câteva milioane de legitimati. Tintele statelor europene sunt de 40% populatie activa practicanta de activitati sportive si intre 25-30% sportivi legitimati. Nu intamplator, bugetele acestor state alocate sportului sunt impresionante dar si contributia la PIB este pe masura (in Germania 17% din PIB este dat de industria sportului).

 

Federatia Anul Sectii sportive Sportivi legitimati Antrenori  Instructori Arbitri
Atletism 2012 252 7.459 601 19 336
2014 237 10.135 601 19 336
Baschet 2012 243 17.169 595 172
2014 268 20.170 504 144
Gimnastica 2012 45 985 165 4 67
2014 39 1.248 177 3 69
Handbal 2012 227 10.525 476 559
2014 231 11.514 481 601
Fotbal 2012 3.078 120.520 1.918 2.715 5.735
2014 2.535 117.328 2.277 1.427 4.419
Rugby 2012 93 4.504 46 2 59
2014 118 4.879 200 96

Sursa: Raport anual INS

Pe fondul unor bugete din ce în ce mai mici, politizarea excesivă împreună cu epurarea sistemului au condus la:

  • situaţia în care puţinele cadre de specialitate care mai reprezentau un nucleu de profesionişti au plecat sau au fost excluse din sistemul national sportiv;
  • crearea, începând cu 1990, a unei mari prăpăstii între sportul şcolar/universitar şi sportul de performanţă (acesta din urmă fiind considerat una din verigile-cheie ale strategiei noastre pentru următorii 16 de ani).

Din păcate pentru perspectiva unei reale evoluţii în bine a situaţiei descrise mai sus, problemele grave ale sportului nu pot fi rezolvate cu amatorismul aşa-zişilor “specialişti” de conjunctură.

În 2004, miniştrii europeni cu portofolii în domeniul sportului au adoptat o ordine de zi prin care sunt definite temele prioritare de discuţie între statele membre cu privire la sport. Aceste teme fac parte integrantă din Carta Albă a Sportului European (Lisabona, 2005) şi ele ar fi trebuit puse pe agenda de zi a Comisiilor din Parlamentul României, urmând ca ulterior să fie iniţiate pachete de legi pentru materializarea lor.

UE recomandă şi stabileşte prin Carta Alba a Sportului modul de cooperare la nivelul Uniunii pe tema sportului între statele membre, dar şi faptul că această cooperare va trebui să se desfăşoare în cadrul unor reuniuni ministeriale informale, precum şi la nivelul administrativ, prin intermediul reuniunilor la care participă directorii responsabili de domeniul sportiv.

Statul român face abstracţie de aceste indicaţii.

Dezbaterea politică pe tema sportului în Europa acordă o importanţă considerabilă aşa-numitului „model sportiv european”. Totodată, urmare a faptului că anumite valori şi tradiţii ale sportului au dreptul de a fi promovate, pe fondul diversităţii şi complexităţii structurilor sportive din ţara noastră, considerăm că este imperios necesară definirea unui sistem stabil şi de lungă durată de organizare a acestuia.

Scopul acestui sistem este de a identifica şi stabili coordonatele organizatorice în baza unui set comun de principii de bună guvernare în sport precum transparenţa, democraţia, responsabilitatea şi reprezentarea factorilor implicaţi (asociaţii, federaţii, sportivi, cluburi, ligi, suporteri etc.).

Luând ca exemplu oraşul Bucureşti, oraşul cu cel mai mare buget administrativ din ţară, am avut în 2015:

  • 638 de secţii (cluburi sportive);
  • 4597 de sportivi legitimaţi (în 1995, numărul acestora era de 45.958);
  • 233 de antrenori;
  • 835 de instructori;
  • 1044 de arbitri.

Regresul suferit la numărul de sportivi legitimaţi are următoarele cauze:

  • lipsa programelor de educaţie privind promovarea mişcării şi a sportului cu beneficiile sale;
  • lipsa programelor de alimentaţie sănătoasă cu avantajele ei;
  • lipsa programelor de promovare a naturii şi a îngrijirii spaţiilor verzi ca zone urbane speciale absolut necesare dezvoltării sportului şi agrementului în Capitală;
  • efectele nocive ale sedentarismului, ale consumului de alcool şi a substanţelor interzise etc.;
  • existenţa unor baze sportive din ce în ce mai puţine ca număr şi neîngrijite;
  • alocarea unui număr foarte mic de ore de educaţie fizică şi sport în programa şcolară;
  • inexistenţa unui Liceu cu Program Sportiv la nivel de fiecare Sector administrative al municipiului Bucuresti cu o populatie de aproximativ 2 milioane de locuitori, ci doar a unor clase pe disciplina sportiva sau clase-mozaic in unele licee şi a 7 Cluburi Sportive Şcolare, a căror infrastructură este într-o precara si insuficienta şi care au o finanţare aproape de limita subzistenţei;
  • existenţa unui număr tot mai mic de cadre didactice bine pregătite profesional şi dedicate;
  • slaba, aproape inexistenta finanţare în sport;
  • lipsa motivatiei atat din partea cadrelor didactice si a tehnicienilor dar si din partea elevilor/studentilor care nu se regasesc intr-un sistem in care educatia fizica si sportul nu au un statut important ca o componenta a educatiei generale, nu este un sistem competitiv care sa imbunatateasca un portofoliu cerut intr-o treapta educationala superioara;

Dezvoltarea unei industrii a sportului in Romania ar trebui sa devina dezideratul tuturor actantilor principali dar si a domeniilor din economia romaneasca care se uita cu neputinta spre sportul romanesc: turism, transporturi, alimentatie, servicii bancare, asigurari si brokeraj, echipament sportiv (productie si comert), farmaceutice si aparatura medicala, ticketing, marketing sportiv si publicitate, media, etc.

Masa critica o reprezinta in special cei aproape 4 milioane de elevi si studenti care ar trebui sa practice in mod continuu si sustinut o ramura sportiva. Din randul acestora ar trebui  selectionati performerii, cei care ne vor reprezenta in competitiile internationale dar mai ales cei care vor deveni actorii principali ai spectacolului sportiv in fiecare saptamana.

Infiintarea Confederatiei Patronatelor din Industria Sportului in Romania va prinde contur in data de 7 iulie 2016 la Bucuresti.

Multumim pe aceasta cale celor care inteleg importanta acestui demers si sunt alaturi de miscarea sportiva; federatii sindicale, federatii patronale, companii dar mai ales oameni care iubesc sportul.


  • 0

Sportul Scolar si Universitar in Romania

Tags : 

Ministerul Educaţiei Nationale şi Cercetării Stiinţifice împreună cu Ministerul Tineretului si Sportului si Comitetul Olimpic Sportiv Roman trebuie să efectueze toate demersurile legislative pentru reorganizarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar, ca structura performantă.
În acelaşi timp, se impune înfiinţarea asociaţiilor sportive şcolare şi universitare în fiecare unitate de învăţământ care are personalitate juridică şi instituţie de învăţământ superior, ca structuri sportive, precum şi obţinerea Certificatului de Identitate Sportivă de către acestea, în vederea dezvoltării competiţiilor sportive (Campionate Nationale Şcolare şi Universitare cu etape de zona si finale) pe discipline sportive în acelaşi timp cu promovarea mişcării şi a educaţiei prin sport, identificarea de vârfuri care să reprezinte şcoala, liceul, universitatea, comunitatea locală în întrecerile între unităţi la nivel local şi naţional.
Se impune ca din punct de vedere organizatoric, cele 74 de federaţii sportive naţionale să devină alături de COSR, MTS şi Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar actanţii principali ai acestui proiect.
Pornind de la scopul primordial al acestei strategii, respectiv îmbunătăţirea stării generale de sănătate a populaţiei, considerăm că performanţa sportivă este o rezultantă a educaţiei în timp. Pentru aceasta, acordăm rolul de actant principal Federaţiei Sportului Scolar şi Universitar şi rolul de actant secundar 1 Federaţiilor Sportive Naţionale, respectiv actant secundar 2 Ministerul Tineretului si Sportului/Comitetului Olimpic Sportiv Român.

 

Capture

Masuri ce se impun a fi materializate:

1. Finantarea cu 1% din PIB a sistemului pentru educatie fizica si sport prin legea bugetului de stat si prin modificarea art. 67 din Legea Educatie Fizice si a Sportului 69/2000;
2. Impunerea şi menţinerea măsurii unui numar de 3(trei) ore de educatie fizica si sport pe saptamana in invatamantul preuniversitar;
3. Impunerea şi menţinerea măsurii unei limite de 3-4 credite transferabile identificabile în diploma de licenţă pentru învăţământul universitar;
4. Perfecţionarea sistemului competiţional prin mărirea numărului competiţiilor, cât şi prin diversificarea disciplinelor sportive la care se organizează campionate sportive şcolare şi universitare – sporturi individuale şi jocuri sportive – precum şi includerea în cadrul acestora a unui număr cât mai mare de elevi şi studenţi.
5. Organizarea DACIADEI ca program national sportiv, care sa includă Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar şi Olimpiada Gimnaziilor organizate sub forma Campionatelor Naţionale Şcolare şi a Campionatelor Naţionale Universitare cu sprijinul direct al Ministerul Educaţiei Naţionale si Cercetării Stiintifice şi Ministerului Tineretului şi Sportului printr-un sistem de colaborare/parteneriat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Federaţiile Sportive Naţionale. Participarea va fi deschisă tuturor elevilor/studentilor, urmărindu-se în paralel dezvoltarea sistemului, dar şi promovarea apartenenţei la grup prin promovarea numelui asociaţiei sportive, şcolii, liceului, universităţii şi nu în ultimul rând al comunităţii de provenienţă.
Este foarte important ca pe lângă aspectul competiţional şi al spiritului de fair-play să fie promovate beneficiile practicării sportului şi rezultantele acestuia.
În acest sens, este indicat ca la aceste competiţii să fie prezente personalităţi din lumea sportului, precum şi reprezentanţi ai primăriilor şi consiliilor locale.
Tinerii din România au nevoie de modele, iar în acest sens toate eforturile organizatorice şi financiare trebuie canalizate cu un scop precis:
• promovarea sportului şi a mişcării ca alternativă educaţională şi canalizarea energiei tinerilor în scopuri nobile şi benefice,
• combaterea şi reducerea criminalităţii,
• schimbarea mentalităţii în sensul ameliorării ei,
6. Reorganizarea sistemului astfel:
a. Din punct de vedere organizatoric Asociatiile/Cluburile Sportive scolare/universitare isi vor desfasura activitatea in cadrul Federatiei Sportului Scolar si Universitar. Acestea vor fi membre ale Asociatiilor Judetene pe ramura de sport, a caror activitate la nivel de judet/municipiului Bucuresti va fi coordonata de inspectorii de specialitate din cadrul Directiilor Judetene pentru Sport si Tineret/Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, a inspectorilor de specialitate din cadrul Inspectoratelor Scolare si reprezentanti ai Catedrelor de Educatie Fizica si Sport din cadrul universitatilor. Asociatiile/Cluburile sportive scolare si universitare vor participa la competitii in cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Scolar şi Olimpiadei Gimnaziilor respectiv in Campionatele Nationale Universitare;
b. Din punct de vedere financiar asociatiile sportive scolare/universitare vor fi finantate de catre Ministerul Tineretului si Sportului, prin Directiile Judetene pentru Sport si Tineret/Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, pe baza de proiecte de finantare depuse de catre asociatii, in stransa colaborare cu Federatiile Sportive Nationale/Asociatiile Judetene pe ramura de sport/Asociatiile pe ramura de sport ale municipiului Bucuresti si Comitetul Olimpic Sportiv Roman;
Nota: se va urmari o politica de incurajare a practicarii tuturor disciplinelor sportive cu precadere a celor de echipa si olimpice, punandu-se accent pe promovarea transparentei in finantare si acordarea de fonduri financiare si in functie de rezultatele anterioare in parallel cu urmarirea unei continue perfectionari a resursei umane – incurajand valorile sportive sa imbratiseze activitatea didactica si implicarea in stafurile tehnice dupa incheierea activitatii de performanta.

c. Statutul sportivului. Legitimarea ca sportiv a elevilor/studentilor membri componenti ai asociatiilor/cluburilor sportive scolare/universitare se va efectua conform Legii Educatiei Fizice si a Sportului. Sportivii din mediul preuniversitar pot avea statutul de “dubla legitimare” facand obiectul coproprietatii impreuna cu asociatiile/cluburile private/profesioniste, conform reglementarilor stabilite prin Legea Educatiei Fizice si a Sportului si respectand regulamentele Federatiilor Sportive Nationale care vor contine prevederi clare privind drepturile ulterioare la transferul/cedarea sportivilor catre cluburile private/profesioniste.
Nota: Avand in vedere principiile autonomiei universitare, prevederile Legii Educatiei Fizice si a Sportului, regulamentele Federatiilor Sportive Nationale privind statutul sportivului correlate cu cele ale Federatiilor Internationale, odata incheiata activitatea sportiva prin incheierea ciclului din invatamantul liceal, sportivul poate deveni liber in cazul in care nu opteaza pentru transferul la un club privat/profesionist sau in cazul in care nu opteaza pentru continuarea studiilor universitare si legitimarea la un club/asociatie universitara ;

d. Incurajarea parteneriatelor intre asociatiile/cluburile scolare/universitare si cluburile private/profesioniste fiind acceptata dubla legitimare si impartirea conform intelegerii intre parti a drepturilor de proprietate si transfer/cedare a sportivilor;
Nota: promovand aceste parteneriate incurajam folosirea comuna a bazelor sportive, implicarea unor cluburi private/profesioniste in finantarea activitatilor la nivel de copii si juniori, promovarea sportului in comunitatile locale si crearea de valori/modele educationale.

e. Promovarea unui sistem motivant pentru practicatul elev/student a unei discipline sportive care pe baza de rezultate, sa beneficieze de burse de studii si sprijin material/financiar. Selectia si racolarea acestora se va efectua printr-o selectie atenta si de lunga durata, incurajandu-se liberalizarea sistemului prin promovarea valorilor. Astfel se urmareste incurajarea liceelor pentru a identifica si selectiona valorile sportive cu rezultate foarte bune si in plan scolar din mediul gimnazial iar a facultatilor din mediul liceal.
Nota: Acest sistem de organizare confera sportului scolar si universitar rolul de “baza a piramidei sportului de performanta”, asociatiile sportive scolare si universitare furnizand cluburilor profesioniste din cadrul federatiilor sportive nationale varfuri din punct de vedere sportiv, promovandu-se in acelasi timp practicarea exercitiilor fizice si abordarea practicarii unui sport de performanta ca punte de lansare pentru multi tineri cu rezultate bune scolare dar fara posibilitati materiale.

Manifestul F.I.E.P.(Federaţia Internaţională de Educaţie Fizică) din 1970 şi Asociaţia Europeană de Educaţie Fizică, prin Declaraţia de la Madrid (1991), au argumentat, prin studiile efectuate pe copii şi tineri de diferite vârste, necesitatea practicării sistematice a educaţiei fizice şi sportului cel puţin 1 oră pe zi, până la vârsta de 12 ani, şi cel puţin 3 ore pe săptămână pentru copiii mai mari de 12 ani şi pentru adolescenţi.
Prevederile UE consemnează necesitatea celor 3 ore de educaţie fizică obligatorii pe săptămână.
Deasemenea, evidenţiem faptul că educaţia fizică şi sportul în şcoală nu reprezintă scopuri în sine, ci contribuie la realizarea finalităţilor generale ale educaţiei, alături de celelalte discipline din curriculum-ul şcolar.
În acelaşi timp, trebuie să existe o preocupare permanentă a profesorilor de educaţie fizică de a asigura un conţinut atractiv pentru lecţiile organizate, astfel încât educaţia fizică şcolară să devina componentă a educaţiei permanente.
Dimensiunea temporală a educaţiei fizice şi sportului impune reconsiderarea acestora ca activităţi, în sensul prelungirii lor de la etapele şcolarităţii la celelalte etape de dezvoltare, astfel încât ele să devină un continuum care însoţeşte individul din primii ani ai vieţii până la senectute.
În vederea participării sportivilor elevi şi studenţi, componenţi ai loturilor naţionale, la competiţiile internaţionale organizate de Federaţia Internaţională a Sportului Şcolar şi Federaţia Internaţională a Sportului Universitar, MENCS ar trebui sa aloce fonduri suficiente pentru programul de pregătire al loturilor nationale scolare si universitare, costurile cantonamentelor de pregătire, al susţinătoarelor de efort, asistenţa şi controlul medical, controlul anti-doping, echipamentul de concurs pentru Jocurile Mondiale Universitare şi pentru Campionatele Mondiale Universitare, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie.